191 matches
-
unui acord care punea capăt violențelor inter-comunitare din Irlanda de Nord, încercînd, pe cît posibil, să mulțumească pe toată lumea, lucru imposibil în realitate și dovedit de actuala situație din Irlanda de Nord. Adunarea nord-irlandeză este în prezent suspendată, la fel ca si executivul provinciei. PÎRA a fost de acord să participe la procesul de dezarmare din Irlanda de Nord. Comisia de dezarmare a raportat distrugrea unui arsenal impresionant, format din 1 000 de puști-mitralieră, 3 tone de explozibli Semtex, 20-30 de mitraliere grele, 7 lansatoare de rachte
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
albe din Ulster, în "Lettre Internaționale", ed. Primavera 1994, pp. 10-17. 159 În perioada de apogeu, UDĂ numără 25 000 de militanți. 160 Tim Pat Coogan, op. cît., p. 485. 161 Spionii, colaboratorii sau trădătorii erau pedepsiți foarte aspru de către PÎRA. 162 Patterns of Global Terrorism, Jane's Intelligence and the U.S. State Departament, 1999. 163 http://en.wikipidia.org/wiki/provisional irish republican army 164 Tim Pat Coogan, op. cît., p. 539. 165 Reagan a ordonat bombardarea orașelor Benghazi și Tripoli în anul
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
pentru a nu reacționa, încât rezultatul întâlnirii să nu fie periclitat. Dar, colac peste pupăză, reprezentantul U.D.M.R. s-a referit și el, în intervenția sa, la problema drepturilor minorităților, deși în situații de acest gen nu se vine cu pâra când, și așa, lucrurile degeneraseră. Doina Cornea se ferea să vorbească cu noi, evita să apară fotografiată cu noi (deși fusesem așezați la aceeași masă, unii lângă alții) și fugea când încercam să ne apropiem de ea. Drept este că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
două fete, elevi la o școală din Suceava, proprietari a câtorva fălci de loc de fânețe, prezentând-o: „Domnica în focul luptelor pentru limba românească”, „La procesul Domnicăi”, cum „Domnica se plimbă” prin Suceava cu un polițai, căutând pe scriitorul pârei”, „Domnica la ispitire din limba nemțească”, „Recursul Domnicăi rămâne baltă, iar Zierhofer o părăsește ca și cum ea l-ar fi clevetit”, Iar „Urmarea procesului” „Domnica a fost osândită să șadă șase săptămâni în arest”, dar la recurs, „ea a fost scutită
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
inima spre Dumnezeu” sau „Sfântul Ioan Gură de Aur”, dar mai ales articole care însemnau sfaturi pentru ei. Astfel, se aflau publicate sfaturi referitoare la ce este un testament, cine îl poate face,, despre judecăți, sfaturi judecătorești - încercarea de învoială, pâra, adeverința de sărăcie, pârâtorul, pârâtul, martorul, prețuitorul sau ispașnicul, mărturia părților împricinate, despre stingherirea în stăpânire, despre restituția în starea de-nainte etc. Erau și articole de un interes mai larg: vorbiți și scrieți românește!; să nu ne dezbinăm! etc.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
până în anii '60, cu fii de oameni mai înstăriți: frații Barbărasă (4), Basoc (2), Ivan (3), Petroni (3), Popa (3), când entuziaști, aceștia organizau serbări la școală, seri de cântece și poezie, dar și acțiuni de strângerea spicelor pe ogoare. (Pârile și anonimele au dus la împrăștierea lor care încotro, părinții fiind aspru prigoniți de comuniști). Valul al doilea a însemnat prezența în prim-plan al tinerilor din familiile C. Balan (4), V. Chirilă, Gh. Chitic, Zaharică Dorin, Gh. Machidon (2
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
emanciparea socială sau calificarea profesională), așa încât natura malefică a colaboraționismului să fie discret camuflată sub teancul de file și mormanul de vorbe ale Securității. Confuzia riguroasă a termenilor, în zorii unui dincolo de bine și de rău, făta apoi acceptul. Odiseea pârei putea începe, sincopată fiind numai de remușcările neputinței. Fără această înțelegere a gradațiilor sufletești care precedă prăbușirea interioară nu putem explica nici fenomenul corelativ al mărturisirii întârziate. Transformarea unui om liber într-un turnător supus, incapabil de revoltă ori zvâcniri
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cel Mare înzestra târgoveții vasluieni, răsplătindule fidelitatea, cu o mare moșie, ale căror hotare erau prespre câmp și prespre pârâul Săratei la deal, la ruptură și la movila săpată ce-i în malul Vaslului, și apoi apucă Vasluiul în gios pâră în gios de un păr, apoi trece Vasluiul la movila săpată în malul Vasluiului, apoi Drept la Dealul cel Mare, la movila săpată ce-i gios de Grumezești, și apoi, spre zăpodie, la deal, la movila săpată lângă drum, și
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
prea avea obiceiul sa glumească în asemenea materii? Propunea să pîrăști, pur și simplu. Să semnalezi frauda vecinului tău cu atît mai mare grabă cu cît vinovatul ți-e mai aproape de suflet. Și să te apropii atît de mult cu pîra încît, pînă la urmă, să te pîrăști pe tine însuți". Adevăr cumplit, desigur, pe care istoria mai veche sau mai recentă l-a (re)confirmat de atîtea ori cu asupra de măsură. Și, lucrul cel mai curios, un adevăr care
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
din raportul lunii iunie vine în sprijinul celor afirmate de noi referitor la slabul apetit comunist al tinerilor locului: „...în această comisie electorală județeană nu au intrat nici P.S.D.-ul și nici P.N.L. ul Tătărăscu (subl.ns.)”. În continuare, urmează pâra trimisă „centrului” pentru a se coase la dosar în perspectiva viitoarelor procese politice ce vor fi intentate unor cetățeni cu alte convingeri decât cele comuniste: „...cu această ocazie ținem să semnalăm că aceste două organizații de tineret nu ne-au
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Ungureanu, Coțubaș și Ciocoiu) dar se și dedulcise la vinul bun pe care-l aveau aceștia prin răcoroasele beciuri. Mai credem că „pe linie de partid”, tov. Zota nu-i era chiar „tovarăș de luptă” ci, mai degrabă, un rival. Pâra lui Bighiu l-a scos, probabil, din circuitul și circul politic comunist de mai târziu. Speculații. Deoarece alegerile parlamentare băteau la ușă și vânzoleala ștabilor începuse să crească exponențial. Așadar, pe lângă Tanda și Manda de la Iași, Vasluiul mai fusese vizitat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
strecurate prin urechi în minte. Documentul de față este foarte important și prin faptul că în mod oficial tinerii comuniști vasluieni recunoșteau că nu reușiseră să-i atragă de parte lor pe tinerii social-democrați numiți uneori și „socialiști”. Umblând cu pâra în continuare, iată ce-a scris „la temă” secretarul „progresiștilor”: „...U.T.S. (uniunea tineretului socialist, n.n.) nu are nici o forță în județ, iar în oraș sunt slabi (de parcă uteciștii erau mai tari! Culmea ipocriziei bolșevice!, n.n.). Încep de abia acum
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fraze: „...în județul nostru am văzut că vigilența tineretului este însușită deoarece în vederea campaniei de însămânțări au demascat unii chiaburi (subl.ns.) care căutau să se sustragă de a nu semăna ogoarele”. Iată cum bolșevicii români au dat cuvântului popular „pâră” o altă denumire și anume „demascare”. Mai departe: „...la fel au demascat și pe acei care făceau instigații în rândurile tineretului, pentru ca să nu se înscrie în organizația noastră spre exemplu: chiaburul Vasile Măgureanu din comuna Lipova, când Tineretul eșea la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
descriptive sunt șocante și repulsive, provocând cititorului reacții confuze: uluire, râs derizoriu, dezgust. Cu ocazia adunării și dezbaterii “pasirilor și dobitoacelor”, Cantemir selectează malițios doar acele scene și dialoguri care sugerează complicata țesătură de interese din culisele politicii, mârșăvia, calomniile, pâra, traficul de influență, care creează o atmosferă conspirativă și impresia de spațiu închis amenințător pentru totdeauna. Dar nu evenimentele interesează aici, ci înfruntarea în sine, devenită “coliziune” de principii și de argumente. Declarațiile de principii se dovedesc repede a nu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
Și mai greșești; te doare când ai crezut în el și afli că te-ai înșelat... Boier Stanciule, spune Ștefan răspicat, după ce își drege glasul, aș vrea să fiu bine înțeles. Nu oropsesc pe nimeni! Cei ce au umblat cu pâra la Înalta Poartă, cei ce au hiclenit, au săvârșit nedreptăți, au vândut țara boier sau neboier, indiferent cine erau au plătit, au fost judecați cu dreptate și-au plătit! Unii au dat bir cu fugiții și s-au desțărat. Au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de niște domni netrebnici. Dar, în setea lor nebună după putere, și-au pus patima mai presus de țară. Răul cel mare a fost că au țipat după ajutor străin și, astfel, ploconindu-se în dreapta și-n stânga, umblând cu pâra la Înalta Poartă, au dat cale liberă oștilor străine: ba cea leșească, ba cea ungurească, ba cea turcească, ba chiar a fraților muntenești. Tatarii, văzând că Moldova-i sat fără câini, năvăleau și o prădau sălbatec, o despuiau... Străinii făcuseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
agită Isaia. Cupcici cade în genunchi, îl imploră: Nu spui! Tac mâlc! Mormânt! Jur! Pe pruncii mei! Jur!... Apăi, nu merge așa, sare și Alexa furios. Jur! Jur! Și gata! Crezi că... Măă! "Cârpă"! îl zgâlțâie Isaia. Cine a semnat pâra... jalba către Înalta Poartă, de l-am turnat pe Vodă că-i "ucigaș al cinului boieresc și să vină degrabă padișahu' să ne scape de așa urgie?!" Ai ținere de minte cam scurtă, cinstite boier Cârpă! Eu n-am... Eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
trimis pe Ionașco, vornic de gloată, să aleagă și, să stâlpească hotarul mănăstirii.” - La o asemenea moșie nu se putea să nu apară sămânță de gâlceavă cu vecinii, mărite Spirit. - La ce te gândești spunând asta?Mă gândesc chiar la pâra făcută de călugării de la mănăstirea Frumoasa făcută împotriva călugărilor de le Galata și Sfânta Vineri, pentru niște mori făcute „în gârla ce-au fost pioă de Silitră, care gârlă iasă din iazul morilor mănăstirii Balicăi.” - Parcă am mai vorbit noi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de Duca Vodă...mănăstirii lui Sfeti Ioan Zlataust nici de alți domni, ce iaste dată părinților lor, fiind călărași, ca să șadză acolo și să se hrănească...și călugării o au împresurat-o cu mare nedreptate arătându-ne și cărți de pâră și de rămas de la Mihai (Racoviță) vodă.” Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod a trimis de mai multe ori oameni domnești să cerceteze locul. Mănăstirea Zlataust a rămas să aducă în termen de 50 de zile ispisocul de la Duca Vodă. „Si ei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de la Cotnari, din vinăriciul din viile Cetățuii, mierea stupinelor, roadele câmpului și câte altele... - Parcă lipsește ceva din viața cucernicilor călugări de la Hlincea. - Stiu la ce te gândești, mărite Spirit, când spui asta. Te gândești că lipsesc oarece voroave de pâră la vodă din partea sau împotriva uneia sau alteia dintre mănăstirile Iașilor. S-au găsit totuși pricini. Așa că, la 25 mai 1660 (7168), Stefăniță Lupu voievod judecă pricina dintre mănăstirea Hlincea și mănăstirea Bârnova pentru niște mori de apă făcute de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
la 16 mai 1667 (7175, călugării mănăstii Hlincea s-au judecat cu popa Nistor din satul Hlincea: „Adică noi, Tofan egumenul...și tot săborul de la svânta mănăstire de la Hlincea...scriem și mărturisim cu acest zapis al nostru cum am avut pâră cu popa Nistor din sat din Hlincea pentru un vad de moară ce iaste în sat pe valea Hlincei, unde și-a făcut popa mori...în care vad au fost făcut mori și popa Ionașco...tatăl popii lui Nistor. Fostu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
valea Hlincei, unde și-a făcut popa mori...în care vad au fost făcut mori și popa Ionașco...tatăl popii lui Nistor. Fostu-s-au apucat și un călugăr să facă moară mai sus de acel vad. Deci au avut pâră satul cu acel călugăr la Vasilie vodă (Lupu), la Hârlău, și nu l-au lăsat să facă moară, pentru căci nu au fost vad de moară unde s-au apucat călugărul...și popii lui Nistor i-au fost tot cu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lăsat să facă moară, pentru căci nu au fost vad de moară unde s-au apucat călugărul...și popii lui Nistor i-au fost tot cu pace...Iar acmu, în zilele lui Iliiaș vodă, noi ne-am sculat iarăși cu pâră asupra popei lui Nistor ca să ne dea de-a dzecea din mori; el nu a vrut...ce au stătut la Divan cu noi înaintea lui Iliiaș vodă...Iar popa Nistor dac-au vădzut aședzare mare, el încă ne-au mai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Agapia, că acea moară și acel loc de prisacă le sânt danie și miluire...de la Aron voievod și de la alți domni bătrâni foști înaintea noastră, precum au arătat ei...multe drese de danie și de miluire și alt ispisoc de pâră...de la Vasilie voievod (Lupu), schimbătură cu rugătorii noștri, călugării de la Agapia, și le-a dat alt loc de moară (celor de la Agapia) și cu loc de prisacă în capătul de sus al Braniștii, pe râul Dzijia, împotriva Morenilor, ce se
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și nu vrea să-l areate...Si ei îmblând să cuprindă acel loc cu meșterșug (viclenie),au fostu împresurat și locul Prisăcilor.” De aici înainte, pretențiile Zlataustului se măresc: „Acmu iarăși, de iznoavă (din nou), epitropul lui Sventâi Ioan scornind pâră au cerut și locul Prisăcilor de la mănăstire Aron Vodă și locul mănăstirii Clatii (Păun) ce se află în stăpânirea Dancului, metohul lui Xiropotamo.” După o cercetare atentă, mitropolitul spune: „S-au dovedit că mănăstire lui Sventâi Ioan n-au avut
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]