164 matches
-
În anii 50, pe secetă, mai dansau paparudele, niște țigăncușe îmbrăcate cu fuste de boz. Conform tradiției, mâna scrântită se vindeca dacă era călcată pe prag de o femeie care a născut gemeni. Ca obiceiuri specifice locului, îmi amintesc despre pârlitul socrului, un ritual de purificare prin foc, ancestral, practicat cu ocazia nunții, când socrul, ca ispășitor, era trecut prin foc. De asemenea, tot cu ocazia nunții se mai practica dansul ursului, când un bărbat se costuma în urs și țopăia
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
matematică a luat 9,95, piteșteanul Florentin Drăghici a făcut contestație. Comisia a decis că merită nota maximă”. Cartienii îi spun ”Ambițiosul de la Bac”. Deci e de bine? Atunci, de Geoană de ce râdeai când a făcut contestație? Observi că de pârlitul ăla de apartament din Victoriei n-am mai spus nimic, să nu se supere Patriciu că fac reclamă mascată folosindu-i marca (pe care o va pierde în favoarea lui Iucinu). Știi doar că nea Dinu are zeci de apartamente nevândute
Ziare, la zi: Cât a scos Radu Vasile la videochat-ul Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/28014_a_29339]
-
prost, Jupuitul, Chiorul (numele real e chiar mai rău - Bălosu). Urîtă e chiar A lui Parizianu, care amintește jignitor condiția de bastard a numitului. Cel care înjură de lucruri concrete (briceag, candelă etc.) e Cocoșilă. El își abordează prietenii cu pîrlitule, prostule. Cu neutrii și dușmanii e mai sever: mănînci c... Dar înjurăturile nu sînt serioase. Cînd înjură Țugurlan, lumea sare-n sus. Numai Moromete neagă cu superbie că a fost insultat (nu, pe mine m-ai combătut). }ugurlan totuși îndeamnă
Injurii, blesteme, sudalme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7662_a_8987]
-
Constantin Țoiu Nomenclatura pârliților. Rime în premieră absolută. }iganii continuă să se bată orbește. Bătaie neagră, homerică... Să desfacem strofele Poemei și să le facem vânt în albia curentă a prozei... Găvan pe Chițu-l omoară, Cocoloș pe Titireaz deculă, Costea lui Zăgan capul îi
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10137_a_11462]
-
Jane, s-a culcat și cu alte curve goișe; încearcă chinuit dar constant să se distreze, cum pe vremuri tatăl său, constipat, încerca să iasă afară, reușește să se simtă american când ar fi trebuit să se simtă doar (un pârlit de) evreu; nu-i destul de bun pentru Poporul Ales etc. Portnoy trezește în cititor aceeași pleiadă de sentimente pe care el le trezește în propria-i persoană: milă, furie, dispreț, dorința de-al lua la bătaie și apoi de-al
Arta de a te simți vinovat by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5493_a_6818]
-
este un prilej de reunire a familiei, deoarece participă de obicei toți membrii ei, iar pentru copii este un prilej de veselie și joacă. De cu seară, oamenii pregătesc câteva cuțite bine ascuțite, o butelie de gaz sau paie - pentru pârlit, vasele în care vor pune carne, slănină și șoric. Bărbații sunt cei care se ocupă de sacrificarea animalului, iar tradiția cere ca acela care taie porcul să fie un om curat, care înainte de sacrificiu trebuie să meargă la Biserică, să
Ignatul: Tradiții și obiceiuri. De ce femeile nu trebuie să participe la tăierea porcului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/54643_a_55968]
-
-ți povestesc despre orașul meu.../ (...)/ despre porcii aduși cu forța în fața blocurilor și cuțitul/ care li se îndeasă în carne./ asta se întîmplă de obicei pînă la ora 9,00/ pe la 10.00 deja focuri de paie/ și miros de pîrlit se leagănă/ în oraș valsul nostru vienez/ acum ies femeile cu lighene de plastic/ și oale cu apă fierbinte/ spală mațele taie fîșii lungi de slănină/ cîini jigăriți ling din bălțile de sînge/ pînă sînt alungați cu pietre de copii
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
stabilirea identității - cartelele de pîine se dădeau conform identității, dacă erai angajat la mină aveai o cartelă roșie, ceea ce îți dădea voie să cumperi un kil și jumătate de pîine pe zi iar dacă era galbenă însemna că ești un pîrlit de intelectual, adică profesoraș ori conțopist la vreo instituție. Aceasta era o identitate. Dar mai exista încă o identitate care se lega de numele pe care îl purtai, de felul în care vorbeai, de gesturi și chiar de un fel
Strînsoarea de oțel a fricii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7451_a_8776]
-
timp stătuse o vrăjitoare care dădea în cărți și împrumuta cu dobîndă... Mi s-a spus că în adevăr acel colț de sălbăticie e de vînzare și că prețul, de vreo patru mii de lei, trebuie plătit în mîna unui pîrlit de fotograf care se află la Ploiești... Vedeam în încă tînăra mea închipuire orășelul schimbîndu-se: străzi largi s-ar fi deschis spre gara încă neterminată, casele lucrătorilor s-ar fi clădit pe ambele margini; o baie, o sală de adunare
Profesiunea de părinte by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15583_a_16908]
-
române, D-de, 1949) avem surpriza de a găsi un număr foarte mare de diminutive, majoritatea cu sens depreciativ: dăscălaș, dăscălel, dăscăluț; cel mai pe larg e tratat dăscălici, ,dascăl mic, simpatic", dar și ,dascăl prost, cu puțină învățătură, un pîrlit de dascăl". Valoarea depreciativă a lui dăscălime e tipică substantivelor colective (tratarea în bloc a persoanelor e adesea minimalizatoare), dar se asociază în primul rînd cu ironia lui Caragiale, din Scrisoarea pierdută : unde partizanii lui Cațavencu sînt, în vorbele lui
Dăscălime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11074_a_12399]
-
fiindcă nu s-a înscris să joace cu ei la „Caritas”! Și domnului ambasador îi pasă? Nu-i pasă. El nu și-a amanetat paltonul. Poate are chiar mai multe paltoane. Că e o personalitate!... Dar eu? Eu sunt un pârlit. Care am ramas și fără palton, am și nedumeriri politice. țiganca îl privește lung, lung, fără să-l înțeleagă: În ce constă, bre, nedumeririli astea? Păi în credulitatea românului: “Cin ‘ se ia cu mine bine/ Îi dau haină de pe mine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
fiindcă nu s-a înscris să joace cu ei la „Caritas”! Și domnului ambasador îi pasă? Nu-i pasă. El nu și-a amanetat paltonul. Poate are chiar mai multe paltoane. Că e o personalitate!... Dar eu? Eu sunt un pârlit. Care am ramas și fără palton, am și nedumeriri politice. țiganca îl privește lung, lung, fără să-l înțeleagă: În ce constă, bre, nedumeririli astea? Păi în credulitatea românului: “Cin ‘ se ia cu mine bine/ Îi dau haină de pe mine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
fiindcă nu s-a înscris să joace cu ei la „Caritas”! Și domnului ambasador îi pasă? Nu-i pasă. El nu și-a amanetat paltonul. Poate are chiar mai multe paltoane. Că e o personalitate!... Dar eu? Eu sunt un pârlit. Care am ramas și fără palton, am și nedumeriri politice. țiganca îl privește lung, lung, fără să-l înțeleagă: În ce constă, bre, nedumeririli astea? Păi în credulitatea românului: “Cin ‘ se ia cu mine bine/ Îi dau haină de pe mine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
A făptuit ceva deosebit omul meu? Vreun asasinat, vreo spargere, viol sau trădare? Aș! Nu există nici cea mai vagă bănuială. Și chiar de-ar fi, care detectiv se poate lăuda cu certitudini absolute, ca să nu mai vorbesc de un pârlit de scriitor? Singur eu aș fi putut fi acela, dar constat că nu am nimic de declarat. Și totuși, trebuie să dovedesc că omul meu există cu adevărat, că nu-i o pură invenție a cuiva cu imaginația mobilizată de
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
afectuos; și că, pe când acesta din urmă Îl numea Steenie, care fără Îndoială era un nume sau un apelativ prietenesc și familiar, celălalt folosea termenul formal milord adresându-i-se rănitului. Aici era un drac la mijloc, și nu unul pârlit oarecare, ci unul cât toate zilele. Lui Alatriste atât de mult Îi stârni curiozitatea situația aceea, Încât În loc s-o ia la sănătoasa așa cum Îi poruncea, dându-se de ceasul morții, bunul-simț, rămase nemișcat lângă cei doi englezi pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
însumi voi da atacul! Observați aici, preacinstiții mei cititori, folosirea neaș teptat de corectă a pronumelui de întărire, ceea ce, trebuie să o recunoaștem cinstit și fără ranchiună, nu o prea reușesc mulți cu funcții mult mai de răspundere decât un pârlit de împărat. — Eu însumi voi da atacul, o ținu împăratul pe a lui cu o siguranță demnă de invidiat. Atac, hehe, care nici nu va avea loc! Împăratul mustăci ca pentru sine. Reveni cu picioarele pe pământ și continuă perspicace
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
facă una ca asta și că dacă tot e să plece careva, atunci să facă bine să plece el, ta-su, că tot a fost un curvar și un bețiv toată viața și singurul lui merit fusese că adusese un pârlit de salariu lună de lună de la fabrică, unde degeaba mai făcea câte o nenorocită de invenție, că tot cu un venit de mizerie se întorcea acasă și cu șnapsul în nas, de puțea de cum dădea colțul blocului, iar când intra
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
hainele astea pe tine? Văd că ești pus la șapte ace! Parcă ești ginerică, râse mecanicul, făcându-i cu ochiul, adică să te fofilezi, șmechere, să nu pună laba pe tine! Cine să creadă, înțolit în costum de gabardină, un pârlit de fochist? Hai cu mine. N-ai pus în gură nimic... Să mănânc?! se miră Miluță, și dădu din umeri. De mâncare îmi arde mie, când sunt pe urmele mele? Intră cu Ghiță Todireanu într-un local ferit, știut numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
piramide sau a odăi pline de umbră și încărcate de covoare, ci a zgârie-nori, a străzi labirintice și a poduri întinse la nesfârșit. Călătoream tot mai rar la B. ca să-i vizităm pe părinții mamei, pe mama ei și pe „pârlitul și nemâncatul“ care iubea supele mai presus de orice, pentru că îi aminteau de „ciorbele“ românești și, treptat-treptat, fără să fi băgat nimeni de seamă, s-a dus la plimbare, din familie și din lume. —La fiecare prânz, socru-meu își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
dat se întâlnesc românii noștri undeva la un bistro sau la vreo cârciumă și încep să depene impresii despre cele văzute, bă, ce gagici nasoale au ăștia p-aici, ce prețuri, da’ ăștia au bani de-i enervează, nu ca pârliții de noi. Ș.a.m.d. În general, discuția era destul de convențională sau, pentru că n-am asistat nici, io nici dumneavoastră la ea, am aflat la a doua mână doar această întâmplare, asta putem presupune. Atmosfera s-a înviorat însă când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
avut pana de benzină, cine știe ce lucruri inutile am fi făcut cu toții la ora asta, se gîndește. — Cu toate astea, zice Monte Cristo, liniștea asta nu-mi convine, trebuia să mergem pînă la capăt, să încercăm să dăm noi tonul dacă pîrliții de moldoveni n-au fost în stare s-o facă. — Nu e chiar așa de simplu, îl temperează domnul Președinte, gîndindu-se la stația radio pe care o avea pitită în sacoșa de voiaj, ai văzut ce ni s-a ordonat
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
germană, Îmi vine să-i fac iarăși o declarație de dragoste Limbii Române: te iubesc, nu mai puțin decât Noica, dar cu totul altfel). Mă paște, zic, o Înclinație perversă, vizionară: invazia, aș zice, ca de lăcuste, a sărăciei! Toți pârliții și râioșii lumii, Înfometații În zdrențe, năvălind peste și În luxosul spațiu locativ al Berlinului. Și mă paște des, tocmai acum, pentru că lucrez zilnic la traducerea Mediteranei lui Panait Istrati și Îmi dau târcoale (te pup, drăguța mea Limbă Română
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
ei - halal apreciere! - reiese că-s singurul vinovat de înjghebarea acelui ménage, fiindcă, din noi doi, eu sunt cel cu un caracter mai puternic și mai moral. — Umanitarul lu’ pește! strigă ea. Care are meseria de a-i apăra pe pârliții de amărășteni împotriva proprietarilor hapsâni! Tu, care mi-ai dat să citesc USA! Din cauza ta mă dau peste cap ca să fiu mai mult decât gaura tâmpită și proastă a cuiva! Iar acum te porți de parcă aș fi vreo boarfă, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
seamă că ți-ar fi plăcut să te țină Velicu cuplată vreo oră, dar dacă n-a fost să fie, tot e bine, că venise cu Dacia lui ca să facă o tură prin oraș. Era bazat cocoșelul ei, măcar că un pârlit de maistru la IMGB, neînstare s-o gâdile cum trebuie și mai avea și altă meteahnă, de care suferă aproape toți bărbații: era însurat și avea doi copii, Mirelo, asta e, gâdil-o până s-o scula, iar-și bucură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
lui? Asta n-aveai de unde să știi de azi pe mâine. De azi pe mâine nu mai știai la ce să te mai aștepți cu atâtea scumpiri și inflație, și greve, și disponibilizări, și falimente peste falimente, și Velicu un pârlit de maistru la IMGB, și uite că și acolo se stricaseră treburile, după ce, până-n Revoluție, el se pricepuse să facă un ban grămadă, scoțând fiare cu Dacia lui din secția de confecții metalice unde lucra, pentru grilaje și garduri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]