3,785 matches
-
1 mai - 31 octombrie. Crescătorii de animale trebuie să știe că sunt interzise construcții și amenajări de orice fel, precum și depozitări de materiale pe pășune. Totodată, se interzice accesul porcinelor și al animalelor bolnave pe terenurile de pășunat. Taxele de pășunat percepute de Primărie vor fi folosite conform legii, numai pentru lucrări de întreținere și îmbunătățire a pășunii proprietate a municipalității timișorene. L. SCRIPCĂ Accesibilizarea clădirilor și străzilor l Pentru persoanele în fotoliu cu rotile Inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial în
Agenda2006-23-06-general5 () [Corola-journal/Journalistic/285030_a_286359]
-
ne-a informat că, până la 30 iunie, crescătorii de animale din speciile: bovine, ovine, caprine din Timișoara (zonele Ciarda Roșie și Mehala) sunt invitați să se prezinte la Primărie, Serviciul Administrare Fond Funciar (cam. 1-2, parter) pentru încheierea contractelor de pășunat și achitarea taxelor de pășunat (în zilele de marți sau joi între orele 8-12 sau 15-17). În conformitate cu Hotărârea nr. 375/2005 a Consiliului Local privind stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul 2006 în municipiul Timișoara, pentru anul în curs
Agenda2006-24-06-general3 () [Corola-journal/Journalistic/285053_a_286382]
-
30 iunie, crescătorii de animale din speciile: bovine, ovine, caprine din Timișoara (zonele Ciarda Roșie și Mehala) sunt invitați să se prezinte la Primărie, Serviciul Administrare Fond Funciar (cam. 1-2, parter) pentru încheierea contractelor de pășunat și achitarea taxelor de pășunat (în zilele de marți sau joi între orele 8-12 sau 15-17). În conformitate cu Hotărârea nr. 375/2005 a Consiliului Local privind stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul 2006 în municipiul Timișoara, pentru anul în curs s-au stabilit următoarele taxe
Agenda2006-24-06-general3 () [Corola-journal/Journalistic/285053_a_286382]
-
zilele de marți sau joi între orele 8-12 sau 15-17). În conformitate cu Hotărârea nr. 375/2005 a Consiliului Local privind stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul 2006 în municipiul Timișoara, pentru anul în curs s-au stabilit următoarele taxe de pășunat: bovine și cabaline adulte - 17 lei/animal; tineret bovin și cabalin sub 2 ani - 9 lei/animal; ovine, caprine - 9 lei/animal. Potrivit Hotărârii nr. 227/2006 a C.L.T. , crescătorii de animale care nu și-au achitat taxele de pășunat
Agenda2006-24-06-general3 () [Corola-journal/Journalistic/285053_a_286382]
-
pășunat: bovine și cabaline adulte - 17 lei/animal; tineret bovin și cabalin sub 2 ani - 9 lei/animal; ovine, caprine - 9 lei/animal. Potrivit Hotărârii nr. 227/2006 a C.L.T. , crescătorii de animale care nu și-au achitat taxele de pășunat în anii precedenți nu au dreptul de folosire a pășunii, până la achitarea acestora la zi și a prestațiilor aferente. Liliana ScripcĂ Măsuri de protecție l Gard de împrejmuire a Pădurii Verzi Pădurea Verde constituie un loc de relaxare pentru timișoreni
Agenda2006-24-06-general3 () [Corola-journal/Journalistic/285053_a_286382]
-
detergenților și a ambalajelor ce au în conținut pesticide sau alte substanțe periculoase se sancționează cu amenzi între 25 000 lei și 30 000 lei persoanele juridice, și cu 6 500-7 500 lei persoanele fizice. Cu același cuantum se sancționează: pășunatul în zonele de protecție a cursurilor de apă, circulația cu vehicule, trecerea cu animale sau staționarea acestora pe baraje, diguri sau canale, cu excepția locurilor anume destinate acestui scop. O. NICA
Agenda2006-25-06-general2 () [Corola-journal/Journalistic/285075_a_286404]
-
Moravița, Orțișoara, Liebling, Alioș, Buziaș, Gătaia, Jimbolia, Comloșu Mare. Potrivit informațiilor furnizate de domnul ing. Gheorghe Murg, directorul executiv adjunct al Unității Fitosanitare Timiș, în intervalul de mai sus este necesară asigurarea protecției familiilor de albine și se impune interzicerea pășunatului animalelor în zonele amintite. Pentru o mai mare siguranță, acțiunea va fi adusă la cunoștința tuturor primăriilor din localitățile aflate pe traseele menționate. Informații suplimentare se pot obține la numărul de telefon 217 029. EMIL CONSTANTIN Campaniile de vaccinare l
Agenda2006-33-06-01-general 6 () [Corola-journal/Journalistic/285121_a_286450]
-
Nu cumva ți s-a urât cu binele? Toader se apropie de el și-l trage de urechi alungându l. Ghiță plecă acasă, plângând și trântindu-se cu fundul de pământ că el nu se mai duce cu animalele la pășunat că-l bate Toader Rotaru. Celelate două pușlamale, Dumitru și Costache Cristescu, fratele mai mare a lui Ghiță, i-au și pus gând rău lui Toader. L-au pândit până într-o zi, când Toader se afla la ogor și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
sunt regenerabile. În analiza de față avem trei mari sisteme de resurse: pădurea, izlazul și apa. Datorită tehnologiei destul de primitive, resursele pe care le extrăgeau din aceste sisteme erau destul de puține. Din pădure foloseau în principal lemnul și poienile pentru pășunat, izlazul era folosit alternativ ca loc de pășunat și teren agricol, iar apa pentru adăpatul animalelor, pescuit, stufăriș, papură și diverse amenajări cum ar fi crescătoriile de pește, morile și, mai târziu, gaterele. În studiul lui Stahl (1998, vol. I
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
mari sisteme de resurse: pădurea, izlazul și apa. Datorită tehnologiei destul de primitive, resursele pe care le extrăgeau din aceste sisteme erau destul de puține. Din pădure foloseau în principal lemnul și poienile pentru pășunat, izlazul era folosit alternativ ca loc de pășunat și teren agricol, iar apa pentru adăpatul animalelor, pescuit, stufăriș, papură și diverse amenajări cum ar fi crescătoriile de pește, morile și, mai târziu, gaterele. În studiul lui Stahl (1998, vol. I, pp. 211-298) se menționează că folosirea apei pentru
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
care se făceau pe izlazuri (Stahl, 1998, vol. I, pp. 257-298). Astfel de amenajări aveau rolul de a garanta accesul și disponibilitatea resursei respective. Aceste construcții măreau gradul de complexitate al managerierii resurselor respective. În cazul nostru, îngrădirea locurilor de pășunat punea probleme de organizare atunci când terenul trecea în exploatare agricolă. j) O altă problemă de organizare creată de aceste amenajări era construirea de drumuri de acces către toate sistemele devălmașe de resurse. Înainte de existența respectivelor îngrădiri, oricine putea trece pe
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
care se practica o agricultură mai avansată, bazată pe rotații și asolamente bienale sau trienale, și unde toți sătenii erau obligați „să practice aceleași asolamente, să execute muncile agricole la date fixate colectiv și să permită, după strângerea recoltei, liberul pășunat în miriște al vitelor satului - chiar de la un sat la altul” (Stahl, 1998, vol. I, p. 13). Fiecare gospodărie practica agricultura pe fiecare dintre cele trei zone agricole menționate - locul de lângă casă, cel de lângă vatra satului și terenurile nedesțelenite. În
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
nivelului operațional va fi separată pe tipuri de sisteme de resurse, analiza conținând elemente specifice tuturor celor trei niveluri pe măsură ce se întrepătrund în reglementarea exploatării unui sistem sau a altuia. 2.3.3.1. Terenurile cu destinație agricolă și de pășunat Aflăm de la Stahl (1998, vol. I, pp. 22-23, 52, 84-85) că, în satele aservite, împărțirea terenului sătesc este reglementată de către nivelul constituțional prin legea agrară din 1864. Această lege prevedea că o treime din terenul sătesc revine boierului și două
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
scopul de a fertiliza terenul, se practica și tehnica pârjolului, care ajunge să fie reglementată de domnie din cauza riscului de a provoca pagube agricole (Stahl, 1998, vol. I, pp. 276-277). „Tehnica izlăjirii sau a păscutului în miriște” consta în permiterea pășunatului pe orice teren agricol după strângerea recoltei, chiar dacă acel lot fusese în folosință individuală, denotând încă o dată puterea de intervenție a obștii asupra individului. Creșterea animalelor avea un caracter predominant colectiv, în principal datorită capacității reduse de a prelucra individual
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
un ritm prestabilit cu ogorul . În acest sistem, fiecare gospodărie trebuie să aibă cel puțin două loturi, câte unul în fiecare tarla. Pe măsură ce agricultura progresează, cucerește noi suprafețe și se instalează statornic pe ele, an după an, terenul rămas pentru pășunat scade. „Nu mai este posibil, deci, ca păscutul în ogor să rămână nereglementat și se caută fie o plafonare a drepturilor de păscut, fie o despăgubire a obștii pe calea unei plăți făcute de posesorii vitelor.” (Stahl, 1998, vol. I
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
creație a întregii colectivități, a muncii la comun. Drumurile nu constituiau o problemă atâta vreme cât pădurea și izlazul erau predominante. Singura regulă era că nu există nicio regulă, oricine trece pe oriunde. Problemele în privința drumurilor încep în momentul practicării agriculturii și pășunatului pe locuri îngrădite. O regulă deosebit de interesantă pe care o remarcă Stahl referitor la modul în care se decidea pe unde va trece drumul este aceea de a respecta traseele statornice pe care le urmează vitele instinctiv atunci când merg în
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
dintre cele 14 obști sătești originare, fără niciun amestec din partea statului. Trecerea de la devălmășia de ocol la împărțirea pe sate a munților a avut ca primă cauză preocuparea de a asigura tuturor satelor un acces egal la anumite locuri de pășunat. Astfel, conform opiniei lui Stahl (1998, vol. I, pp. 132-135), primele distribuiri ale zonelor de munte au avut drept criterii accesul la apă și la zonele care se deszăpezeau mai repede, luând astfel naștere o autonomie a satelor în raport cu ocolul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
unei creșteri demografice, al unor capacități tehnologice avansate de exploatare și al existenței unor piețe de desfacere bine dezvoltate, ar fi produs cu siguranță o criză acută a respecti velor sisteme de resurse. Principala destinație a pădurii era creșterea animalelor. Pășunatul în pădure se făcea fie cu pază, fie fără pază - caz în care sătenii obișnuiau să lase animalele libere în pădure toată vara cu clopote la gât pentru ca toamna să poată fi găsite mai ușor. Pășunatul în pădure era puțin
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pădurii era creșterea animalelor. Pășunatul în pădure se făcea fie cu pază, fie fără pază - caz în care sătenii obișnuiau să lase animalele libere în pădure toată vara cu clopote la gât pentru ca toamna să poată fi găsite mai ușor. Pășunatul în pădure era puțin reglementat sau chiar deloc, ceea ce înseamnă că nu existau reguli de acces foarte dezvoltate. Reguli de cuprindere destul de stricte apar însă cu privire la practica suplinirii lipsei de iarbă cu frunze. O primă regulă interzicea tăierea unui pom
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
nu permitea furtul, pentru că era ușor observabil. Perioada de culegere a frunzelor era 15 august - 15 septembrie, astfel încât frunzele să fie coapte, dar nu bătrâne (Stahl, 1998, vol. I, pp. 238-244). Deși locurile care permiteau o perioadă mai lungă de pășunat erau împărțite pe sate, se permite trecerea animalelor peste locurile altor sate în drumul lor spre pășunile alpine. Locuitorii zonelor cu păduri de conifere veneau în zonele cu păduri de foioase. De asemenea, în satele românești veneau păstori de peste graniță
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
arse. O tehnică mai devastatoare era aceea a incendierii pădurii. Atunci când a fost interzisă de către stat, sătenii profitau de incendiile naturale și nu făceau nimic ca să le stingă. În satele românești, defrișările care aveau ca scop obținerea de teren pentru pășunat ori agricultură s-au făcut haotic, fără un plan anume, totul fiind lăsat în seama aprecierii colective și personale. În Occident, defrișările s-au făcut planificat, de către organele statului, și au încetat în secolul al XIII-lea. Una dintre cele
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cu una cu două.Doar ea era Evdochia, fiica lui Decebal. Când urcă pe munte, s-o caute pe fată, Martie o găsi Înghețată Împreuna cu oile sale. LUPUL (altă variantă) Pe când Sâmpetru era cioban și umbla cu oile la pășunat, el avea un tovarâș de ciobănie pe care Îl chema Lupu. Pe Lupu nu prea Îl cunoștea bine, dar un gospodar de prin munții Moldovei i-l aduse la stână, să-i fie de ajutor. De ajutor nu i-a
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
de fânaț și teren arabil, la est de calea ferată și până la drumul Bursuc Vale - Heci, între Poienița și Nemțeni; - I.M.M.R. - fosta moșie a lui Ioan J. Chiriacescu, preluată de I.M.M.R. Pașcani; - Imaș - teren necultivat pe care crește iarba pentru pășunat, la Heci, în sudul pădurii Trestioara, iar la Lespezi, la est de D.J. 208 (între Dumbrava și Buda); - Islaz - pășune, suhat, pe lângă ape sau pe lângă locuri mlăștinoase (Lunca Siretului - Lespezi ; - La Catarg - loc pe Dealul Heciului, spre sud de Coșeri
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sau mai multe persoane; ... d) în intervalul de 2 ani de la data condamnării definitive a făptuitorului pentru o infracțiune silvica. ... Tentativă se pedepsește. Articolul 31 Distrugerea sau vătămarea arborilor, puieților sau lăstarilor prin pășunare în zone sau păduri în care pășunatul nu este permis, daca valoarea pagubei, calculată pe bază de tarif, este mai mare de 1000 lei, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă de la 3000 lei la 10000 lei. Faptele
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
socialiste, de arbori doborîți de fenomene naturale, sau de arbori, puieți ori lăstari care au fost tăiați ori scoși din rădăcini, fără drept, de alte persoane; ... g) vătămarea arborilor, puieților ori lăstarilor prin pășunare în zone sau păduri în care pășunatul este interzis; ... h) pășunatul fără autorizație ori contrar prevederilor autorizației de pășunare, în cuprinsul pădurilor sau terenurilor din fondul forestier; i) deteriorarea lucrărilor de amenajare a torenților în perimetrele de ameliorare constituite în fondul forestier; ... j) efectuarea de săpături în
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]