484 matches
-
ar fi năpustit asupra satelor și ar fi nimicit totul în calea lor mai abitir ca hoardele tătare. Mulțumiți de fapta lor, își purtau de-acum caii de căpăstru pe marginea râpei în sus. Coborâră apoi la vale spre un pârâiaș ca să-și spele sângele de pe haine, de pe mâini și de pe fețe. Primele raze ale soarelui îi întâmpinară pe coama dealului. Către seară ajunseră la conacul boierului Ciocoiu care împreună cu Conacu îi așteptau cu înfrigurare. - Ei, căpitane, cum a fost? - Un
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1420954304.html [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
îmi dai zbor de fericire, Tu cu moartea mă îmbii... A XIX-a poezie pentru Ali Am scris numele tău Pe fiecare piatră Pentru ca apa care o spală, Plină de spumă, învolburată, Ducându-l cu ea, În râuri, Și în pârâiașe, Să-mi strige întotdeauna Iubirea Peste țări și orașe... A XX-a poezie pentru Ali Iată-ne, mână în mână, La sfârșit de săptămână! Nu e chiar capătul vieții Ci de-acuma să te ții Căci m-am măritat cu
POEZII PENTRU SOŢUL MEU (VERSIUNEA ROMÂNEASCÃ) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poezii_pentru_sotul_meu_versiunea_romaneasc_.html [Corola-blog/BlogPost/366727_a_368056]
-
Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Sub copacii înalți cresc arbuști pitici cu inflorescențe albe. Verdele crud și gânguritul păsărilor sunt o permanență aici... M-am apropiat și am aflat povestea pârâiașului de alături care numai dacă îți reduci ritmul interior îl poți auzi foarte clar. Evident că bradul falnic mi-a vorbit cu cea mai curată limbă cetinească și în dialectul rășinii. Se făcea demult, demult, pe cînd dealurile erau mai
POVESTEA BRADULUI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/lia_zidaru_1454103625.html [Corola-blog/BlogPost/383975_a_385304]
-
deal ca pe energia ce îi da forța să străbată zilele grele. Ea fu văzută plecând într-o zi pe cărăruia numai de ea știută și de atunci oricât o căutară, strigară, nu mai apăru... Și cum în același timp pârâiașul apăru din acea zonă bănuiră că lacrimile fetei curgeau acum spre localitatea din vale... Rău se caii flăcăul și acum el tot urcă dealul în poiana cu pârâiașul limpede și firav ca și florile locului. Și tot așa până dispăru
POVESTEA BRADULUI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/lia_zidaru_1454103625.html [Corola-blog/BlogPost/383975_a_385304]
-
oricât o căutară, strigară, nu mai apăru... Și cum în același timp pârâiașul apăru din acea zonă bănuiră că lacrimile fetei curgeau acum spre localitatea din vale... Rău se caii flăcăul și acum el tot urcă dealul în poiana cu pârâiașul limpede și firav ca și florile locului. Și tot așa până dispăru și el dar apăru lângă susurul apei un brad, care crescu și tot crescu ... și ajunse acum să- mi depene mie povestea Referință Bibliografică: Povestea bradului / Lia Zidaru
POVESTEA BRADULUI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/lia_zidaru_1454103625.html [Corola-blog/BlogPost/383975_a_385304]
-
coroanele câtorva stejari vârstnici. Izolate de ale restului copacilor, se distingeau în perimetrul poienii siluetele unor cireși sălbatici, sub care vara se ospătau mistreții cu fructele căzute. Iarba, atinsă de brumă, se întindea ca un covor alburiu până în vecinătatea lor. Pârâiașul, cu debitul sporit de ploile toamnei, se auzea clipocind ceva mai jos, loc în care luminișul se povârnea brusc, de sub stratul de pământ lutos ieșind la iveală mai multe praguri de stâncă. O pasăre de noapte îl făcuse să tresară
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Poteca_fara_intoarcere_dan_florita_seracin_1343741025.html [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
mea de pe strada Josef Attila din Oradea, care scria poezii și le pierdea pe ulița copilăriei... iar eu le găseam, le citeam și voiam să fiu ca ea... să fiu poet! Ei! Dar ea a ajuns o niagară, eu un pârâiaș... dar tot e bine că... mai curge apă și prin albia mea. În al doilea rând a fost profesorul meu de limba română de la liceu: Gheorghe Grigurcu, care a devenit mai târziu un important critic literar, urmat de Ioan Țepelea
INTERVIU CU POETUL ŞI ZIARISTUL GEORGE ROCA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/georgeta_nedelcu_1452115024.html [Corola-blog/BlogPost/340075_a_341404]
-
Iar spaimă o cuprinse-un nor. Cerul începe simfonie, Orchestra-i canta-n armonie, Cu tunet,fulger,ploi și ropot, Departe ,stins,se-aude-un clopot. Pământul plânge și oftează, Cu cerul din rărunchi vibrează Și plâng și florile-n grădini, Fac pârâiaș spre rădăcini. Deodată ploaia s-a oprit, Iar soarele ce s-a ivit De dupa nori,privind șăgalnic, Naframa-n cer o puse falnic. Iar în grădina,giuvaere Sclipeau acum, si in ciubere, Apa din cer se adunase, Sărutul pe pamant
PLOAIA de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/cristiana_iliuta_1493641624.html [Corola-blog/BlogPost/374057_a_375386]
-
în biserică și sfințită de episcopul Tomisului, Chesarie Păunescu. A fost însă distrusă de trupele rusești în timpul războiului dar refăcută de către râvnitorul monah Nicodim Dincă în anii de după 1990. În toponimie se păstrează și astăzi denumiri ca Peștera sfântului Andrei, Pârâiașul sfântului Andrei, Apa sfântului, ca urme ale sălășluirii sfântului pe pământ românesc. Istoricii ruși consideră că sfântul Andrei a propovăduit și în teritoriile de dincolo de Prut. Scriitorul bisericesc Nicolas Calist consideră că sfântul Andrei plecând de la noi, a trecut prin
SF. APOSTOL ANDREI, OCROTITORUL ROMÂNIEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/30_noiembrie_sf_apostol_andr_ion_untaru_1385786828.html [Corola-blog/BlogPost/344716_a_346045]
-
și capriciile muntelui, pe care dacă nu-l respecți, nu te lăsa să treci nepăsător prin tainicele lui cărări, unde numai ursul și alte jivine ale pădurii făceau legea. Se opri să-și tragă răsuflarea lângă apa limpede a unui pârâiaș ce se scurgea din inima muntelui. Bătrânul doctor Istrate se aplecă să-și înmoaie batista și începu să se tamponeze pentru a-și răcori ceafa, de pe care se scurgeau broboanele de transpirație tocmai până la betelia pantalonului. Soarele își trimitea cu
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_ca_stan_virgil_1389433261.html [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
neclintit în grijile lui, nici măcar nucoboară privirea. Afară, pe bulevard, o fetiță de vreun an, tare crăcănată sub rochița ei albă, ține cu ambele mâini o înghețată cât toate zilele. Și nu mai e crăcănată. Înghețata i se topește în pârâiașe pe degete. O lume întreagă într-un cornet. Și un alt băiețel, purtat în brațe înspre casă, printre blocuri, țipând cu mâinile întinse, spre urmă, spre locul din urmă: „Nu în casă, nu în casă!” Și peste tot, peste tot
Copiii lui Cehov by http://www.zilesinopti.ro/articole/360/copiii-lui-cehov [Corola-blog/BlogPost/100015_a_101307]
-
care dădeau lumină și respirație casei. Grajdurile, ba chiar și locuințele servitorilor de pe lângă casa samuraiului se asemănau grozav cu șura caselor ardelenești. Din lemn, cu o poartă centrală, pe o parte grajdul, pe o parte locuința servitorilor. Grădina include un pârâiaș pe malul căruia sunt copăcei și tufe, ce adaugă farmec locului. Din stradă se văd ori porțile mari, impenetrabile, ori zidurile înconjurătoare ale acestor proprietăți, zugrăvite în galben, cu un mic acoperiș ce protejează gardul, cam la fel cum vezi
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1475562443.html [Corola-blog/BlogPost/368678_a_370007]
-
conturau toate acele minunății. Zina nu-și mai putea lua ochii de la muscă. Tot privind-o, începea să simtă cum un sentiment care-i părea atât de cunoscut, începea să-și croiască loc spre suprafața conștiinței sale, tot așa cum un pârâiaș reușește erodând carapacea unei pietre calcaroase, să iasă la suprafață. Și treptat, în ochii cu pupilele dilatate asupra muștei, părea să se șteargă imaginea acesteia și în locul ei se contura o altă imagine; nu a muștei ci... a ei. Era
NEVAZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Nevazutul_tania_nicolescu_1358224198.html [Corola-blog/BlogPost/345151_a_346480]
-
și cel puțin în timp ce am citit am reușit imposibilul, adică să retrăiesc cele scrise cu maximă fidelitate. Îi sunt recunoscător creionului și caietului că mi-au păstrat aceste plăcute amintiri. Primăvara. Au apărut primii muguri, ploi calde, după care apăreau pârâiașe pe marginea trotuarului și plăcutul miros de pământ proaspăt udat. Aceasta o simți numai acolo unde nu sunt blocuri care să oprească adierea și unde nu sunt fabrici care să polueze aerul. Numai cine a simțit această adiere, acel miros
GEORGE GOLDHAMMER by http://confluente.ro/articole/george_goldhammer/canal [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
și cel puțin în timp ce am citit am reușit imposibilul, adică să retrăiesc cele scrise cu maximă fidelitate. Îi sunt recunoscător creionului și caietului că mi-au păstrat aceste plăcute amintiri.Primăvara.Au apărut primii muguri, ploi calde, după care apăreau pârâiașe pe marginea trotuarului și plăcutul miros de pământ proaspăt udat. Aceasta o simți numai acolo unde nu sunt blocuri care să oprească adierea și unde nu sunt fabrici care să polueze aerul. Numai cine a simțit această adiere, acel miros
GEORGE GOLDHAMMER by http://confluente.ro/articole/george_goldhammer/canal [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
regiune muntoasă, înțeleg foarte bine ce s-a întâmplat aici. Aici au fost făcute greșeli similare celor care au fost făcute în țara noastră. Am desfășurat activități de aliniere și lucrări de inginerie hidraulică fără a lua în considerare natura și, din pârâiașe și canale, au apărut adevărate fluvii. Am urmărit aceste evenimente, care erau la ordinea zilei și în Austria în urmă cu doi sau trei ani, cu consternare, cu alte cuvinte, cu compasiune și înțelegere sinceră. Imediat după curățenie, după limitarea pagubelor
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
dintre Valea Mureșului și valea Borzia, sub plaiul Borzia (bornele 51, 52, 65). Limita vestică pornește de pe culmea dintre valea Mureșului și valea Borzia, coboară pe creasta secundară până la limita pădurii (borna 68) și urmărește limita fondului forestier și un pârâiaș până la râul Mureș (bornele 69, 53, 54, 56), urmărește malul stâng al Mureșului până la confluența cu pârâul Bistra. Parcul natural Defileul Mureșului are suprafața de 9.156 ha și se află în raza administrativă a comunelor Deda, Răstolița, Lunca Bradului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
VASILE (n. 1945) Bistrița, str. Valea Ghinzii nr. 44 țel: 231810; 0740812137 8191 MIHAI DOREL (n. 1955) Bistrița, str. V Alecsandri nr. 17, bl. 3 A, sc. B, ap. 12 țel: 218830; 0745331793 8195 MOLDOVAN ANA (n. 1940) Bistrița, str. Pârâiașului, bl. 3, sc. B, ap. 8 țel: 217239 8201 MUREȘAN RODOVICA (n. 1950) Bistrița, str. A.Muresanu, bl. 14, sc. A, ap. 46 țel: 217908 18378 PALAGHIANU DANIEL (n. 1975) Bistrița, str. lt. Călin nr. 1, bl. 1, sc. A
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
14, ap. 21 țel. 218866 8177 HABALAU MARIA ROZALIA n.1963 Bistrița, Str. Victor Babeș nr. 6 țel. 221788 8184 LOGIN PONI n.1959 Bistrița, Piața Morii, bl. 56, ap. 7 țel. 216569 8195 MOLDOVAN ANA n.1940 Bistrița, Al. Pârâiașului, bl. 3 țel. 217239 8218 STOICA DOROFTEI n.1959 Bistrița, Str. Axente Sever, bl. 2, ap. 13 țel. 232525 15854 ȘUT LORICA ILEANA n.1969 Tiha Bargaului nr. 158 țel. 266786 15855 URS VASILE n.1955 Bistrița, Cart. Unirea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
județul Brașov. 176. Hoffmann Alina-Ioana, născută la 9 octombrie 1967 în localitatea Năsăud, județul Bistrița-Năsăud, România, fiica lui Galeș Pavel și Paraschiva, cu domiciliul actual în Germania, 90419 Nurnberg, Jagdstr. 26, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bistrița, Str. Pârâiașului bl. 3, sc. D, ap. 6, județul Bistrița-Năsăud. 177. Hofler Elisabeta-Simona, născută la 15 iulie 1972 în localitatea Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Simon Teodor și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 90556 Cadolzburg, Ostlandstr. 17, cu ultimul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131809_a_133138]
-
Marian, în vârstă de 27 de ani, cu diagnosticul Modificare structurală pulmonară gravă bilaterală (fibroză + emfizem + bronșectazii ) cu insuficiență respiratorie severă (dependență de oxigen), hipertensiune pulmonară severă, sindrom posttrombotic, stare după embolie pulmonară, stare după toracotomie, poliglobulie, din Bistrița, Aleea Pârâiașului nr. 3, sc. D, ap. 9, județul Bistrița-Năsăud. ... (2) Suma prevăzută la alin. (1) se suportă din bugetul de stat, după cum urmează: ... - Ministerul Sănătății Publice va aloca suma de 40.000 euro; - Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse va aloca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187738_a_189067]
-
țin. Hotinului, printre care și Halahora, Tețcanii ș. a. Halahora sau Holohorenii, cum a mai rămas să circule vechea denumire, devenind, astfel, sat de stat, proprietarii de pămînt și-au pus casele ceva mai la sud, mai jos, dar tot lîngă pîrîiașul Racovăț, întemeind o localitate nouă - Halahora de Jos, uneori numind-o și Halahora Nouă. Ba chiar și Halahorii de Jos. Se consideră că primul s-a instalat aici cu traiul la înc. sec. XIX boierul Șerban. Citim, însă, despre acest
Halahora de Jos, Briceni () [Corola-website/Science/305225_a_306554]
-
est cu satul Izbiște și Cruglic, la sud cu satele Hrușova și Boșcana iar la vest cu moșiile satelor Pașcani, Porumbeni și Făurești. Altitudinea maximă este de 187,7 m, și cea minimă de 37 m. Prin satul Zăicana curge pârâiașul Iana, izvorăște din pădurea dinspre nord a satului, dinspre satul Ișnovăț și dinspre iazurile Hârtopului Mare, iar în apropiere de sat se unește, practic acest pârâiaș desparte localitate în două părți egale, iar legătura sunt un dig, două poduri mari
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
de 187,7 m, și cea minimă de 37 m. Prin satul Zăicana curge pârâiașul Iana, izvorăște din pădurea dinspre nord a satului, dinspre satul Ișnovăț și dinspre iazurile Hârtopului Mare, iar în apropiere de sat se unește, practic acest pârâiaș desparte localitate în două părți egale, iar legătura sunt un dig, două poduri mari și altele mai mici, are o lungimea totală de 9 km, iar în teritoriul satului 6 km, se revarsă în apropierea satului Chetrosa, comuna Hrușova în
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
de 162 m, fiind modelata în calcare jurasice. Peșteră este o grota caldă, cu umiditate moderată și este presărată cu multe formațiuni calcaroase, cu „"lacrimi ale pământului"” și săli ce au tavane cu colorit diferit. Prin Peșteră Liliecilor curge un pârâiaș plin de mal. Deși nu este necesar un echipament special, o lanternă fiind suficientă, este bine să aveți un echipament de protecție, pentru a evita murdărirea cu argilă și urme de guano, excremente ale liliecilor, justificate de existență în Peștera
Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran) () [Corola-website/Science/316515_a_317844]