6,324 matches
-
zile până la 30 de zile la femelele nefecundate, care își prelungesc perioadă până întâlnesc masculii pentru cuplare. Căpușele se cuplează pe corpul animalelor parazitate în timpul hrănirii. Femelele satule și fecundate se desprind de pe tegumentul gazdei și ajung în diferite biotopuri (pășune, tufișuri, adăposturi) unde după 4-8 săptămâni pontează între 500-2000 ouă sub formă de grămezi în locuri adăpostite sub diferite obiecte, în crăpături ferite de razele solare. Ponta se realizează în 1-6 săptămâni, după care femelele mor. În condiții favorabile de
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 by http://confluente.ro/Sofia_coman_ectoparazitismul_temporar_sofia_coman_1337742444.html [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
la o distanță de 10-20 cm. și se asigura o protecție 1-2 luni. - Asuntol (Coumaphos) sol. 0,3‰-0,6‰; - Diazinon sol. 0,6‰; - Sevin sol. 5‰. Tratamentul se repetă la 2-3 săptămâni. Combaterea căpușelor din mediu Amenajarea și întreșinerea pășunilor se face cu scopul de a reduce microhabitatele favorabile vieții stadiilor libere de căpușe. Prin acțiuni de drenare și nivelări ale pășunilor se reduc suprafețele pe care umiditatea persistă în sezoanele calde. Tufișurile și iarbă se vor înlătura prin defrișare
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 by http://confluente.ro/Sofia_coman_ectoparazitismul_temporar_sofia_coman_1337742444.html [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
0,6‰; - Sevin sol. 5‰. Tratamentul se repetă la 2-3 săptămâni. Combaterea căpușelor din mediu Amenajarea și întreșinerea pășunilor se face cu scopul de a reduce microhabitatele favorabile vieții stadiilor libere de căpușe. Prin acțiuni de drenare și nivelări ale pășunilor se reduc suprafețele pe care umiditatea persistă în sezoanele calde. Tufișurile și iarbă se vor înlătura prin defrișare și cosire. O altă modalitate de combatere o reprezintă cultivarea unor plante nocive. Există graminee africane (Melinis sp., Andropogon sp., Pennisetum sp
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 by http://confluente.ro/Sofia_coman_ectoparazitismul_temporar_sofia_coman_1337742444.html [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
Cu furca-n brâu și-n mână cu un fus, La gât punându-și nori șiraguri, Lăsând în urmă verzi meleaguri. S-a dus torcându-și caierul de nea În nordu-ndepărtat de peruzea, Pe nas cu ochelari de gheață, Brumând pășuni în dimineață. Plecarea ei i-a bucurat pe toți: Părinți, bunici, nepoate și nepoți; Sunt sigur, nimeni n-o să creadă, A plâns doar omul de zăpadă!... Referință Bibliografică: BĂTRÂNA IARNĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1871, Anul
BĂTRÂNA IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1455441462.html [Corola-blog/BlogPost/373694_a_375023]
-
câteodată vreo doua-trei oi, sau vreo capră. Păsări nu erau prin curte, dar erau destule prin Deltă, trebuiau doar vânate. Mult mai mare animație era pe terenul de pășunat de la marginea satului, de lângă desișul de maquis. Acolo, pe imașul de pășune, se vedeau multe vite la păscut, sau câte-un vițeluș zburdalnic alergând cu coada pe sus. Apoi, apăreau o mulțime de copii alergând după vite, ori, cel mai adesea, jucându-se. Dincolo de aceste coclauri de pășune, se vedeau întinderi nu
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422259134.html [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
Acolo, pe imașul de pășune, se vedeau multe vite la păscut, sau câte-un vițeluș zburdalnic alergând cu coada pe sus. Apoi, apăreau o mulțime de copii alergând după vite, ori, cel mai adesea, jucându-se. Dincolo de aceste coclauri de pășune, se vedeau întinderi nu prea mari cu parcele de culturi de grâu, orz, ceapă și zarzavat. Deși mici, loturile de pământ erau îngrijite, frumos împrejmuite, chiar dacă nu prea prospere. Și mai pitoresc era când te apropiai de câte o căsuță
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422259134.html [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
cuiburile de pe mal. Aici am adunat niște curmale. - Să-i mulțumim lui Iehova că v-ați întors cu bine, și că ați adus câte ceva de mâncare ! După ce vă săturați, mai aveți treabă de făcut, aveți de adus văcuța acasă de la pășune, și să mai aduceți niște vedre de apă din canal, că vine tatăl vostru de la muncă și să aibă apă să se spele, apoi să mai aduceți câte o sarcină de trestie uscată pentru foc... - Facem cum spui tu, mamă
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422259134.html [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
o fată îngrijită, elegantă și mai ales frumoasă. Ochii doctorului Ștefan nu se dezlipeau de pe chipul și trupul său subțire. La intrarea în living a pășit peste un covor persan original în care picioarele se afundau adânc ca în iarba pășunilor mănoase de lângă grajdurile fermei. În vitrină se lăfăiau numai obiecte din porțelan, statuete și servicii de ceai sau cafea. La capetele vitrinei din lemn masiv din nuc tronau doua vaze uriașe din porțelan cu desene slave viu colorate, aduse de
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ploaia_care_ucide.html [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
prezenta un preambul la ceea ce voi povesti în continuare. Lucram de ceva vreme la brigada lui nea Ion BÂRCĂ și eram folosit acolo unde era nevoie. Vara după terminarea campaniei viticole cei douăzeci de cai ai brigăzii erau duși la pășune pe un teren situat între grădini particulare dar și a stațiunii de experimentări viticole Valea Călugărească. Ziua nu prea avem probleme cu supravegherea cabalinelor și totuși acestea erau atrase de micile porțiuni din gradini semănate cu trifoi sau lucernă. Atracția
ARMĂSARUL CEZAR ŞI LUCERNA LUI BORDEIANU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1468772309.html [Corola-blog/BlogPost/380121_a_381450]
-
toți dansatorii își dăruiesc întreaga tinerețe acestei obositoare dar fascinante arte. Să ne amintim că denumirea Companiei vine de la fungi cărora le place soarele, având o remarcabilă abilitate de a se orienta spre sursa de lumină și care cresc prin pășuni, dar nu numai. Acest fapt ni se amintește și de data aceasta, în video-clipurile prezentate, prin imagini sugestive, fungii fiind prezenți peste tot, înmulțindu-se și răspândindu-se prin și peste tot ce alcătuiește viața omului. În data de 26
2014 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1405478286.html [Corola-blog/BlogPost/349324_a_350653]
-
din „aurul negru” petrilean. Foarte puțini dintre dumneavoastră cunosc adevărata istorie a exploatării huilei energetice din perimetrul actualului oraș Petrila. În prima jumătate din secolul al XIX-lea, pe locul unde se află acum localitatea petrileană, se întindeau păduri și pășuni unde băștinașii locului, momârlanii, pășteau cai, oi și vaci. Cine sunt acești momârlani ? Ei sunt urmașii dacilor liberi care s-au retras în zonele montane împădurite, pentru a se putea apăra mai bine de invazia romană. Aici, așa zisa „civilizare
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1446850701.html [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
geografic într-un Paradis terestru cu Zestrea cea mai de preț și cea mai râvnită: cel mai variat relief cu munți, Marea Cetate naturală, inexpugnabilă a Carpaților, peșterile-străvechi folosite ca altare de cult ori cazemate militare, păduri, dealuri, câmpii mănoase, pășuni, pomi, livezi, viță de vie, lunci fertile, cea mai bogată faună și cea mai aleasă floră, ape care străbat țara de-a lungul și de-a latul, lacuri, faimosul și milenarul Danubiu, ieșirea la mare, subsolul bogat cu diverse zăcăminte
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
bisericii cu hramurile “Sf. Ier. Nicolae” și “Sf. Cuv. Antonie” de la Iezerul - Vâlcea La răsărit și la nord - est de fosta comună suburbana Dudești - Cioplea, până pe la începutul secolului al XX-lea, se aflau întinse livezi, vii, grădini de zarzavat, pășuni și terenuri agricole. Apoi, odată cu industrializarea zonei s-au creat diferite cartiere muncitorești - printre care Titan și Baltă Albă, cu un pronunțat caracter rural. Iar după anul 1970, întreaga zonă și-a schimbat, în mod radical, înfățișarea, ridicându-se numerose
BISERICA “SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE” TITAN – BUCUREŞTI – SCURTĂ PREZENTARE (MICROMONOGRAFIE) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434088054.html [Corola-blog/BlogPost/348584_a_349913]
-
aceea, i-am cerut Tușii Biblia și am deschis-o, cu data propriei nașteri în gând. Cartea lui Iov: 7. El își bate joc de zarva orașelor; el nu aude strigătele niciunui stăpân. 8. El străbate munții, locul său de pășune, si umblă după orișice verdeața. Era vorba despre... măgar. Soarta omului e un itinerar printr-un labirint. Un itinerar pe care nu îl putem trasă decât după (și pe masura) ce l-am parcurs. Din când în când, primim indicii
Povestea ca viață by https://republica.ro/povestea-ca-viata-soartea [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
comoară „de-a urieșâlor” (nu se mai știe ce conținea, dar se spune că ar mai fi una mult mai importantă). Cu o parte din ea, cele 8 familii au cumpărat de la Habsburgi muntele Slima (în jur de 800 ha pășune și pădure). Aurul a fost dus până la Viena în care cu boi, ascuns sub brânză în ciubere de lemn. Cu restul comorii, au construit o nouă biserică „tare ca o cetate”. „Mama batrână, povestea Tușa Anuța, ierea de noauă ani
Povestea ca viață. Oameni și catedrale by https://republica.ro/povestea-ca-viata-oameni-si-catedrale-cum-am-scapat-de-frica [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
Cheia mântuirii mele este taina sfintei spovedanii. O cheie ce-mi deschide ușa spre bucuriile vieții trăite în și pentru Hristos. "Te-am părăsit, Doamne, să nu mă părăsești. Am ieșit de la Tine, ieși în căutarea mea. Du-mă la pășunea Ta cea duhovnicească. Numără-mă între oile turmei Tale prea alese" Ajută-mă ca de câte ori cad să am puterea de a mă ridica și de a cere iertare. Primește cu îngăduința mărturisirea mea, "cel care ai venit în lume să
A NU CĂDEA ESTE PROPRIU ÎNGERILOR ... de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1458388324.html [Corola-blog/BlogPost/368960_a_370289]
-
află Glavaciocul cu lunca lui inundabilă, pe unde cultivă sătenii porumburi, după care se ridică iar dealul ce duce spre pădurea Căldăraru. Din balconul dormitorului meu se văd sălciile pletoase, cu brațele lor fantastice, care mângâie apa Glavaciocului, dealul cu pășunea întinsă a vitelor satului și pădurea galben-ruginie la vreun kilometru. E relaxant când privesc de pe fereastră această lucrare minunată a naturii. E toamnă și culorile ei blânde încălzesc sufletul. Ierburile încep să se usuce, porumburile, cu foile sfâșiate de vânturi
GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
află Glavaciocul cu lunca lui inundabilă, pe unde cultivă sătenii porumburi, după care se ridică iar dealul ce duce spre pădurea Căldăraru.Din balconul dormitorului meu se văd sălciile pletoase, cu brațele lor fantastice, care mângâie apa Glavaciocului, dealul cu pășunea întinsă a vitelor satului și pădurea galben-ruginie la vreun kilometru. E relaxant când privesc de pe fereastră această lucrare minunată a naturii.E toamnă și culorile ei blânde încălzesc sufletul. Ierburile încep să se usuce, porumburile, cu foile sfâșiate de vânturi
GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
format pentru viață - și n-am uitat asta niciodată.” Nea Niculiță avea sufletul parcă rupt din Rai și de multe ori, ce visa se împlinea; așa s-a întâmplat și într-o zi frumoasă de toamnă, când veneau vitele de la pășune și unul dintre boii lui lipsea, probabil se rătăcise de cireadă. Cătrănit nevoie mare, a fost bietul om, și în zadar l-a căutat, boul n-a fost de găsit. În noaptea de Sfântul Nicolae, în același an a visat
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
pe stradă și l-a întrebat dacă vrea să se facă bine. Cum să nu vrei să te faci bine când te afli în pragul morții, ca el?! Ca să n-o mai lungesc, a zis că a mâncat iarbă de la pășune, din cea mai verde, verde închis pe care o pasc vitele mai cu plăcere, iarbă suculentă iar apă a băut dintr-un izvor aflat pe izlazul comunal. Toată lumea s-a mirat, eu mă mir și acum când îmi amintesc, deși
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 by http://confluente.ro/Din_nou_intrebari_ion_untaru_1328788761.html [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SECETĂ Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1679 din 06 august 2015 Toate Articolele Autorului SECETĂ durere mare, supărare, dogoarea este călare. seceta ucide tot ceea ce cuprinde, pășuni, culturi, livezi, vii și păduri. totul e o toropeală, nu adie nicio boare. puternicul soare, căldura cea mare seacă izvorul, plânge ogorul. animalele rag, ne mor în prag. e uscăciune, numai tăciune. de ploaie nici vorbă, marea-i o ciorbă
SECETĂ de IONEL GRECU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1438866337.html [Corola-blog/BlogPost/380189_a_381518]
-
Publicat în: Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Frunza crudă luată de vântul năprasnic, Ruptă timpuriu de vuietul cel drastic, Se lăsa dusă aiuriu fără să știe unde, Prin văl-ul ce-i plăcu ajunsa în pășune.. Pășunea cea fără iarbă, hâdă și stearpă, Pe frunza cea crudă o mai și ceartă, Că n-are loc pentru ea, cumva să stea, Că-i doar pentru orcii ce râmă alăturea.. Apare și-o cornută din ea să se
FRUNZA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1445459001.html [Corola-blog/BlogPost/378662_a_379991]
-
în: Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Frunza crudă luată de vântul năprasnic, Ruptă timpuriu de vuietul cel drastic, Se lăsa dusă aiuriu fără să știe unde, Prin văl-ul ce-i plăcu ajunsa în pășune.. Pășunea cea fără iarbă, hâdă și stearpă, Pe frunza cea crudă o mai și ceartă, Că n-are loc pentru ea, cumva să stea, Că-i doar pentru orcii ce râmă alăturea.. Apare și-o cornută din ea să se-nfrupte
FRUNZA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1445459001.html [Corola-blog/BlogPost/378662_a_379991]
-
unde-o fi fost menit să ajungă poporul acesta cu milogeala guvernanților lui?! Dar cine stătea să-l mai asculte și pe el, cînd fiecare avea acasă o nevastă, cîțiva copii, o bucată de teren de arat pentru grădină, o pășune, o livadă, un grajd și un cîine legat cu lanțul, care schelălăia jalnic de dorul de ducă ... Își ridicau bieții cîini boturile în aer și urlau a deznădejde, ca și stăpînii lor, cînd se gîndeau că, orice-ar face, nu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
o similitudine șocantă cu cea din Buciumul anilor 1885-1886. Mișcarea de rezistență din 1886 nu vorbește decât despre începuturile exercitării unui drept legitim de auto-apărare, de protejare a tuturor resurselor care asigură dezvoltarea alternativă a Munților Apuseni (surse de apă, pășuni, păduri, munți și, până la urmă, vorbim de patrimoniul cultural material și nematerial) în cadrul unui efort susținut de înfruntare a unui adversar cu resurse financiare considerabile, conectat la cel mai înalt nivel decizional, lipsit de scrupule și care nu poate fi
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1485689256.html [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]