725 matches
-
strună lui Pâcu, ca să văd până unde merge cu prostia...El și acum crede că s-o luptat cu dracii...Așa-i, Pâcule? Măi Dumitre. Tu cam ai dreptate, pentru că eu și baba mea nu am spus la nimeni despre pățania noastră... „Ce ar zice lumea dacă ar auzi că l-am avut pe Scaraoțchi în podul casei?” ne gândeam noi... Dacă afla atunci că nu-s draci, atunci cine ne mai spunea o poveste așa de frumoasă? a apreciat situația
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cu gând hain...Asta ne lipsea, Dumitre! Apoi multe mi-au trecut și mie prin cap, dar la lupi, și încă la o haită, nu m-am gândit - a răspuns moș Dumitru, clătinând din cap a mirare. Când ne spui pățania țiganului cu haita de lupi, moș Pâcule? a întrebat Hliboceanu. Diseară, la Crâșma din drum. Colea la căldurică, cu un vinișor fiert dinainte și cu niște guri căscate ca ale voastre în față, îi altceva - a răspuns Pâcu, râzând cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să vorbească...Nu a scos însă nici o vorbă până aburii vinului din ulcica plină nu i-au gâdilat nările. A sorbit cu zgomot din vinul fierbinte, și-a dres glasul și a deschis vorba: Apoi mie îmi stă în minte pățania țiganului cu haita de lupi...Parcă îl văd pe țigan povestind, tot așa într-o iarnă ca asta, în crâșma din sat de la mine. Avea obiceiul de scârțâia din scripcă pe lângă câte o masă cu gospodari încălziți de băutură...Primea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
aburind. Moș Dumitru și-a tras ulcica mai aproape, a adulmecat-o ca un copoi și a gustat apoi pe îndelete, în timp ce îl căuta din priviri pe Hliboceanu. Hlibocene, acum nu mai poți da înapoi. Vrei-nu vrei, trebuie să povestești pățania amărâtului din satul tău. Păi nici n-am vrut să dau înapoi. Iaca cum s-o întâmplat: La mine în sat îi obiceiul ca de Crăciun orice gospodar avut ori neavut să taie un purcel. Era, însă, unul atât de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pe pustii acum în mijlocul iernii.” i-a răspuns bărbatul. „Eu mă duc la mătușa Stanca, s-o întreb - poate știe cine putea să ne ieie cocoșul așa în amiaza mare” - a hotărât fimeia. Si s-o dus...I-o povestit pățania Stancăi de la cap la coadă și o întrebat-o: „Mătușă Stancă. Cine o putut să ne fure cocoșul?” „Parcă spuneai că erau și niște borți pe alături.” „Erau, dar cine știe ale cui sunt?” „Apoi acolo poate sta și ucigă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
nu vrea să iasă Tache pantofarul la ezirciț, marele actor Silviu Stănculescu a răspuns :”Zce că e blv. Am trs gosntul dtrori la el. Lpimtcrefz. Ics ms căn pote ubla. Dba sa scult dpă ligore” ș.a.m.d. Și altă pățanie, dar la Trei surori. Cu același interpret, acum și director al teatrului. Cum a venit În teatru după ora la care urma să fie-n scenă, bieții parteneri nu știau cum să o scoată la capăt. S-au propus replici
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
nevinovată aventură. Am răsuflat ușurate că n-am fost recunoscute, scăpând de interogatoriul care ar fi urmat la cancelarie, scăderea notei la purtare, și mai mult decât atât, „haiul” pe care l-ar fi făcut colegii pe seama noastră. De la această pățanie, multe luni de zile am evitat poarta, când era de serviciu binefăcătorul nostru. Am jurat atunci să nu povestim nimănui cele Întâmplate și ne-am ținut cuvântul până la terminarea liceului. Astăzi mă amuz copios când Îmi amintesc: poziție de drepți
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
așteaptă până acesta intră în extaz și împing scara în pârâu. Acesta se învârtește în apa rece ca gheața de vreo două ori până reușește să iasă din râu, murat ca la carte. Țiganii au făcut haz câteva luni pe seama pățaniei boierului, dar acesta s-a "răcorit" așa de bine că s-a lecuit și de pirandă". Femeia s-a oprit din mers și se uită la Zinzin așteptând să vadă reacția acesteia. Zinzin se uită la ea și îi spune
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
eu. Orice, dar, pentru un timp, să nu mai fiu singur. După faza cu coșmarul mi-am zis că cel mai potrivit ar fi să Încerc o tărie (visul acesta Îngrozitor se repeta aproape regulat și era, probabil, consecința unei pățanii din vremea când aveam vreo unsprezece ani și nimerisem nu mai știu din ce cauză sub copitele celor patru cai ai trăsurii unchiului Victor. Mama era să moară atunci de inimă rea. Eu zăcusem aproape două săptămâni imobilizat la pat
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
din mașinile hârbuite. Începusem să-mi mai revin. Puține lucruri sunt atât de plăcute cum e privitul la unii care asudă și se spetesc muncind în timp ce tu stai și lenevești, degustând tacticos ceva bunuț. Mă simțeam din ce în ce mai bine, iar nefericitele pățanii nocturne se estompaseră până aproape de dispariție. Eram ca un gândăcel cocoțat sus, pe o bibliotecă, pe un tablou, și mă uitam la amărâții care se canoneau acolo, jos. Mda... ce bine e să fii un gândăcel! Nu tu șefi, nu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
de dimineață. Hotărî, așadar, să o ia la pas, prin oraș. După trei sferturi de ceas, ajunse la serviciu. Tocmai la țanc ca să-i vadă pe cei de la firma de dezinsecție cum pleacă la treabă. Își aminti iarăși că toată pățania lui cu ușa, cu accidentul și cu spitalul de la insecticidul ăla pornise. Își aminti și oftă. Intră în vorbă cu nea Anton: "Salut, bre! Care mai e viața lu' matale?". Liniște și pace, tată, liniște și pace", răspunse colegul cel
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
perioada întunecată. În timp ce mulți prozatori puneau în gura personajelor lor tot felul de cuvinte periculoase la adresa partidului, fapt pentru care cărțile se vindeau ca pâinea caldă, nenea Epa bucuros că are voie, în sfârșit, să vorbească, relata episoade întregi din pățaniile lui și, ca să fie cu sacii-n căruță, nu se abătea deloc de la tonul autopersiflant ce-i însoțea narațiunile. 5. Acolo, în sufrageria propriu-zisă ascultasem eu, de când începusem a umbla, primele bucăți muzicale transmise la radio sau chiar interpretate la
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
frigul și frica pe care le-am tras atunci. Parcă o văd pe mama cum o sărit să mă ia în brațe și să mă întrebe ce mi s-o întâmplat de am ajuns așa târziu...I-am povestit toată pățania mea, dar la întrebarea unde-i bidonul n-am putut să-i răspund...Știam doar că l-am purtat tot drumul... Poate că la întâlnirea cu câinele l-oi fi lăsat în troiene de bucurie că eram salvat... Dacă ar
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de binefacere, care mi-a povestit În șoaptă detaliile unei aventuri din tinerețe cu o cunoscută actriță, a dispărut a doua zi dimineață fără urme. Odată, fostul lider mondial se pregătea, răsucind Între degete nelipsitu-i trabuc, să ne povestească o pățanie din Biroul Oval, dar s-a oprit brusc, ciulind speriat urechile, și a schimbat vorba pentru a ne expune planul său de pace din Orientul Mijlociu, un plan evident nefuncțional, pentru că evreii și musulmanii fuseseră Înlocuiți, În povestea sa, de indieni
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
acest sens sunt de amintit relatările despre scăldatul la hârdău în ograda bunicilor ori despre năzbâtiile săvârșite cu inocență în timpul vacanțelor la țară, la Vârteșcoiu, în Vrancea, cum este cea cuprinsă în povestirea intitulată solemn "Marea scenă a potcoavei" sau pățania cu pântecarița, "când - mărturisește autorul - am jucat fără voie rolul de sconcs". Memoriei prodigioase a naratorului nu îi scapă nici micile întâmplări aparent banale având drept protagoniști ființe necuvântătoare, pe această linie tematică existând o anumită înrudire cu scrierile de
Portret al artistului în tinerețe și la maturitate by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/9168_a_10493]
-
mai păstrat vechile legături, să încerci cu orice ocazie să le strici ploile, să le bagi strîmbe? Pînă la urmă Timișoara e singurul de care nu te poți plînge. El a intrat mai tîrziu în joc, după ce toată lumea uitase de pățania de la Baricadă, a revenit în prim-plan și fără să se consulte cu nimeni și-a înfipt afacerea exact în buricul tîrgului. Nu l-ai prins nicodată să te privească de sus, ți-a pus de fiecare dată separeul la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Eu și Nică Aveam doar șase ani când l-am cunoscut pe Nică. Atunci, mama îmi citise pentru prima dată opera ,,Amintiri din copilărie” a nemuritorului povestitor Ion Creangă. Mi-amintesc că era seara și ascultam cu sufletul la gură pățaniile lui de la scăldat. Eram nedumerit de o sumedenie de cuvinte pe care nu le mai auzisem: suman, stative, a nivedi, laiță, canură, chimeriu, lespejoară, hudiță, găligan... Bineînțeles, nu conteneam cu întrebările, iar mama îmi explica răbdătoare fiecare cuvânt. Mi-a
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ar plăcea să ai pe cineva lângă tine, de n-ar fi decât ca să-l iei drept martor: „Ai văzut ce mi se întâmplă?” Termenul de martor mă scufundă în perplexitate. Nimeni nu ar putea depune mărturie despre nefericita mea pățanie. Ieri, interlocutorul îmi vorbise despre deces când ai invitați, dar nu asta se întâmplase. Nu se afla în preajma mea nici un al treilea care să-mi ateste nevinovăția. Eram vinovatul ideal. Doar nu era totuși să mă instalez în această stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
mai păstrat vechile legături, să încerci cu orice ocazie să le strici ploile, să le bagi strîmbe? Pînă la urmă Timișoara e singurul de care nu te poți plînge. El a intrat mai tîrziu în joc, după ce toată lumea uitase de pățania de la Baricadă, a revenit în prim-plan și fără să se consulte cu nimeni și-a înfipt afacerea exact în buricul tîrgului. Nu l-ai prins nicodată să te privească de sus, ți-a pus de fiecare dată separeul la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
etalânu-și cornițele delicate, appoi câteva flori galbene și dacă racii erau Îndeajuns -găleata plinăaruncau În apă pe cei norocoși și porneau spre casă. Pe drum erau preocupate de un singur gând, cum să procedeze pentru ca Mamaia să nu afle de pățania cu racul și mai ales să nu fie observat degețelul rănit superficial. Luau copilul cu binișorul, spunându-i: Nu spui mamaii, da? Îi arătau degețelul. Copilul, privindu-le nedumerit, luând o mină poznașă, Închidea un ochi, zâmbea unei amintiri asemănătoare
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de pește, iar spectacolul continua să-l desfete pe copil, act după act, oferindu-i trăiri intense și diverse, pigmentate deseori și cu raci aruncați pe mal ca pe niște pietre de care se Împiedicau pescărițele. Datorită experienței acumulate În timpul pățaniei anterioare, racii erau priviți chiorâș, cu teamă și respect, având de data aceasta și rolul de schimbător de viteză; Va nu mai alerga pe mal ci pășea prin iarba deasă cu atenție și teamă, ferinduse cu mare grijă de racii
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
rîpă și acoperă totul cu frunze și pămînt. Cu un sac în spate se îndreaptă spre sat. Noaptea cară și restul sacilor, care apoi au luat drumul spre piețele ieșene. Le-am arătat eu, bandiților! După cîteva luni, povestea sătenilor pățania sa: Am călcat în... și mi-a purtat noroc. Oamenii rîd și fac fel de fel de asocieri. Ba mai mult, unii înfloresc puțin lucrurile. Eu am călcat în... și am tras un loz. Era un loz care mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
n-avea timp pentru trecerea în revistă a vieții sale. Istoriile trăite, din care în multe a scăpat cam pe muchie de cuțit, nu-i făceau plăcere încît să facă noi reveniri, cu analize și învățături de minte. Avea însă pățanii care, deși cînd le-a trăit au fost groaznice, acum, după ani și ani, îl fac să se amuze. Una din cele mai năstrușnice întîmplări a trăit-o într-un hotel de pe autorută, în Germania. A fost agățat de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și pleacă fără a mai spune ceva. Dan este buimac și privește cu o neutralitate de bovină tîmpă: Nu-mi mai trebuie nimic, afirmă convinsă Claudia. Dar i-am păpat caimacul, se grozăvește Dan. Sînt încă foarte tineri și alte pățanii îi așteaptă în viața asta atît de plină de neprevăzut. Tino și Tina Revenit în familie din Italia, Romeo Panaitescu a fost primit ca un nabab în satul său. Este drept că avea o mașină bengoasă, chiar așa bătrîioară cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
prieteni și se bucurau de aprecierile mele cele mai înalte. Eram mulțumit de atmosferă și căutam să închei într-o notă de solidaritate. Atunci a intrat în sală Blegul. N-am dat importanță, știind chestia cu ciomegile. Din nefericire, uitasem pățania cu Blegul în călduri, echivalentul omenesc fiind "Blegul în campanie electorală". Cu dinții la vedere, Blegul s-a repezit la mine să mă sfîșie. Habar n-avea care era rostul întîlnirii de acolo. Furibund, orbit de hormoni, cel care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]