188 matches
-
urmăriți iar cealaltă jumătate erau urmăritori. O mărturie cumplită pentru mine a acestor atrocități a fost și faptul că, în primăvara anului 2000, au fost descoperite schelete în beciul fostului sediu al securității din Tecuci. In sistemul comunist delațiunea și pâra erau calificate ca virtute. Se obișnuia să se dea ca exemplu tânărul comsomolist distins cu titlul de erou al Uniunii Sovietice pentru că și-a denunțat părinții ca dușmani ai regimului și aceștia au fost executați. Se considera că, dacă antifasciștii
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
febra vieții (...) cu speranțele și bucuriile, cu suferințele și păcatele și durerea ei", autorul remarcabilelor Apocrife... textualizează, practic, etapele cele mai semnificative din istoria (pre)umanității. Vom regăsi, prin urmare, în carte geneza universului (Cosmogonia, Muzica, Miracol), apoi debutul (Istorie, Pâră, Criză) și, în fond, schița întregii istorii a umanului cu momentele ei evolutive percepute drept paradigmatice din perspectiva creștinismului, cu figurile emblematice și schemele ritualice bine cunoscute, de la facerea femeii la apocalipsă, de la turnul Babel și arca lui Noe la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din raportul lunii iunie vine în sprijinul celor afirmate de noi referitor la slabul apetit comunist al tinerilor locului: „...în această comisie electorală județeană nu au intrat nici P.S.D.-ul și nici P.N.L. ul Tătărăscu (subl.ns.)”. În continuare, urmează pâra trimisă „centrului” pentru a se coase la dosar în perspectiva viitoarelor procese politice ce vor fi intentate unor cetățeni cu alte convingeri decât cele comuniste: „...cu această ocazie ținem să semnalăm că aceste două organizații de tineret nu ne-au
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Ungureanu, Coțubaș și Ciocoiu) dar se și dedulcise la vinul bun pe care-l aveau aceștia prin răcoroasele beciuri. Mai credem că „pe linie de partid”, tov. Zota nu-i era chiar „tovarăș de luptă” ci, mai degrabă, un rival. Pâra lui Bighiu l-a scos, probabil, din circuitul și circul politic comunist de mai târziu. Speculații. Deoarece alegerile parlamentare băteau la ușă și vânzoleala ștabilor începuse să crească exponențial. Așadar, pe lângă Tanda și Manda de la Iași, Vasluiul mai fusese vizitat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
strecurate prin urechi în minte. Documentul de față este foarte important și prin faptul că în mod oficial tinerii comuniști vasluieni recunoșteau că nu reușiseră să-i atragă de parte lor pe tinerii social-democrați numiți uneori și „socialiști”. Umblând cu pâra în continuare, iată ce-a scris „la temă” secretarul „progresiștilor”: „...U.T.S. (uniunea tineretului socialist, n.n.) nu are nici o forță în județ, iar în oraș sunt slabi (de parcă uteciștii erau mai tari! Culmea ipocriziei bolșevice!, n.n.). Încep de abia acum
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fraze: „...în județul nostru am văzut că vigilența tineretului este însușită deoarece în vederea campaniei de însămânțări au demascat unii chiaburi (subl.ns.) care căutau să se sustragă de a nu semăna ogoarele”. Iată cum bolșevicii români au dat cuvântului popular „pâră” o altă denumire și anume „demascare”. Mai departe: „...la fel au demascat și pe acei care făceau instigații în rândurile tineretului, pentru ca să nu se înscrie în organizația noastră spre exemplu: chiaburul Vasile Măgureanu din comuna Lipova, când Tineretul eșea la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
e murdar și putred... dorul vieții de dezmățare țigănească cu [...] cântecele fără perdea, scârboșeniile și măscările [...] primit cu brațele deschise, deși nu totdeauna pe ușa din față [...]. De școlar își duce prietenii la femei bolnave... (practica) iscodirea, defăimarea, bârfeala, zâzania, pâra, amenințarea cu darea în vileag a tainei încredințate sau smulse"; se recomandă singur "M-am făcut codoș de câini" și pentru ca cititorul să nu mai aibă nici o îndoială cu privire la "referent" se introduc în discurs concepte operaționale precum maestru și schiță
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
până în anii '60, cu fii de oameni mai înstăriți: frații Barbărasă (4), Basoc (2), Ivan (3), Petroni (3), Popa (3), când entuziaști, aceștia organizau serbări la școală, seri de cântece și poezie, dar și acțiuni de strângerea spicelor pe ogoare. (Pârile și anonimele au dus la împrăștierea lor care încotro, părinții fiind aspru prigoniți de comuniști). Valul al doilea a însemnat prezența în prim-plan al tinerilor din familiile C. Balan (4), V. Chirilă, Gh. Chitic, Zaharică Dorin, Gh. Machidon (2
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Am spus că breasla pescarilor avea o tradiție respectabilă în existența istorică a carpato-dunărenilor. Balada Dobrișean consemna, pentru existența de timp ce-i revine, mari mutații de imagine și de viață concretă în comparație cu Mircea Ciobănașul. Purtătorii de vîsle vin cu pîra la domnie, intrigați de faptul că adversarii lor, purtătorii de cîrlige, întreceau măsura îngăduită în bogăție și în forță, luîndu-se la întrecere cu domnia. Conflictul este strict de interese și, mai mult, de grup. Fiecare face încercări de moarte să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
faptelor lui cele rele, ci i-au iertat capul.” Niciodată nu i-a părut rău de fapta aceasta, chiar dacă, bătrână fiind, a alergat pe la Istanbul pe la toți marii zilei ca să-și scape neamul de urgia în care-l băgaseră tot pârile Leurdeanului. Și testamentul, așijderea. L-a făcut de parcă nu ar fi fost vremurile așa de tulburi, de parcă hotărniciile pe care le trăsese postelnicul Constantin, bărbatul domniei sale, erau veșnice, iar ei doi, el ca un patriarh și ea matcă de neamuri
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Sava fiindcă “Manolachi vameșul și au pus zălog cele patru fălci de vie la svînta mănăstire, pentru acei bani mainte decît toate datoriile ce-au fost el datoriu; și cu un turcul Calcagiul și cu alți datornici, au avut călugării pîră... pentru acea vie și tot i-au rămas, căci... le-au fost pus zălog mai demult”. Am băgat de seamă că mănăstirea Sfântul Sava, “săracă lipită pământului” precum erau toate mănăstirile, a sclipuit o “neînsemnată sumă de o sută de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
altora existența, făceam cursurile de anatomie live, la mine-acasă, În clasa a șasea de facultate era să mă oblige să repet anul un profesor de igienă pentru că mă pîrÎse un coleg - era În ASC și-a rămas În București deoarece pîra frumos, chiar și prietenii - că-l Înjurasem pe el, pe profesor, pe culoare, de altfel sictiream Întreaga lume socialistă, În perioada de stagiu medicii făceau la Început cercuri largi În jurul meu, de parc-aș fi fost o pietricică aruncată-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
lui Cantemir. Deci au venit hanul cu oști și au purces și Domnii cu îmbe țările asupra lui Cantemir care, temîndu-se de hanul, au fugit în Țarigrad, iar oardele lui le-au luat hanul cu sine la Crim, și de pâra lui au pierit și Cantemir zugrumat în Țarigrad. După ce-au pornit din Bugeac hanul pe tătari, au lăsat pe doi sultani, frați ai săi, să vie cu dânșii; iară el au purces spre Crîm înainte. Iară când au fost
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de tigvă să nu te dai în vorbă" și "nervoși" cum sîntem, nici una nici alta, ne apucarăm să spunem cititorilor basmul Băncii de București. De ce? De hazul lucrului doară, nu ca vreo nouă descoperire a noastră, de vreme ce lucrul acesta este pâră veche și basmul nostru îl știu de mult toate babele. Să te mai ții după aceea cârcotă de cuvinte cu foaia marelui om de stat! Nu-i vorbă! avocatul nostru era de seamă, dar și Mușat nu s-a lăsat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de-a sili pe Direcția princiară la executarea hotărârilor adunărilor generale, cari, după art. 231 al Codului de comerț, sunt obligatorie pentru reprezentațiunea unei societăți. Ba, adunarea generală nu poate nici măcar să tragă, la răspundere pe membrii reprezentațiunii, căci o pâră ridicată, conform art. 241, 226 și 194 din Codul de comerț, de cătră consiliul de supravegheare, ar întîmpina obiecțiunea că membrii reprezentațiunii societății (id est Direcția princiară) au lucrat după instrucțiile guvernului român, pe cari ei sunt obligați să le
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
deasupra tăciunilor; atunci sunt frați cu străinii și împart "mielul Paștelor" cu ei. Ei, acest adevăr vă doare, confraților, de ați ajuns a răstălmăci pasaje din articolele noastre și a vă face din nou meseria "înstrăinînd pe oamenii țării prin pâre și năpăști de cătră Domnia sa" precum zicea Radu - vodă. [27 august 1881] MOMENTE DE DISTRACȚIE LITERATURA ROȘIE Dăm ca specimen următoarea poezie publicată de gazeta polițienească din Brăila "Vocea romînă", datorită desigur penei unuia din numeroșii (? ) redactori ai săi și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
l-ai făcut de m-ai scăpat de ea, îți mulțumesc de o mie de ori și-ți zic și bogdaproste." Povestea Păsările casei și fata de împărat, din aceeași antologie, pornește de la motivul fetei bătrâne: "D-apoi măritișul e pâră veche! Rău e când te măriți fată bătrână, dar ia gândește-te tu că nu te-i mărita niciodată, și atunci să mi te văd cum ai roade muchiile hornului... rămâne câte o biată fată de cârd, și ba nu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Altfel nici nu s-ar explica retragerea sa la Băile Mitroșewski (după cum se știe) pentru a-și potoli starea nervoasă. Și aici e de reținut precizarea adăugată de Th. Codreanu și anume că Eminescu "avea conștiința sechestrării sale ilegale". Oricum, pâra soției lui Slavici, adresată lui Maiorescu, a condus la privarea de libertate a poetului. Ceea ce a urmat se știe. De altfel, nu-i deloc surprinzător faptul că Matei Eminescu a intervenit, decis să-și salveze fratele, ceea ce confirmă opinia cercetătorilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
trimis pe Ionașco, vornic de gloată, să aleagă și, să stâlpească hotarul mănăstirii.” - La o asemenea moșie nu se putea să nu apară sămânță de gâlceavă cu vecinii, mărite Spirit. - La ce te gândești spunând asta?Mă gândesc chiar la pâra făcută de călugării de la mănăstirea Frumoasa făcută împotriva călugărilor de le Galata și Sfânta Vineri, pentru niște mori făcute „în gârla ce-au fost pioă de Silitră, care gârlă iasă din iazul morilor mănăstirii Balicăi.” - Parcă am mai vorbit noi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de Duca Vodă...mănăstirii lui Sfeti Ioan Zlataust nici de alți domni, ce iaste dată părinților lor, fiind călărași, ca să șadză acolo și să se hrănească...și călugării o au împresurat-o cu mare nedreptate arătându-ne și cărți de pâră și de rămas de la Mihai (Racoviță) vodă.” Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod a trimis de mai multe ori oameni domnești să cerceteze locul. Mănăstirea Zlataust a rămas să aducă în termen de 50 de zile ispisocul de la Duca Vodă. „Si ei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de la Cotnari, din vinăriciul din viile Cetățuii, mierea stupinelor, roadele câmpului și câte altele... - Parcă lipsește ceva din viața cucernicilor călugări de la Hlincea. - Stiu la ce te gândești, mărite Spirit, când spui asta. Te gândești că lipsesc oarece voroave de pâră la vodă din partea sau împotriva uneia sau alteia dintre mănăstirile Iașilor. S-au găsit totuși pricini. Așa că, la 25 mai 1660 (7168), Stefăniță Lupu voievod judecă pricina dintre mănăstirea Hlincea și mănăstirea Bârnova pentru niște mori de apă făcute de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
la 16 mai 1667 (7175, călugării mănăstii Hlincea s-au judecat cu popa Nistor din satul Hlincea: „Adică noi, Tofan egumenul...și tot săborul de la svânta mănăstire de la Hlincea...scriem și mărturisim cu acest zapis al nostru cum am avut pâră cu popa Nistor din sat din Hlincea pentru un vad de moară ce iaste în sat pe valea Hlincei, unde și-a făcut popa mori...în care vad au fost făcut mori și popa Ionașco...tatăl popii lui Nistor. Fostu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
valea Hlincei, unde și-a făcut popa mori...în care vad au fost făcut mori și popa Ionașco...tatăl popii lui Nistor. Fostu-s-au apucat și un călugăr să facă moară mai sus de acel vad. Deci au avut pâră satul cu acel călugăr la Vasilie vodă (Lupu), la Hârlău, și nu l-au lăsat să facă moară, pentru căci nu au fost vad de moară unde s-au apucat călugărul...și popii lui Nistor i-au fost tot cu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lăsat să facă moară, pentru căci nu au fost vad de moară unde s-au apucat călugărul...și popii lui Nistor i-au fost tot cu pace...Iar acmu, în zilele lui Iliiaș vodă, noi ne-am sculat iarăși cu pâră asupra popei lui Nistor ca să ne dea de-a dzecea din mori; el nu a vrut...ce au stătut la Divan cu noi înaintea lui Iliiaș vodă...Iar popa Nistor dac-au vădzut aședzare mare, el încă ne-au mai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Agapia, că acea moară și acel loc de prisacă le sânt danie și miluire...de la Aron voievod și de la alți domni bătrâni foști înaintea noastră, precum au arătat ei...multe drese de danie și de miluire și alt ispisoc de pâră...de la Vasilie voievod (Lupu), schimbătură cu rugătorii noștri, călugării de la Agapia, și le-a dat alt loc de moară (celor de la Agapia) și cu loc de prisacă în capătul de sus al Braniștii, pe râul Dzijia, împotriva Morenilor, ce se
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]