132 matches
-
elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), jder ("Martes martes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles meles"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), dihor ("Mustela putorius"), arici comun ("Erinaceus europaeus"), pârș cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), pârș de stejar ("Eliomys quercinus"), pârș de alun ("Muscardinus avellanarius"), șoarece săritor de pădure ("Sicista betulina"), liliacul de ziduri ("Vespertilio murinus"), liliacul târziu ("Eptesicus serotinus"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări: uliu
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
Rupicapra rupicapra"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), jder ("Martes martes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles meles"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), dihor ("Mustela putorius"), arici comun ("Erinaceus europaeus"), pârș cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), pârș de stejar ("Eliomys quercinus"), pârș de alun ("Muscardinus avellanarius"), șoarece săritor de pădure ("Sicista betulina"), liliacul de ziduri ("Vespertilio murinus"), liliacul târziu ("Eptesicus serotinus"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări: uliu porumbar ("Accipiter gentilis"),acvilă de munte
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
silvestris"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), jder ("Martes martes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles meles"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), dihor ("Mustela putorius"), arici comun ("Erinaceus europaeus"), pârș cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), pârș de stejar ("Eliomys quercinus"), pârș de alun ("Muscardinus avellanarius"), șoarece săritor de pădure ("Sicista betulina"), liliacul de ziduri ("Vespertilio murinus"), liliacul târziu ("Eptesicus serotinus"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări: uliu porumbar ("Accipiter gentilis"),acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), pescăruș albastru ("Alcedo
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
urs brun ("Ursus arctos"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), jder ("Martes martes"), viezure ("Meles meles"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), vulpe ("Vulpes vulpes"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), liliacul de seară ("Nyctalus noctula"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări cu specii de: acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar ("Buteo buteo"), cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), cocoș de mesteacăn ("Lyrurus tetrix"), uliu
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
fost publicat de "J.Curwen and Sons Ltd., 909021, 1931". Este considerată a fi cea mai mare piesă pentru pian și a putut fi catalogata că una din cele mai complicate piese pentru pian scrise vreodată. Piesa are 12 mișcări: Pârș prima I "Introito" ÎI. "Preludio corale" III. "Fugă I" IV. "Fantasia" V. ~Fugă ÎI~ <br>"Pârș altera" VI. "Interludium primum " VII. "Cadenza I" VIII. ~Fugă III~ <br>"Pârș terția" IX. "Interludium alterum ' X. "Cadenza ÎI" XI. "Fugă IV" XII. "Coda-Stretta
Opus Clavicembalisticum () [Corola-website/Science/330548_a_331877]
-
mare piesă pentru pian și a putut fi catalogata că una din cele mai complicate piese pentru pian scrise vreodată. Piesa are 12 mișcări: Pârș prima I "Introito" ÎI. "Preludio corale" III. "Fugă I" IV. "Fantasia" V. ~Fugă ÎI~ <br>"Pârș altera" VI. "Interludium primum " VII. "Cadenza I" VIII. ~Fugă III~ <br>"Pârș terția" IX. "Interludium alterum ' X. "Cadenza ÎI" XI. "Fugă IV" XII. "Coda-Stretta" Într-o scrisoare pe care a scris-o la finalizarea lucrării masive, Sorabji a scris unui
Opus Clavicembalisticum () [Corola-website/Science/330548_a_331877]
-
cele mai complicate piese pentru pian scrise vreodată. Piesa are 12 mișcări: Pârș prima I "Introito" ÎI. "Preludio corale" III. "Fugă I" IV. "Fantasia" V. ~Fugă ÎI~ <br>"Pârș altera" VI. "Interludium primum " VII. "Cadenza I" VIII. ~Fugă III~ <br>"Pârș terția" IX. "Interludium alterum ' X. "Cadenza ÎI" XI. "Fugă IV" XII. "Coda-Stretta" Într-o scrisoare pe care a scris-o la finalizarea lucrării masive, Sorabji a scris unui prieten de-al său: Dedicația de pe pagina din titlu spune: Au existat
Opus Clavicembalisticum () [Corola-website/Science/330548_a_331877]
-
format electornic (eDTLR)". Grant CNMP, cod 1696, consorțiu cu Acadmia Română, filialele din București, Iași și Cluj). Director de proiect, prof. Dr. Dan Cristea. 2006-2007 — Membru în colectivul de cercetare al proiectului "Resurse lingvistice în format electronic: Monumenta linguae Dacoromanorum. Pârș VII. Regum I, Regum ÎI" - ediție critică și corpus adnotat (Grant CNCSIS: Cod 1454. Director de proiect: cercet. st. princ. I dr. Gabriela Haja). 2003-2007 — Membru al proiectului "Septuaginta. Versiune comentată, în limba română, a Bibliei grecești". Proiectul este coordonat
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
București, 2006, 464 p. ISBN 973-569-896-X 1. H. Tiktin, Rumänisch deutsches Wörterbuch, 2. überarbeitete und ergänzte Auflage, hrsg. von Paul Miron, Otto Harrassowitz Verlag, Wiesbaden, 3 vol., 1985 1987 (Premiul “Timotei Cipariu” al Academiei Române pe anul 1989). 2. Biblia 1688, Pârș. I, Genesis, Iași 1988, Pârș ÎI Exodus, în seria Monumenta linguae Dacoromanorum, Iași 1991 (premiul “Bogdan Petriceicu Hașdeu” al Academiei Române pe anul 1991). 3. Biblia 1688, Pârș III, Leviticus, în seria Monumenta linguae Dacoromanorum (coautor; contribuția personală: Comentarii lingvistice, filologice
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
973-569-896-X 1. H. Tiktin, Rumänisch deutsches Wörterbuch, 2. überarbeitete und ergänzte Auflage, hrsg. von Paul Miron, Otto Harrassowitz Verlag, Wiesbaden, 3 vol., 1985 1987 (Premiul “Timotei Cipariu” al Academiei Române pe anul 1989). 2. Biblia 1688, Pârș. I, Genesis, Iași 1988, Pârș ÎI Exodus, în seria Monumenta linguae Dacoromanorum, Iași 1991 (premiul “Bogdan Petriceicu Hașdeu” al Academiei Române pe anul 1991). 3. Biblia 1688, Pârș III, Leviticus, în seria Monumenta linguae Dacoromanorum (coautor; contribuția personală: Comentarii lingvistice, filologice și exegetice, p. 163 204
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
1985 1987 (Premiul “Timotei Cipariu” al Academiei Române pe anul 1989). 2. Biblia 1688, Pârș. I, Genesis, Iași 1988, Pârș ÎI Exodus, în seria Monumenta linguae Dacoromanorum, Iași 1991 (premiul “Bogdan Petriceicu Hașdeu” al Academiei Române pe anul 1991). 3. Biblia 1688, Pârș III, Leviticus, în seria Monumenta linguae Dacoromanorum (coautor; contribuția personală: Comentarii lingvistice, filologice și exegetice, p. 163 204, precum și versiunea explicativa modernă, i.e. a cincea coloana a ediției), Editura Universității “Al. I. Cuza”, Iași, 1994. 4. Capitolul Sfînta Scriptură în
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
4. Capitolul Sfînta Scriptură în limba română, în *** Enciclopedia Bibliei, Editura “Logos”, Cluj, 1996, p. 75 83. 5. Academia Română, Dicționarul limbii române (DLR), tomul XIII, partea I, litera V, V veni, Editura Academiei, București, 1997, 325 p. 6. Biblia 1688, Pârș VIII, Paralipomenon I ÎI, în seria Monumenta linguae Dacoromanorum, Editura Universității “Alexandru Ioan. Cuza”, Iași, 2011 (coautor; coordonator). 1. Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe. Coeditor alături de Carmen Gabriela Pamfil, Ioan Oprea și Adrian Turculeț, în ANLL (1992 1993), Iași, 1994
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), viezure ("Meles meles"), pârș de stejar ("Eliomys quercinus"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), orbete ("Nannospalax leucodon"), Păsări (migratoare, de pasaj, sedentare) protejate (prin directivele "147/ CE din 30 noiembrie 2009" și "79/409/CEE din 2 aprilie 1979
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), viezure ("Meles meles"), pârș de stejar ("Eliomys quercinus"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), orbete ("Nannospalax leucodon"), Păsări (migratoare, de pasaj, sedentare) protejate (prin directivele "147/ CE din 30 noiembrie 2009" și "79/409/CEE din 2 aprilie 1979" - privind conservarea păsărilor sălbatice: buhai
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
Vulpes vulpes crucigera"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus vulgaris"), dihor ("Mustela putorius"), hermelina ("Mustelea erminea"), arici ("Erinaceus europaeus"), cârtita ("Talpă europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), pârș ("Glis glis"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis"), liliacul cârn ("Barbastella barbastellus"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de amurg ("Nyctulus
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
de padure - sau gulerată (Turdus torquatus), precum și cea numită sturz popesc (Turdus viscivorus) pot fi văzute "la toate etajele silvice". "Mamiferele" care apar sunt: cerbul (Cervus elaphus) - în special în pădurile de fag, jderul (Maries martes), lupul (Canis lupus) - ocazional, pârșul cenușiu (Glis glis) - în făgete și alunișuri, pârșul de alun (Muscardinus avellanarius), râsul (Lynx lynx) - ocrotit, șoarecele de padure (Apodemus sylvaticus), ursul (Ursua arctos), veverița (Sciurus vulgaris), vulpea (Canis vulpes) - ocazional. Munții Tarcăului sunt accesibili în primul rând rutier (circumferențial
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
numită sturz popesc (Turdus viscivorus) pot fi văzute "la toate etajele silvice". "Mamiferele" care apar sunt: cerbul (Cervus elaphus) - în special în pădurile de fag, jderul (Maries martes), lupul (Canis lupus) - ocazional, pârșul cenușiu (Glis glis) - în făgete și alunișuri, pârșul de alun (Muscardinus avellanarius), râsul (Lynx lynx) - ocrotit, șoarecele de padure (Apodemus sylvaticus), ursul (Ursua arctos), veverița (Sciurus vulgaris), vulpea (Canis vulpes) - ocazional. Munții Tarcăului sunt accesibili în primul rând rutier (circumferențial, cu excepția laturii de vest), dar și feroviar (în
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
prin numeroasele exemplare de reptile, dintre care unele se află pe cale de dispariție. Tipurile reprezentative sunt: vipera cu corn (Vipera ammodytes) -întâlnită în regiunile calcaroase ale Cheilor Carașului .. Dintre animalele specifice pădurilor de foioase frecvente sunt lupul, șoarecele gulerat, veverița, pârșul, jderul de pădure, mistrețul, căprioara, iepurele, cocoșul de munte, ierunca. Rețeaua de ape a comunei este bogată, iar numărul speciilor de pești cunoaște o mare varietate față de alte regiuni ale țării. Râurile sunt bogate în păstrăvi indigeni (Salmo trutta fario
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
primele urme ale populațiilor iraniene să fie prezente din mileniul al doilea î.Hr. Populațiile din Iran erau împărțite în mai multe triburi: mezii, perșii, părții, sacii. Perșii se aflau în provincia de S-V a Iranului actual, provinciile Fars și Pârș. În N se găsea Media, acolo unde în secolul VII-lea î.Hr., mezii și-au format un stat care se întindea între Mesopotamia și India, având capitala la . Principala divinitate a iranienilor înainte de Zoroastru era Ahura Mazda (“stăpânul înțelept”), corespunzând
Iranul antic () [Corola-website/Science/316361_a_317690]
-
pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), vidră ("Lutra lutra"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), dihor ("Mustela putorius"), hermelină ("Mustelea erminea"), arici ("Erinaceus europaeus"), cârtiță ("Talpa europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), pârș ("Glis glis"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis"), liliac cârn ("Barbastella barbastellus"), Liliac de apăliliac de apă ("Myotis daubentonii"), liliac de amurg ("Pipistrellus pipistrelus"), liliacul cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliac urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări: cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), acvilă de
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
acord pentru evitarea unui nou război civil. Acordul semnat la Győr pe 20 ianuarie 1064 prevedea că cei trei duci - Géza, Ladislaus și Lampert - accepta domnia varului lor, Solomon, care le ceda în schimb fostul ducat al tatălui său ("Tercia pârș regni"). După o perioadă de nouă ani de pace, a izbucnit un nou conflict între rege și duci. Cei trei duci au reușit să câștige controlul asupra celei mai mari părți a țării, iar regele a fost nevoit să fugă
Tercia pars regni () [Corola-website/Science/329690_a_331019]
-
țării, iar regele a fost nevoit să fugă din țară. În 1074, Géza a fost proclamat rege, iar Solomon a continuat să controleze câteva comitate apusene. După ce a devenit rege, Géza a confirmat fraților săi poziția de duci ai "Tercia pârș regni". După moartea lui Géza de pe 25 aprilie 1077, Ladislaua fost proclamat rege și a reușit să îl oblige pe Solomon să îi accepte domnia în 1081. Se poate presupune că pe timpul domniei lui Ladislau, Tercia pârș regni a fost
Tercia pars regni () [Corola-website/Science/329690_a_331019]
-
duci ai "Tercia pârș regni". După moartea lui Géza de pe 25 aprilie 1077, Ladislaua fost proclamat rege și a reușit să îl oblige pe Solomon să îi accepte domnia în 1081. Se poate presupune că pe timpul domniei lui Ladislau, Tercia pârș regni a fost guvernată de ducele Lampert, dar nu s-a descoperit încă nicio dovadă în sprijinul acestui fapt. "Tercia pârș regni" a reapărut în 1095-1096, cănd regele Coloman al Ungariei a făcut o înțelegere cu fratele său, Álmos, care
Tercia pars regni () [Corola-website/Science/329690_a_331019]
-
îl oblige pe Solomon să îi accepte domnia în 1081. Se poate presupune că pe timpul domniei lui Ladislau, Tercia pârș regni a fost guvernată de ducele Lampert, dar nu s-a descoperit încă nicio dovadă în sprijinul acestui fapt. "Tercia pârș regni" a reapărut în 1095-1096, cănd regele Coloman al Ungariei a făcut o înțelegere cu fratele său, Álmos, care avea pretenții la tron după moartea regelui Ladislau. Álmos a devenit astfel noul duce a o treime din regat. În 1105
Tercia pars regni () [Corola-website/Science/329690_a_331019]
-
trupe de Sfanțul Imperiu German și ducatul Poloniei, dar a fost rapid înfrânt. Doi ani mai tarziu, Álmos a plecat în pelerinaj în Țară Sfântă, iar regele Coloman, folosindu-se de absență din țară a ducelui, a trecut teritoriile Tercia pârș regni sub controlul central al coroanei. După ce ducele Álmos s-a reîntors din pelerinaj, a aflat că teritoriile ducatului sau au fost încorporate în domeniile coroanei. Ca urmare, el a plecat în exil la curtea împăratului Henric al V-lea
Tercia pars regni () [Corola-website/Science/329690_a_331019]