185 matches
-
și eu. Dar altceva nu vrei? - Dacă vin ei, ne aduc jucării. Eu aș vrea să-mi aducă moșul un cățel. În acel moment intră buni Floarea și pune pe masă un platou mare înflorat pe care abureau două căni pântecoase cu lapte cald și cornuri cu dulceață încălzite și nesquik. Cei doi copii vin în trombă și se așează fiecare pe câte scaun. - Vă e așa foame, dragii bunicii? - Daa buni! Răspund copiii în cor. - Bunico, putem să-i scriem
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
în dar, Grăiește arcașul iar, Păstrăv proaspăt afumat În cobză de brad legat. - Du-te de te odihnește, Iar eu am să gust un pește, Zice Vodă vesel tare Și-apoi pune la păstrare Săgeata cea prețioasă Într-o tolbă pântecoasă. La vreo două luni jumate Un alai codrul străbate Pe lângă un fir de apă Care malurile sapă, Un pârâu ce curge iute Cu unde limpezi, scăzute. În frunte, pe-un cal bălan, Saltă-n șa Vodă-Ștefan. La ale pădurii poale
SĂGEATA CU VÂRFUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382092_a_383421]
-
Și-mi bate burnița măruntă Prin tavanul coșcovit, pereții S-au lăsat din zbor pe zid ereții, Speriindu-mi liniștea căruntă Mi-a intrat singurătatea-n oase Și au plecat ca să se culce Domnițele ce beau vin dulce Din damigene pântecoase Și plouă cu melancolie Că nici o nuntă nu se face În hanul meu de-un veac încoace Și toată lumea e pustie E mort de mult orice alai Că doarme orice zurbagiu Și nu mai vin căruți cu cai Și căruțași
HAN PUSTIU de ION UNTARU în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371217_a_372546]
-
ales spre senectute. Continuă să presupună că un atu pentru menținerea în formă a lui Papa fusese și mariajul său, la care făcuse aluzii în scurtul timp petrecut cu ei. Așezarea în față a unei forme de ceramică, aidoma cu pântecoasa ascunzătoare de pe căruciorul nou sosit, o scoase din scurta meditație. -Lăsați-o încetunel! sfătui adunarea cu ton ticălos Papa. Hai Miramoț, hai, revino-ți! Pesemne, nu te-așteaptă! O fi dormind la orele astea! Dedă-te plăcintei cu fervoare! La vârsta
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Marțea sau joia, dar musai într-una din aceste două zile, bunica umplea borș de casă. Într-un colț al bucătăriei, între perete și dulapul meșterit de bunicul ce murise pe front, trona o oală pântecoasă din lut, cu mânere zdravene, acoperită de un capac tot din lut. O primise bunica de zestre. Ținea mult la oala aceea. Când încingeam jocuri prin bucătărie striga la noi îngrijorată: - Ieșiți afara cu joaca, nu de alta dar n-
ACRU BORȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372586_a_373915]
-
slove. Din gutui apare lampa, (Fermecată de altfel) Un bostan trage trăsura, Spre un vis unde vrea el! Mere coapte-n scorțioșară Vor să plece iar pe-afară Să înroșească doi obraji, Când sosește un mic paj! Un butoi mai pântecos Stă de pază cam nervos, Vinul bun ar vrea să plece Chiar din cramă, că e rece! Nuci și prune brumării Dau de știre ca să știi, Că e Toamna mai bogată Cum n-a fost ea niciodată! Într-o sobă
SEARĂ DE BASM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373099_a_374428]
-
de rafturi tipărite, Creangă, întruchiparea oralității informe. Eminescu, efebul grav și tragic (nu fără pusee de zicere lumească, groasă), Creangă, pusul pe șagă, rotofeiul pișicher. Ce? Reciproca valorizare a genialității latente, iată ce, probabil, îi ținea ore întregi în preajma carafei pîntecoase. Dar Eliade-Cioran-Ionescu? (Surescitați fiind noi acum și de zarva iscată recent în jurul cărții unei franțuzoaice dubioase prin așezarea tendențioasă a celor trei în poziție retroactiv-fascistoidă.) A căror fotografie de grup de pe coperta supărătoarei cărți -, departe de a servi demonstrației, dimpotrivă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ta, fiindcă sunt convins că ești printre puținele ființe din universul ăsta capabile să evalueze repede situația și să mă sfătuiască. - Corect! Și dacă eu te sfătuiesc să nu-ți faci griji, de ce nu scoți, ca pe vremuri, o sticlă pântecoasă de prin tainițele biroului tău ca să-mi povestești despre Z? - Lucrurile s-au mai schimbat... Eu m-am mai schimbat. Mi-e teamă că nu mai e de ajuns doar părerea ta liniștitoare... - Așa deci, înțeleg, spuse Fargo încruntîndu-se. Am
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Într-o zi, Hristos se va întoarce: Venirea a Doua. Exemplu de vector performant: îngerul. Traducere din greacă a lui angelos, "mesagerul". Nu opuneți angelicul operaționalului, căci fac corp comun. Folosit în iconografie, agentul de legătură, micul telegrafist bucălat și pîntecos nu mai inspiră încredere, într-atît a invadat frescele și porticurile. Creștinii înșiși nu cred prea mult în el, și n-au dreptate. "Îngerii sînt marii necunoscuți ai acestei epoci care încearcă să idolatrizeze cosmosul", îi deplîngea pe drept cuvînt Ioan
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fregată răsturnată, iar spinarea-i lată, neagră și lucioasă ca a unui etiopian, strălucea aidoma unei oglinzi în razele soarelui. Legănîndu-se leneș în troaca dintre două talazuri și scuipîndu-și din cînd în cînd jetul aburos, cașalotul semăna c-un burjui pîntecos ce-și fumează pipa într-o după-amiază toridă. Numai că pipa asta, sărmană balenă, a fost cea din urmă pe care ai fumat-o! Parcă atinși de o baghetă magică, nava somnoroasă și toți cei ce dormeau la bordul ei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
azvîrlite de cele mai puternice brațe, ricoșează neputincioase la atingerea cu acest înveliș. E ca și cum fruntea cașalotului ar fi pavată cu potcoave; nu cred însă că ea ascunde vreo cît de mica sensibilitate. Gîndiți-vă la un lucru: cînd două corăbii pîntecoase din India, încărcate-vîrf, se nimeresc una lîngă alta în docuri, ce fac marinarii? Ei nu atîrnă între ele, în locul unde s-ar putea produce fatala ciocnire, vreo bucată de fier sau de lemn, ori vreun alt material solid asemănător, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în cală, unde leviatanul se întoarce în adîncurile-i natale, lunecînd iarăși sub suprafața apei - însă, vai! pentru a nu se mai urca niciodată ca să răsufle. Cît încă mai e cald, uleiul - ca un punci fierbinte - e turnat în niște butoaie pîntecoase; iar la miezul nopții, în vreme ce corabia are poate ruliu, aceste butoaie sînt rostogolite și puse cap la cap, pe puntea unsuroasă, pe care alunecă uneori în chip primejdios, aidoma unor stînci ce se năruie, pînă cînd sînt oprite de mîna
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fabricii. „Boema la modă” este doar una din coloanele generației tinere educate de Partid, În spiritul ideologiei marxist-leniniste, al luptei pentru construirea patriei socialiste. Debitul lui nesleit nu se poate consuma retoric În gol, el fierbe ca vinul În «buteliile pântecoase ce se Îngrămădesc la cramă». Poezia lui iese Înainte festiv: «cu brațele-ncărcate de poame și bucate, cu maldăre de soare În suflet și-n ferești». și pictează În culori vii și linii dinamice, imaginea globală și exuberantă a țării
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de-un bărbățel cărunt. Rușinată că o privesc atâția ochi, cu mâinile în poală, în căruță ședea o femeie slabă, îmbrăcată mohorât. O bătrână naltă, cu fața zbârcită și curată și buzele subțiri răsfrânte în afară, asculta dojana unui bărbat pântecos care arăta o supărare foarte gravă : - Am auzit că domnu’ Iordache nu și-a ținut gura și a spus ceva de berbecii ceia. - Doamne ! - Să-i spui că m-am supărat : afacerile nu se fac așa. - Da parcă nu mi-
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
voi ați făcut sania după cal ori ați luat calul după voi ? Gravi, mărunțeii păstrară tăcere. Unul lepădă sumanul, rămânând într-o flanea groasă cu curea bătută în nasturi de alamă. Celălalt se sui în sanie și opinti un sac pântecos în cârca celuilalt. Mărunțelul se holbă pufnind, și, roșu, îndoit din șale, trepădă crăcănat spre moară. Pe celălalt mal al gârlei, într-un ogor cu ciocleji ieșiți din omăt, se fugăreau doi câini. Glasurile care îl treziseră pe Zalomir se
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Lucrul mergea cu spor și către sfârșitul verii clădirea era gata. în ea urma să se facă o nuntă. Nea Sandu Pitulice, perceptor și om de vază în comună, își însura băiatul și pentru asta purtase cheltuiala unei case noi. Pântecos, nea Sandu era fălos și, deși nu cel mai vârstnic dintre frați, de la moartea moșului Pitulice, rămăsese șeful clanului. obicei, se puseseră din timp la cale toate încât în tot satul se știa că nea Sandu e socru mare. Nașul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Ești un om liber de acum încolo. Nu știu să fi fost vreodată sclav, scutură cu înverșunare din cap evreul. Nu despre asta e vorba, face repede Vittelius. Îi ia mâna și-i pune în palmă o pungă din piele, pântecoasă. Rufus o respinge, strângând din degete. — Vreau să aflu întâi pentru ce sunt plătit, spune cu dem nitate. Vittelius renunță să-i desfacă degetele încleștate și i-o îndeasă cu sila sub centiron. Șoptește precipitat: — Sunt aurei, ai grijă. — Aurei
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Acum și el, și caii erau mai bine dispuși. Din Humulești, am intrat peste câteva minute în Vânători - sat lung, cu case noi, fără un copac pe lângă ele, cu aspectul unei mahalale de barieră, plin de copii murdari, aproape goi, pântecoși de friguri și alimentație herbivoree, cu părul decolorat de soare. Și apoi, fără tranziție, în singurătățile severe ale peisajului de munte. Dar astăzi Eros plutea în atmosfera din valea Ozanei: cu o încordare de pasăre răpitoare, sigură de pradă, cu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
la vale trasă de un căluț scund. Vătaful puse mâna cozoroc la ochi. —Trebuie să fie domnu primar... mormăi el și stătu în loc. Calul depăna mărunt din picioare; ajunse la curte, se opri. Din săniuță coborî un târgovăț scurt și pântecos. Era îmbrăcat c-o blăniță de berbec; de sub căciula naltă și ascuțită, dintre palele late ale gulerului, ieși la iveală un obraz mare, stacojiu. Ochii mititei cercetară împrejuru-i. Care a băgat de samă la cal și la lăicere?... întrebă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Domnul Dumnezeu îl vestește pe împărat că altfel nu poate fi. Căci numele lui Selim șahzadè e și numele lui Selim-Hafiz. Prin asemenea potriviri își dă Domnul Dumnezeu înștiințarea. Dar Selim, al doilea fecior al doamnei Roxelana, era un flăcău pântecos și buged. Îi plăcea să mânânce îmbielșugat și se spunea că are o înclinare neînfrânată pentru vinuri, cu care se îndeletnicea în tovărășia unor prietini. Mult mai mult se bucură de dragostea maicii sale Baiazid, al treilea fecior, care avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
fusese nevoită să facă ce i se ceruse. Dacă aș fi făcut-o, nu un clinchet s-ar fi auzit, ci o adevărată salvă de zornăieli, căci tatăl tău îmi dăduse să port sute de dinari, îngrămădiți în zece pungi pântecoase, pe care le agățasem în jurul șoldurilor, convinsă fiind că nici un bărbat n-ar cuteza să scotocească atât de departe. Când trecătorii providențiali ajunseră în dreptul nostru, am văzut că era vorba de un detașament de soldați. Mohamed se grăbi să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
urând dogoarea, urând ura. Le-am făcut cu mâna băieților cu șepci de baseball. Mi-au răspuns, făcându-mi și ei semne încurajatoare. Mergi, mergi, ești pe drumul cel bun. Am alergat cincizeci, șaizeci de metri. Am văzut sacii negri, pântecoși ca sacii în care se pun cadavrele. Uite și ușa de metal spartă a depozitului cu acoperiș plat. Da, era un loc numai bun pentru luptă. Mi s-a părut că țigara s-a aprins singură din ura și așteptarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de o a doua formă de gând, mai profundă, mai înțeleaptă. — Da... nu... ah, înțeleg. Aveam sentimentul că eram dezbrăcat până la piele. Mintea îmi fusese scanată. — Unde sunteți? am strigat, iar eul-Grimus dinăuntrul meu mi-a spus că acești monoliți pântecoși, uriași și înconjurați de un abur ușor erau cele mai inteligente forme de viață din toate galaxiile și că a doua formă de gând fusese cea a marelui gânditor Dota însuși. — Elementul non-Grimus pare să dețină un control limitat, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
o găsesc? În fața mea, patru priviri degradate de lăcomie. Aici pulsează ceva, mi-am zis eu. Poate că nu e totul pierdut. — Jacinta Coronado? am insistat. Cei patru interni schimbară cîteva priviri și Încuviințară unii spre alții. Unul dintre ei, pîntecos și fără nici un fir de păr vizibil pe tot trupul, părea căpetenia bandiților. Înfățișarea și atitudinea lui, În lumina acelui terariu de priveliști cumplite, mă făcu să mă gîndesc la un Nero fericit, ciupindu-și harpa În timp ce Roma se mistuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
nici măcar tristețea celor ce s-au dus. În cimitir o cioară cîrîia într-un prun, suspectîndu-mă cu ochi bănuitori. O țarcă se înveselea pe streșina zăplazului. Iarba pălită de brumă avea o coloare mohorîtă; totuși în ea se preumblau buburuze pîntecoase și gîndăcei multicolori. Soarele privea peste păduri, pe deasupra satului, cu o puzderie de ochi aurii. Niște viței, în ocolașe, mugeau subțire iar în șesul deschis sub așezări se vedea colbul ciurdelor care se apropiau. M-am descoperit, nu în fața a
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]