379 matches
-
acum câteva minute de ce și Între timp cred c-am dibuit și răspunsul: Foiște, lua-te-ar dracu’, Îmi citești scrisorile. Dacă te prind că le păstrezi, pun Poliția pe tine și pe dirigintele Poștei și n-o să ieșiți de la pârnaie decât ca să vă faceți rost de scânduri pentru sicrie, de vase, prosoape și batiste pentru dat de pomană În ziua Îngropării. Ca om ești un căcat cu ochi, iar poezia și pictura ta nu sunt nici măcar atâta. Îți place cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
că ea cu altul în pat. și tu, cu târnăcopul în mână. și-apoi, nici nu îți dai seama cât ține la tine, ea, ocupată cu cele lumești, îți va facilita revederea copiilor, dacă te ajută Dumnezeu să cadă la pârnaie la un loc cu tine. Că asta-i viața, amice. Mă-sa liberă, ta-su viețaș în lanțuri, ei de capul lor (Arsene, 1997, vol. 2, p. 163). Una dintre femeile anchetate mărturisește că cei care o interogau cunoșteau atât
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în șirul lanțului trofic. Își bagă mâna sub fustă și gustă. Nu, nu, nici vorbă de o Mariedl așa de scârboasă, pentru că nu există în marile istorii nici o urmă roșie sau maro a unor oameni, numai o răsprostită așezare de pârnăi preventive. Dar o așa adunare de probe e cu siguranță unică, ca și o mâncare bună, mai înainte să fie răscumpărată de oamenii veseli. Se repede iar în zid. Săturate-te-aș aiurea, Mariedl. Când de împiedicata poți fi, Mariedl
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mamă. Dar semaforul nenorocirii a trecut mult prea devreme pe verde și aici. Trage-i-o, s-a gândit el, dar s-o împingi, nu, tată, nu! A pretins un sfârșit interior cumplit ilustrat și cu sămânță omenească ținută la pârnaie. M-am gândit cu grijă la câinele vecinei noastre, ăla cu împuțiciunea aia de erupție pe piele, că eu voiam să umblu ascultător după sexul tău, mamă, că tu mereu asudai din plin când ziceai că eu sunt unul care
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
dar nici chiar atipică. Nimeni nu știe ce-l face pe un om să practice o asemenea meserie. De îmbogățit nu te îmbogățești, și nici măcar nu e cine știe ce distracție. Uneori mai ești și bătut măr sau împușcat, sau aruncat la pârnaie. Câteodată se întâmplă să fii și ucis. Din două în două luni te hotărăști s-o dai dracului de meserie și să-ți găsești o profesie de om cu scaun la cap, atât timp cât mai ești în stare să umbli cu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
întâmpinase, ca de obicei, cu-al lui " Ce faci, fă?" pipăitor; mâinile-i trebuie să fi fost prea obosite pentru a o mai saluta ca altădată. "Numai de nu l-ar fi dezvățat de haimanalâcul lor ăia pe-acolo, pe la pârnaie", se umplu de tonalități grave glasul firav al unei dezamăgiri din sinea junei. Una din mâinile multașteptate de fată se scufundă în buzunarul blugilor soioși și, după o căutare prelungită dinadins, extrase o splendidă brațară, cum nu văzuse Marieta decât
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
își trăiește liniștit viața lui de păianjen, mereu de pază în colțul lui. Se lasă privit, nu fuge când te apropii de el. Poate fi observat. Observarea păianjenului e o ocupație dintre cele mai instructive. Trebuie, deci, să ajungem la pârnaie ca să aflăm ce e, de fapt, un păianjen (nu că ar lipsi afară, doar că nu ne dăm osteneala să-l observăm, nu avem timp pentru așa ceva: l-am ochit, l-am și strivit). Pentru a ști mai multe despre
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
macarencar Biloi = creier. Similar: bibilică, devlă, doxă, glagore, balcon, calculator, tărtăcuță Bizon = individ. Similar: gagiu, gașper, gorobete Blat = ascuns, discret; de proveniență germană, în original: das Blatt. Similar: șest Borș = sînge Brățări = cătușe. Similar: mănuși, lanțuri Bulău = închisoare. Similar: mititica, pîrnaie, pripon, pension, ocnă, răcoare, zdup Bumbi = testicule. Similar: boașe, caise, bigi-bigi, bobine, alune, fudulii, ouă Cacialma = mod de a păcăli; de proveniență turcească; specific jocului de poker; desemnează păcăleala pe care i-o tragi adversarului să creadă că spui adevărul
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ani". Iar regimul draconic din unele închisori e atît de dur încît a ajuns să fie subiect de folclor: "Fă, Doamne drumul mai lung/ la Jilava să n-ajung/ că acolo e teroare/ ne dă frunze de mîncare... Brăila-i pîrnaie grea/ mi-a distrus tinerețea/ și nu pot scăpa de ea". Țigara este în închisorile din România valuta forte, care poate atenua duritatea regimului. Importanța ei este recunoscută și într-o serie de versuri: "Vino, mamă, cu mîncare/ c-aici
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
loc botezul. Acolo primești de toate: bătăi, palme, șmotru, bastîr, capace, mistrii, spagheman, spurcarea în gură sau în fund. Cine se opune lor capătă respect. Dar pentru asta îți trebuie forță. Cine pică de fraier așa rămîne tot timpul în pîrnaie". Înțelegînd încă de la început că ajutorul cadrelor nu va veni decît prea tîrziu sau în cazuri limită și că izolarea de ceilalți este imposibilă, convinși că vor fi etichetați tot restul existenței, cu sentimentul că vor fi depășiți de viață
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
rămas ura sentimentul cel mai durabil. Pușcăria e o școală de viață totală și iremediabil negativă. Nimeni nu a rămas vreodată cu ceva substanțial bun sau util de pe urma ei. Deținutul învață aici lingușeala, minciuna, micile și marile josnicii."136 "La pîrnaie înveți tot ce e rău. Te scoli la comandă, te îmbraci la comandă, instructorii te bat, cei mari îi trag în bulan pe cei mici; după ce crești, faci și tu pe alții. Nimeni nu-ți spune un cuvînt frumos, nimeni
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
că ea cu altul în pat. Și tu, cu târnăcopul în mână. Și-apoi, nici nu îți dai seama cât ține la tine, ea, ocupată cu cele lumești, îți va facilita revederea copiilor, dacă te ajută Dumnezeu să cadă la pârnaie la un loc cu tine. Că asta-i viața, amice. Mă-sa liberă, ta-su viețaș în lanțuri, ei de capul lor” (Arsene, 1997, vol. 2, p. 163). Una dintre femeile anchetate mărturisește că cei care o interogau cunoșteau atât
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
să înfunde pușcăria! Poliția merge la adresă și-l găsește pe Raj cu Rolexul la mînă. La proces, Raluca a fost martor și tînărul s-a ales cu trei ani de "mititica". A făcut doi. Cînd Raj a ieșit de la pîrnaie, Raluca avea un copil, o casă nou-nouță, ultradotată și o mașinuță roșie și micuță. Tudorel prospera și banii dădeau năvală în buzunarele sale. Neamurile s-au împăcat și după un timp prin grădina lui Tudorel trebăluiește Raj. Cunoșteam istoria dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
un Peugeot la mâna doua. Oameni bazați. A fost și el în București și, ca să-l citez, rămânese cu impresia că n-ar putea trăi acolo. Aici doar Mișu era frecventabil. Așa de capabil era, zicea Mirel, că și la pârnaie dacă ar fi intrat, precis ar fi ajuns șef de cameră. Maximum de competență doar așa putea fi atins. De când nu l-am văzut, a învățat să pronunțe Peugeot, pentru că odată se certa cu unul, bă, nu-i așa că tu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Dacă atunci toți căscau gura/ochii/urechile la ce zicea el, azi, majoritatea i-ar fi dat cu tifla. Hai, tataie, că te cată moartea p-acasă. Cum zicea Mirel despre Mișu. Că așa de capabil era că și la pârnaie dacă ar fi intrat, precis ajungea șef de cameră. Alte criterii. Sistemele valorice ale pârnăiașilor tind să le înlocuiască pe cele normale. Gheorghe Tatomir ar fi fost pentru Mirel un boșorog expirat. Un întârziat. În fundal erau niște oameni care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
răgușite, cu șoricei albi și papagali mân cați de purici, dar pricepuți la scosul zodiilor cu vârsta la care vei muri și numărul tău câștigător la loterii; cât și al ultimelor „pianuri“ purtate legănat În spinare de compozitorul cântecelor de pârnaie, de pușcărie, Victor Talianu, Împodobite ca o brezaie și acompaniate de tambura sau daruca cu zurgălăi și ritmuri orientale. și m-am ținut droaie cu toți copiii mahalalei noastre după ultimele figuri năzdrăvane ale trotuarului bucureștean, după „Nicu Meț, calare
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de noapte cu arnici la gât, purtând legănat pe „bulanele“ (fesele) lui „pianul“, flaș netă mare cu poza Înrămată a cadânei cu icușari la gât și la urechi și privind galeș la tre cători, zicând din „zotcă“ (gură) cântece de „pârnaie“ (puș cărie), ieșite toate din mintea lui „zurlie“ (nebună): Decât o viață amară și-un trai nesuferit/ Mai bine un glonț de pușcă și moarte la minut! - „mutat“ (ucis) dintr-o „nasulie cu căfteală“ (scandal mare cu bătaie) și, după ce
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și trebuie să te lipsești bucuros, afară numai de cea a lăutarilor din Muscel, cu cămașa scoasă pe dinafară, care acompaniau [În piață] pe Luca Cobzarul de la „Oituz“, interpretul neîntrecut al baladelor vechi haiducești și al cântecelor de pușcărie, de „pârnaie“ - ci de acea armonie sau ritmică personală care Însoțește, pe nesimțite și nevrute, În gând sau abia fredonând-o printre buze, toate actele bune ale vieții tale, la fel cum tânăra calfă de tinichigiu mi a cântat o săp tămână
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Măndica, tanti Berta și madam Gonda, Mitică Buzatu și Iancu Chelbosu erau „țațele“ și protectorii sutelor de „femei cu condi cuță“ din cartierul În care s-a născut și a copilărit memorialis tul. - „ Testamentul“ lui François Villon și cântecul de „pârnaie“ al lui Victor Talianu, eroul adorat al bordelurilor. - Însă morala prea Îngăduitoare a timpului, cât și mahalagiii cei de treabă nu țineau de rău pe aceste femei trăind voluptuos În marginea societății; iar unui prim-ajutor de primar al Capitalei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sovietizat. c.m. Tov. profesor: evreu nu jidan, ce naiba! Introducerea de mai sus a avut scopul de a arăta cititorului motivele pentru care unora li se tăiau metri de text din intervențiile lor și că literalmente chiar puteau să facă pârnaie sau să pupe gratiile vreunui spital de psihiatrie dacă săreau calul politic prea tare. În episodul anterior, prezentam intervențiile În ampla lucrare etnografică a prof. Vasile Adăscăliței de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași („Teatrul popular din județul Vaslui”), realizate
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Orașul ăsta nenumit (care, din cele două-trei vederi panoramice cu care-l onorează Nicolaescu, pare să fie Praga) are o particularitate sinistră : pare să fi fost cucerit de romîni majoritatea, cunoștințe vechi de-ale lui Moldovan. Vechiul său tovarăș de pîrnaie, Goldberg (Vladimir Găitan), conduce aici un mare cazinou, care găzduiește un mare campionat de ruletă rusească. (Dată fiind natura spectacolului, e un eveniment aberant de monden prezentat de o fostă Miss Europa și savurat la vedere de un public internațional
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
și al servitorilor lor este atât de grav viciat, încât cine-l crede trăiește parcă într-o lume paralelă, unde este normal să ciordești, este normal să înșeli, este normal să dai peste oameni cu mașina și să scapi de pârnaie, este normal să trișezi. Totu-i să fii poet (vezi Adrian Păunescu), să fii intelectual, poet și foarte inteligent (vezi Vântu) sau să ai barbă și să fumezi trabuc (vezi Patriciu). Dragos Articolul ăsta mă umple de mânie. Mă simt
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
stației de autobuz. Pentru prima oară mi s-a părut că roibu Ăsta era până la urmă oarecum simpatic. Nu pentru că Îl prinsese pe nebun și nici pentru că rămĂsese cu buza umflată din cauza faptului că nu urma să se lase cu pârnaie, ci cu un banal ospiciu. Nu. m-au emoționat tinerețea și naivitatea lui nemărginită de a fi ambițios În lupta cu răul. răul e o apă adâncă și vicleană și nu te poți bate cu el ca un bou. Sau
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
pocăit, arată adevărul mistificat prin faliile sociale, astfel că lumea inchizitoarei, acum, Rada, se reîntregește, însă numai psihologic. Problema adevărului este sondată și în Dincolo de lumea de dincolo. La marginea patafizicului, ciocnirile și suprapunerile mitico-magice dintre lumile gunoierilor - conduși de Pârnaie, și ale nelumeștilor - guvernați de centaurul Calu, definesc, în cele din urmă, adevărul despre groapa de gunoi a orașului. Rămășițele sunt ceea ce se aruncă sau ceea ce rămâne? se întreabă ei nedumeriți, după cum, în „groapa-mormânt” a orașului, ei trăiesc sentimentul genezei
Scenarii caleidoscopice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3093_a_4418]
-
cu părerea, în stilul caracteristic, despre declarațiile Codruței Kovesi cu privire la cazul Adrian Nastase. Putem să considerăm că doamna Lăură Codruța Kovesi care tocmai s-a comportat stalinist sau hitlerist cu profesorul Brădișteanu, si care l-ar bagă pe Nastase la pârnaie vreo 300 de ani, face parte din conspirația pro-Năstase?"
Badea: Kovesi s-a purtat în stil stalinist sau hitlerist cu Brădişteanu - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/22611_a_23936]