133 matches
-
drept în sus. Era semn sigur că mâine, duminică, e vreme bună. 7 — O bai’ di putină cu dușă, vă rog, spuse bărbatul cu un puternic accent moldovenesc și întinse doi lei, rămânând cu mâna întinsă, după rest. Arăta cam pârlit, dar la Băile Grivița veneau tot felul de nespălați. Băieșul era foarte mândru de faptul că el se născuse în București, deși alte merite nu mai avea. Sâmbăta, mai ales, era aglomerație, oamenii se primeneau pentru duminică, iar băieșul ura
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
chiul. Pe urmă ne-a frământatat pe toți gândul sinuciderii, așa cum s-a mai întâmplat anul trecut cu un băiat din a opta B. Apoi ne-am gândit la o răpire, dar cine să răpească o sărăntoacă ciungă și doi pârliți? În final, am dat vina pe noi înșine, însă era limpede că nu suntem vinovați (ne-am apărat unul pe altul de parcă ne cunoșteam de o viață, a fost interesant). Până la urmă am acordat interviuri unei reviste de paranormal și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
cu genealogie directă de la lampele filozofilor greci, a căror studii puțeau a untdelemn, mormane de cărți risipite pe masă, pe sub paturi, pe fereastră și printre grinzile cele lungi și afumate a tavanului, ce erau de coloarea cea mohorîtă-roșie [a] lemnului pârlit. Pe paturi erau saltele de paie și cergi de lână, la pământ o rogojină, pe care se tologeau colegii mei și jucau cărți, fumând din niște lulele puturoase un tutun ce făcea nesuferită atmosfera, și așa atât de mărginită a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
atunci când flăcăul și fata plecau la horă: „Cum ascultă toată lumea/ Clopotele trăgând,/ Muzică în sat cântând,/ Păunii cârâind/ Așa să asculte toți pe Ioana și pe Ion/ Toți flăcăii și toate fetele./ Și să vorbească cu dânșii./ Fugiți, voi ciunți pârliți/ Că vin eu cu Ion/ Cu trei vișini înfloriți’’.Se spune că farmecul de la primul descântec de dragoste îl iau la dânșii i-l poartă, astfel ca ajunși la horă, ei petrec împreună, joacă și se distrează. Descântec „de lichitură
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ștampila pe Măria Ta. Se poate oricând constata aceasta. Și atunci se poate ca tocmai matale să-i numești cum sunt ei de fapt, niște tâmpiți sadea, scoși la pachet de școala românească, cea mult prea bine împănată de profesori pârliți, rău plătiți, tratați doar cu șuturi în fund mai de orice guvernare postdecembristă, dar grozavi și fermi anticomuniști. În cazul acesta, se pare că nu există faptă fără răsplată. Ei acum și-au luat răsplata cuvenită pentru că au crezut cuvintele
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
prezintă imagini și piese specifice păstoritului (doniță pentru muls oile, budaie cu capac, ceaun, mestecător jintiță, hârzob, răvag de caș, tipare pentru caș, scafă, leasă pentru scurs cașul, cazan de fier în care se încheagă cașul, cușbă și pirostrii, bâtă pârlită, clopote pentru oi, foarfece de tuns oi, glugă ciobănească, crintă, linguroaie, buciume, costum de cioban cu saricăă. Dintre ocupațiile secundare am prezentat: albinăritul, vânătoarea și pescuitul. Toate cele trei ocupații au avut condiții prielnice de dezvoltare în județul nostru. Albinăritul
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
de obidă, au pus ștampila pe Măria Ta. Se poate oricând constata aceasta. Și atunci tocmai matale să-i numești cum sunt ei de fapt, niște tâmpiți sadea, scoși așa de școala românească, cea mult prea bine împănată de profesori pârliți, rău plătiți, tratați doar cu șuturi în fund mai de orice guvernare postdecembristă, dar mari și fermi anticomuniști. În cazul acesta se pare că nu există faptă fără răsplată. Ei acum și-au luat răsplata cuvenită pentru că au crezut cuvintele
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de atunci dar apoi am sesizat că fără asta nu se putea ajunge la o societate în care omului îi era redată integral demnitatea și astfel putea să stea cu fruntea sus în fața viitorului. A fost posibil ca urmașii unor pârliți care în vechiul regim nici nu aveau după ce bea apă, să ajungă pe drept mari conducători de uzine sau combinate industriale, ca oamenii de la țară să poată să-și dea copiii la școli înalte și să-și poată împlini visurile
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
I cum era cea de la Laza și tot ce se putea face praf și pulbere. Pe măsură ce acestea dispăreau, se vedea cu ochiul liber cum copoșii de la conducere prosperau pe zi ce trecea, apăreau ca din pământ pe numele unor foști pârliți unii din tagma comercianților ambulanți de gumă de mestecat, ajunși acum în fruntea bucatelor, magazine luxoase prin centrul orașului, vile, lacuri cu pești și zone de agrement, societăți comerciale și alte chestii din acestea ce pot face viața dulce unora
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
m-au sfătuit să anunț Guiness Bookul; n-am făcut-o nu numai că n-am avut dolarii pentru deplasarea experților, ci și pentru că ăia de-acolo, sînt convins, habar n-au ce-i minunatul șoric de porc, fraged, bine pîrlit și indispensabil votcii, murăturilor și șprițului de vin alb, sec, mult, rece și gratis... Pofte bune, hăpăitori vicioși! Un doctorat la Chișinău 2009. O colegă de la Universitate mă-ntreabă dacă accept să fac parte dintr-o comisie de doctorat la
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
sta Cu bucurie gusta Și-mpreună dănțuind Și pe Dumnezeu slăvind. Și de-aicea iar plecai Tot la rai, la rai, la rai. Ce văzui mă bucurai. Văzui oameni spovediți Ca niște pomi Înfloriți. Văzui și nespovediți Ca niște bușteni pîrliți. Văzui femei spovedite Ca niște flori ofilite. Văzui și nespovedite Ca niște buturi pîrlite. Văzui fete spovedite Ca niște flori ofilite. PÎnă la vremea de județ CÎnd va sta Hristos În județ Ca să-i judece pe toți Pe cei vii
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
iar plecai Tot la rai, la rai, la rai. Ce văzui mă bucurai. Văzui oameni spovediți Ca niște pomi Înfloriți. Văzui și nespovediți Ca niște bușteni pîrliți. Văzui femei spovedite Ca niște flori ofilite. Văzui și nespovedite Ca niște buturi pîrlite. Văzui fete spovedite Ca niște flori ofilite. PÎnă la vremea de județ CÎnd va sta Hristos În județ Ca să-i judece pe toți Pe cei vii și pe cei morți. Și de-acum pînă-n vecie Pe pămînt pace să fie
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
el în stare critică, bătrîna pune în mișcare virtuțile magice ale plantelor, pentru a da curs benefic stării suferindului: Maică, maica mea, Gătește-mi vatra de foc Ca să-mi sameni busuioc: De-o ieși frumos, Voinea-i sănătos; De-o ieși pîrlit, Voinea mi-a murit. În Joi dă dimineață, mama, revenită în fire, vrea să-și ia feciorul acasă după consumarea episodului magic. Dar el își pune echipamentul fioros și pleacă în căutarea ortacilor. E un luptător predestinat, sub tirania legii
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Am fost asigurați că primăria se ocupă de serviciul de drumuri; am văzut într-adevăr niște nenorocite de tomberoane în care și mai nenorociți cărăuși se sileau să îngrămădească noroi lichid cu o lopată plată, largă abia cât mâna. Acești pârliți își făceau datoria conștiincios, dar lăzile găurite sau crăpate lăsau să le scape conținutul peste tot, când stăteau și cu atât mai mult când se aflau în mișcare. Asta ne-a făcut să ne gândim la butoiul Danaidelor. Aici s-
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
e ceva mai învățat, un pic mai în largul său; dar se resimte de pe urma atmosferei în care trăiește; se amestecă în intrigile de familie și devine lingușitorul stăpânului care îl hrănește. Într-un cuvânt, bietul popă de la sat, cu fața pârlită, cu mâini bătătorite merită să i se dea preferință. Popii poartă o tocă și o haină lungă neagră, asemănătoare togii folosite în tribunalele și universitățile noastre. Episcopii și arhimandriții (stareții mănăstirilor) au același costum; doar că la toca lor se
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
la 30 [august/11 septembrie] trei și la 31 [august/12 septembrie] șase, în total 14 (cu cel aflat în tratament), dintre care doi au sucombat, iar 12 se află la spital. În satele învecinate, la Racovăț, Dobrotineț, Tezluiu și Pârliți au fost depistați câte un bolnav de fiecare. În schimb, după un raport al ocârmuirii jud. Romanați din 27 august/8 septembrie, în satul Arcești nu s-a mai ivit nici un caz nou și nu se mai afla nici un bolnav
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
aia, ceva mai devreme, dar în camera de vizavi și parcă a durat mai mult, dar nu sânt sigură și vă mai rog ceva, tovarășe comandant, să mă mutați la italieni că-s băieți mai de viață decât francezii ăștia pârliți care, de fapt, sânt români plecați care se întorc să facă fițe și să se dea mari pe aici pe la noi, prin țară. Și nici nu sânt buni la pat", ar mai fi vrut ea să scrie, dar nu era
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
gros Vezică Simț controlat Vedere Vorbire Gust Miros Auz Hrănește Mușchi Vase de sânge Grăsime Piele Oase Se extinde la nivelul Unghiilor Culorii Buzelor Părului de pe corp Părului de pe cap Lichid secretat Lacrimi Sudoare Salivă Mucus Urină Miros corporal Acru Pârlit Plăcut Senzual Respingător Temperament asociat Deprimat Labil Obsesiv Angoasat Temător Aromă* Acru Amar Dulce Iute Sărat Sunet Țipăt Râs Cântec Plânset Geamăt Tip periculos de vreme Vânt Căldură Umiditate Uscăciune Frig Anotimp Primăvară Vară Mijlocul verii Toamnă Iarnă Culoare Verde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
că nu fac altceva decât să caute a justifica tot ce fac eu cu ele! Astfel, când cineva caută motive ca să se justifice nu face de fapt altceva decât să-l justifice pe Dumnezeu. Or, eu sunt Dumnezeul acestor doi pârliți rimanești.“ XXVI Augusto se îndreptă spre casa Eugeniei dispus să încerce ultima experiență psihologică, cea definitivă, deși se temea de refuzul ei. Și se întâlniră pe scară, ea coborând ca să plece, în timp ce el urca spre a intra. — Dumneata pe-aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
că nu fac altceva decât să caute a justifica tot ce fac eu cu ele! Astfel, când cineva caută motive ca să se justifice nu face de fapt altceva decât să-l justifice pe Dumnezeu. Or, eu sunt Dumnezeul acestor doi pârliți rimanești“ (Ceață, cap. XXV, final). Date, analize ample și bibliografie bogată la Franco Quinziano, „Niebla: Miguel de Unamuno y el sueño de la «nivola»“, AISPI [Associazione dei Ispanisti italiani], HYPERLINK "http://cvc.cervantes.es/literatura /aispi/ pdf/09 /09 133.pdf" http
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
eu mă simt măcinat de crâncena dorință a revederii. ...Chipul ei de altădată îmi apare iluminat de fericire. Un coafor aplecat peste dânsa, ciocănește fierul înroșit, în care fumegă, din când în când, un petec de hârtie. Miroase a păr pârlit. Din colțul încăperii văd ochii ei fără umbra grijilor, reflectați în oglinda toaletei. Surâde așezată pe scaun, după greaua bătălie care, în sfârșit, o transformă din fată trecută în femeie tânără. Astăzi mă opintesc în căsnicie, ca la o saca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
-mi chiștoace pescuite din gunoi pentru că soția mea refuza să mai ducă gunoiul, și, În cele din urmă, au izbucnit, inițial temperat, ultragiile, un șofer, de exemplu, m-a scuipat din mașină, ai luat premiu, bă, nenorocitule, și tot un pîrlit ai rămas, uită-te la trenciu’ tău, pute-a tămîie, aici i-am dat dreptate Însă scuipatul a trebuit totuși să mi-l șterg deoarece treceau și alți oameni pe stradă care spuneau rușine și rîdeau. Vecinii, În schimb, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pe pervaz și se uitară Înăuntru. S-ar putea să fie una cu ceas. Nu știu, zise Mickey. Aprinse lanterna și o Îndreptă spre interior. Încăperea era o bucătărie, destul de ruinată, cu scaunele și vasele răspîndite peste tot, și tapetul pîrlit, iar masa de bucătărie trîntită lîngă perete, cu piciorele În sus. Dincolo de masă văzură silueta unui bărbat Întins În tot haosul acela. Era Îmbrăcat În pijama și În halat și se ținea de coapsă. — Ah! Vai! Ah, pizda mă-sii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
mulți bărbați cari au mai văzut focuri teribile au îngălbenit la vederea acestor nenorociți, cari câteva minute mai 'nainte erau încă veseli și au intrat în teatru plini de viață, iar acum zac mulți palizi, cu ochii deschiși tare sau pârliți, cu părul ars și cu obrazul mutilat oribil și grămădiți unii peste alții. Până la 9 ore s-au transportat ca Ia 70 cadavre în localul poliției. Lipseau lecțiile, și apoi în strâmtoare nici nu s-ar fi putut întrebuința. Oamenii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
literar. (1,5p.) Text B Sticletele a plecat fluturând din aripioare spre cerul senin. A mers așa multă vreme până când a intrat în vârtejul soarelui. Cu cea din urmă sforțare, se avântă și prinse o rază. Aproape orbit, cu penele pârlite, se rostogoli îndărăt spre pământ cu soarele în cioc. (Legenda sticletelui) 1.Rezumă conținutul fragmentului. (1p.) 2.Comentează rolul expresiv al folosirii verbelor în fragment. (1p.) 3.Prezintă două caracteristici ale narațiunii. (1p.) 4.Încadrează, prin două trăsături, textul într-
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]