164 matches
-
romane a rezultat o versiune românească autentică a sărbătorii cu denumirea de Ignatul porcilor. În sensul credinței creștine ortodoxe, data de 20 decembrie înseamnă și Înaintea-prăznuirii Domnului. Simbolurile Ignatului Printre simbolurile sărbătorii Ignatul porcilor se pot enumera: colectarea sângelui negru, pârlitul porcului, tămâierea acestuia, tranșarea și pomana porcului. Simbolul suprem al sărbătorii este legat de ritualul sacrificial al porcului, acesta având la bază și o legendă interesantă. Se spune că în noaptea Ignatului, porcii visează că vor fi tăiați. Legenda Ignatului
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378421_a_379750]
-
și intră țanțoș în sala tronului, bătând călcâiele: - La poruncă, Majestate! - Te-ai lăudat că ai întocmit un plan de distrugere totală. Ce vrei să distrugi și cum vei face treaba asta? - Majestate, nevoile curții Măriei Tale sunt mari, iar pârliții de supuși nu înțeleg să plătească birurile de bunăvoie. De aceea trebuie să le luăm cu de-a sila și să-i distrugem. Trebuie să prăpădim tot, tot, tot! De ce avem atâta armată? Nu ca să distrugem totul? - Stai, amețitule! Ce
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
vâlvătaie de muncă voluntară. Din munca tuturor umăr la umăr, inclusiv a lui Moș Toader viața tuturor a devenit mai omenească. Bineînțeles că nu era om în sat și chiar în împrejurimi care să nu-l fi apreciat. Cel mai, pârlitul sat de până atunci a devenit un adevărat orășel. Prima casă nouă a fost dispensarul medical dotat cu generatorul de sănătate din zestrea primită la seminar. Medicul local a făcut o avere consultând veneticii. De la locuitorii satului nu primea nici măcar
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
s-ar usca mâinile. Dese ori chiar și Dumineca, ziua hărăzită doar peamăririi Domnului prin asistare la slujba în care popa își „cânta” laudele Dumnezeiești. După biserică, crâșma și hora de mahala păpa jumătate din venitul săptămânii muncite. Vai de pârliții de copii ai familiei. Și astfel au fost generată sărăcia la sate și orașe. În aproape jumătate din țară preoții priveau altfel relația cu Dumnezeu propovăduind „Ajută-te singur ca să te ajute și Dumnezeu” omul, respectând postul în folosul sănătății
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
din morminte să pună ștampila unde trebuie) a citit și a savurat hazoasele comedii (accentul pe o dă parcă mai mare valoare comediei), cu distinsa moșiereasă. Ei bine, la moartea moșierului Bârzoi, soțul coanei Chitița, ea s-a căsătorit cu pârlitul Popescu a cărui moșii nu erau nici măcar dublul celor moștenite de la Bârzoi. Averea era totuși suficientă spre a pregăti o călătorie de nuntă tocmai la capătul lumii, în orașul lumină a tuturor vremurilor în care a fost construit turnul Eifel
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
Marcel fieraru’, cu lacăte dumnezeiești și topoare sfințești, la datoria voastră, pârliților, vorbi Marcel, într-o doagă sau două. - Împăratul a trimis după tine. Ia-ți barosul și vino cu noi la palat! Și dă-ne respect! protestară milițienii. - Bine, pârliților... Marcel se înălță pe vârfuri și-și ridică mâinile, încălzindu-se. Era un mare om, și la statură și la suflet; cu o barbă neagră lăsată pe piept, cât capul leului! Era o barbă ce ascundea multe secrete... Acesta intră
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
mi-i descui acum! ordonă Împăratul cu spume la gură, furios. - N-am cum să-i descui. Răspunse fierarul calm. - Cum nu poți?! De ce?! - Mi-ai zis să nu fac chei pentru lacăte, ca să nu pierd vremea. - Ce-ai spus, pârlitule?! Gâdea, treci încoa’! ordonă Împăratul din toată puterea sa. - Așa mă răsplătești pentru lacăte, zgârcitule?! urlă Marcel furios, și-și zvâcni barosul în pieptul Împăratului, de-l aruncă în ceruri și căzu peste vreo două săptămâni în magazia cu praf
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
mai stăm la un pahar de vorbă, hai, zău, promite-mi; aș vrea să-mi spui și despre situația ta, cum mai stai cu divorțul ăla, dac-ai mai fost pe la Marika și să-mi mai povestești ce mai face pârlitul ăla de Spânache! Acum du-te, te-așteaptă ăia de la zidărie să le pui pereții în cap!” Și mă lua de mână și mă împingea pe ușă afară, îi era frică să nu vorbească prea mult; câteodată povestea două-trei ore
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
romane a rezultat o versiune românească autentică a sărbătorii cu denumirea de Ignatul porcilor. În sensul credinței creștine ortodoxe, data de 20 decembrie înseamnă și Înaintea-prăznuirii Domnului. Simbolurile Ignatului Printre simbolurile sărbătorii Ignatul porcilor se pot enumera: colectarea sângelui negru, pârlitul porcului, tămâierea acestuia, tranșarea și pomana porcului. Simbolul suprem al sărbătorii este legat de ritualul sacrificial al porcului, acesta având la bază și o legendă interesantă. Se spune că în noaptea Ignatului, porcii visează că vor fi tăiați. Legenda Ignatului
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371754_a_373083]
-
recunoșteau în el, cu sinceritate și cu dragoste, o mare figură: "... pe el da! le răspundea Cioran, avîndu-l în vedere pe vechiul său prieten Mircea Eliade, pe el să-l serbeze lumea; Eliade e quelqu'un, nu ca mine, un pîrlit, ha, ha, ha, nu-i așa?" Ce pandant, peste vreme, cu pișicherul humuleștean din Țicău, nu? Servituțile diplomației. Fiind pe rol trudnicul tratat cu Ucraina, este pusă în balanță o dureroasă alternativă: ori blocăm tratatul și atunci ne blocăm integrarea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tulburare. N-ar fi o neobrăzată exagerare dacă am transfera metafora stabilimentului în lumea largă. Așa cum ne este ea arătată, seară de seară, pe sticlă. E de-ajuns ca un (pînă la urmă bizar) japonez să fie mușcat de-un pîrlit de maidanez și trimis, cum dracu', pe lumea cealaltă, pentru ca întreaga nație să-nceapă a mîrîi vindicativ, ancestrale furii anticanine să se orchestreze brusc într-o dodecafonie soră cu rabia, ce mai... Pînă cînd vigilentele, dar visătoarele instituții ecarisabile să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai iscălește incopoiu) - în poezie, Mihail Sabini (Vitriolul, Uciderea iubirii), Gh. Tăbăcaru (Iluzii curbe), T.I. Ștefănescu (Zodia dracului, Amintiri din culise) și Virgil Carianopol - în proză. Sunt frecvente gesturile de frondă, precum Manifestul grupării de I. N. Copoiu sau „Colțul pârliților”, unde scriu Virgil Carianopol, I. Gh. Tărbescu, I. N. Copoiu. Ultimele numere conțin texte conforme cu noul program, precum Dinamica transfigurației (Miralena Milany), Pe locul rămas alb, Vederi din miragii sau Cascada de senzații. La „Cronica literară” V. poartă polemici
VRAJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290649_a_291978]
-
la ceea dă romi cu acte în regulă. Păi știe ei gagii dă români istoria noastră? Sigur că nu. Ochii și urechile la mandea că v-o spune el, cum am ajuns noi renumiți păste toată lumea cunoscută, chiar înainte ca pârliții ăștia dă români să știe că ezistă pă lumea asta ca popor și stând pe undeva prin copaci, că erau și mai al dracului frați cu codrul pe atunci, nu au reușit să aibă măcar o literă scrisă dăspre istoria
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
deși costă numai 18 lei... Dacă aș câștiga la Loto Văd în ziarul de azi că fondul de câștiguri la Loto a ajuns la vreo patru milioane de euro (!!!). Bani nu glumă, chiar și pentru cineva care nu e un pârlit de amărăștean care împușcă francul. Fiind acum în criză acută de lichidități, care s-au scurs ca nesimțitele printre degete spre plata facturilor, ratelor, medicamentelor și altor daraveri, vă rog, acordați-mi careva dintre dumneavoastră un credit în valoare de
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
războaie, politică, desfrâu etc. Mașa Îl asculta Încruntată. Vizitatorul avea dreptate. Toți bărbații erau niște descreierați. Dacă nu-și pierdeau timpul pe la cârciumă, umblau după fuste sau se apucau de politică. Ceea ce era și mai rău. Dacă până și un pârlit ca fostul ei soț Își luase lumea-n cap... - Noi ne-am gândit la aberațiile vieții pe Pământ - Își continuă Extraterestrul perorația - și am Încercat să găsim soluție pentru ieșirea din impas. Ținând cont că În timpul unei ejaculări normale un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
-i zâmbind. „Cât eram de Îngrijorat, ai reușit să-mi descrețești fruntea, tovarășe Lct.Col.Tudose Ion. În definitiv, cine te crezi...? Buricul pământului, ori cine...? Dacă În Înfumurarea ta nu știi, ei bine, să-ți spun eu. Ești un pârlit de milițian și sunt surprins: dece Încă nu te-au azvârlit afară superiorii tăi...? Agațăte cu amândouă mâinile de haina militară, În caz contrar cum ți-ai putea câștiga pâinea...? Poate muncind În construcții dar cunoscându-se ce poamă ai
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de la sfârșitul secolului XIX, la ziua de lucru de opt ore și-mi povestea cineva care a fost prizonier la ruși, că și prizonierii lucrau fix opt ore, după care aveau program de voie. Cel care povestea, nu era un pârlit oarecare, ci un profesor de chimie cu facultate, care a fost obligat în prizonierat, să lucreze ca salahor la construirea unei fabrici de avioane, pe undeva, prin Armenia. Povestea el, că la patru după amiază, suna clopotul și ei lăsau
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
-ul, s-a cocoțat împărătește în dealul Cotrocenilor și de cum s-a văzut între zidurile regale, a și pornit ca un pitbul zgândărit, schelălăielile, lătrăturile și mârâielile împotriva a tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul și mai ales pârlitul ăsta de popor, care refuză să joace geamparalele, după cum cântă el. Când toată lumea doarme, el veghează, trage de sub pat nomenclatorul meseriilor și se pune pe bifat. Bifează pe cei care i-a aranjat până acum și se bucură când constată
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
periclitează liniștea, pot să doarmă liniștiți în fotoliile lor moi parlamentare, fiindcă știu precis că jandarmii și sepepiștii sunt destul de specializați pentru a crea cordoane perfecte între ei și poporul împilat ajuns la disperare. Chiar și nădejdea cea mare a pârliților, Măria Sa Presa nu mai are acum forța de a mișca oamenii, iar elita sau așa zisa elită a țării, intelectualii cei mai mari sunt de mult pe statele de plată de la Cotroceni . Acești elitiști în general au pofte prea nemăsurate
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
seamă că ți-ar fi plăcut să te țină Velicu cuplată vreo oră, dar dacă n-a fost să fie, tot e bine, că venise cu Dacia lui ca să facă o tură prin oraș. Era bazat cocoșelul ei, măcar că un pârlit de maistru la IMGB, neînstare s-o gâdile cum trebuie și mai avea și altă meteahnă, de care suferă aproape toți bărbații: era însurat și avea doi copii, Mirelo, asta e, gâdil-o până s-o scula, iar-și bucură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
lui? Asta n-aveai de unde să știi de azi pe mâine. De azi pe mâine nu mai știai la ce să te mai aștepți cu atâtea scumpiri și inflație, și greve, și disponibilizări, și falimente peste falimente, și Velicu un pârlit de maistru la IMGB, și uite că și acolo se stricaseră treburile, după ce, până-n Revoluție, el se pricepuse să facă un ban grămadă, scoțând fiare cu Dacia lui din secția de confecții metalice unde lucra, pentru grilaje și garduri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
uitam lung și înghițeam în sec în contul brunetei ăleia criminale, al puștoaicei cu uitătură crucișă, de curvă, care erai. Mi te luase, dobitocul, alesese dintre toate pe cea mai, dragostea mea, păi, bineînțeles că meritai mai mult decât pe pârlitul ăla cu față de cocoș împintenat lângă care te urcai în mașină în zarva de râsete și apostrofări, și ai grijă, Mirelo, cum circuli, să nu faceți accidente, hi-hi-hi, și dacă vă duceți la iarbă verde, să-i povestești cum ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de ziare, concentrat asupra distracției ăleia cu știri și evenimente comentate și analize politice, povești și zvonuri de tot felul, și uite că și Milică, tocmai Milică... E de admirat, de invidiat, cine l-ar fi crezut în stare? Un pârlit de supraveghetor, un dulgher plecat cu traista-n băț de la țară, și uite-l cum face pe nevinovatul și pus să te câștige cu ce are mai la-ndemână. Cocoșat de umilință, Milică scotea ziarul din sacoșa cu târguieli. — La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
joacă cu banii, îți dai seama, arhitect. Cum ce caută aici? Are firmă de construcții, da, afaceri, și să-și caute nevastă, hi-hi-hi, uite că m-a găsit, și iarăși, italienii, occidentalii, străinii, finuțo, oameni serioși, scuturați, civilizați, nu ca pârliții ăștia de români... Mirela-și amintea că-i povestise cândva de fetița ei, făcută tot așa, cu un nemernic ca Velicu, c-așa ie Mirelo cu bărbații ăștia ai noștri dacă stai în loc de ei, după ce că-s vai de capu’ lor, îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
dacă nu tot din partea neamurilor proaste, pe care le bălăcărește în revistă de ochii lumii, și nu te gândi că ar mișca în front în fața neamurilor proaste care l-au făcut ditamai magnatul de presă și om politic, dintr-un pârlit de profesor de matematică de liceu, da, poet pârât și-nchipuit, crescut pasămite de maestrul Vergilius, dar uite-l că din cu totul alt aluat decât acesta, optimist, jovial în draci dacă-i merge ca-n brânză și de bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]