725 matches
-
în „bazinul curajoșilor” - bazinul mare etc. Autoarea descrie cu amănunte convingătoare spaima de înec a Călinei. Peripețiile fetiței sunt dinamic prezentate, crescendo, cu final neașteptat. Atât în primul capitol al cărții (Jocul sorții), cât și în cel de-al doilea (Pățaniile Călinei), personajele principale sunt de genul feminin, de la copilițe, la femei mature și până la bătrânele-bunici, autoarea dovedind o bună cunoaștere a trăirilor femeilor care fac parte din diferite medii - de la vânzătoare, la ziariste, de la copii-fetițe, la maturele, împlinitele femei. În urma
DESTINE, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1474906052.html [Corola-blog/BlogPost/373817_a_375146]
-
de a fi deosebită de ele, cu scopul de a la domină și a fi ascultata că o “șefa”. Într-o zi plictisita de insistențele lor de a continua șirul întâmplărilor din tabăra, le-am propus să le citesc din “Pățaniile lui Păcală”. Totul a început ca o idee, care să continuie cu un fel de “Bună ziua ți-am dat, de tine nu am mai scăpat!” Timp de o săptămână am citit despre “Păcală” pe nerăsuflate. Cum erau atât de multe
MIHAELA ARBID STOICA by http://confluente.ro/articole/mihaela_arbid_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
de a fi deosebită de ele, cu scopul de a la domină și a fi ascultata că o “șefa”.Într-o zi plictisita de insistențele lor de a continua șirul întâmplărilor din tabăra, le-am propus să le citesc din “Pățaniile lui Păcală”. Totul a început ca o idee, care să continuie cu un fel de “Bună ziua ți-am dat, de tine nu am mai scăpat!” Timp de o săptămână am citit despre “Păcală” pe nerăsuflate. Cum erau atât de multe
MIHAELA ARBID STOICA by http://confluente.ro/articole/mihaela_arbid_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
în pârg,cu dungi albaștrii, cercănați de tăcere,inelul tău stâng va fi câmpul cu miere,biserica mea va fi roua din târg.Și-adânc scrijelind cu ninsori în amurg,cănd plopii vor smulge... XXII. O PLĂCINTĂ CU BUCLUC (DIN PĂȚANIILE GETEI), de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1579 din 28 aprilie 2015. Într-o zi, mă chiamă doamna X să-i ajut la treabă, că avea o petrecere, făcea nuntă de argint acasă, si cică să-i facă o
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
fi trist! Așa am fost și eu la tinerețe. Ia de la mine, din povara albă, că sunt prea bătrân să le mai duc pe toate! - Mă iartă, bătrâne! zise pomul tânăr, rușinat. Neascultarea n-am s-o mai repet și pățania mea voi spune-o și altora. Și îmbrăcă veșmântul de floare dăruit, cu multă sfială și umilință. Capitolul XXXII Nunta lui Mărțișor cu Primăvara I n timp ce Mărțișor și Primăvara, cu prietenii lor credincioși și trupele de luptători cu
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427009185.html [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
m-a sunat: era o prietenă pe care o rugasem să se intereseze de un instalator electric să vină să îmi repare priza. O sun și-mi spune că avea unul dar nu mai dă de el. I-am povestit pățania mea și ea mi-a zis râzând la telefon: “anul viitor te măriți!” Referință Bibliografică: Anul viitor te măriți! Vasilica Ilie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2170, Anul VI, 09 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Vasilica Ilie
ANUL VIITOR TE MĂRIŢI! de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1481277925.html [Corola-blog/BlogPost/366152_a_367481]
-
hârtie. Tata nu era analfabet ca să semneze cu degetul, avea cinci clase și era epitropul bisericii, deci avea și cunoștințe de contabilitate. L-au forțat autoritățile de atunci să apese degetul murdărit cu tuș, peste hârtia deja completată. Acestea sunt pățaniile familiei mele, în vremuri de mult trecute, dar niciodată uitate. Dacă încă îmi mai amintesc de acele momente petrecute în vremea copilăriei mele, se dovedește că nu sunt pe deplin uitate. Ele au lăsat urme adânc imprimate în memoria mea
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Stan_Virgil.html [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
Cine n-are bătrân să-și cumpere ». Nepotul: Înțelepte vorbe ai grăit! Unchiul: Vei avea destulă vreme să le rumegi și, mai ales, să le transmiți mai departe. Pe vremuri oamenii se adunau la clacă și își povesteau unii altora pățaniile, grijile, necazurile. Comunicau unul cu altul, fiindcă omul este înainte de toate o ființă socială, nu !? Ceea ce se întâmplă însă azi, această îndepărtare, această înstrăinare a omului față de om mi se pare total nesănătoasă. Fiecare are televizorul lui sau, mai nou
SECTIUNEA DRAMATURGIE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1477764209.html [Corola-blog/BlogPost/352695_a_354024]
-
încă îmi erau ude de rouă, dar, îngropat în fân, parcă m-am încălzit. Nici nu-mi venea somnul repede, în pod era multă lume venită, ca și noi, la cules de merișoare, și se spuneau fel de fel de pățanii. Era unul, Trabușinski, din sat cu noi, venetic, venit pe meleagurile noastre din Galiția. Acesta s-a pornit la spus povești. Când îl vedeai, părea un om mare, sobru, fără umbră de zâmbet pe chip. Dar acum povestea așa de
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1403001724.html [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
și Mihai. Buzele și gingiile nu-i erau vinete iar pielea pe corp îi era albă. Nu știa să vorbească bine țigănește, și, în românește, amândoi vorbeau ca între colegii de liceu. Într-o zi, Trifu i-a povestit niște pățanii tinerești, de parcă se întâmplaseră la liceul ei. Țiganii de vârsta lui, el om trecut de 30 de ani, nu știu nici să scrie, nici să citească. Pe Trifu, fără să știe el, l-a văzut citind un afiș, o hârtie
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
conținutul. Nu se alterase, mirosea chiar foarte bine ceapa călită de deasupra. Ni se făcuse poftă de fasole bătută și abia așteptam să ajungem acasă să ne înfruptăm din ea. După amiază, când am ajuns la școală, colegii ceilalți știau pățania mea cu geanta de la colega noastră, a cărei mamă era telefonistă. Bineînțeles că le-am povestit tot și mai ales despre fuga mea după autobuz, pentru borcanul cu fasole bătută, la care au râs copios. Sunt tristă pentru vremurile pe
BORCANUL CU FASOLE BĂTUTĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Borcanul_cu_fasole_batuta.html [Corola-blog/BlogPost/371258_a_372587]
-
cu o mare primejdie: gaia vine pe neașteptate și fură doi pui. A doua zi, o răpește pe cloșcă. Puișorii rămân singurei și bunica preia rolul de cloșcă, ceea ce-i face pe puișori s-o adopte. Copiii, deși întristați de pățania cloștii, învață să se apere și să stea permanent uniți, lângă mămica lor. Aflăm și întâmplări despre „O rățușcă” - de data aceasta, în versuri. În natură, ca și pe lângă casa omului, toate lucrurile și ființele au rostul lor firesc, temeinicit
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Pe_curand_marian_malciu_1369404500.html [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
să se facă că nu știe nimic până nu va afla cum se derulează filmul evenimentelor. Doar el nu a fost de față. Ajuns la birouri, Viorel l-a căutat pe președinte sau pe inginerul-șef să le spună de pățania Săndicăi. Cum nu era nici unul dintre ei, a lăsat vorbă la contabilitate să fie anunțați că Săndica este luată cu salvarea la spitalul din Mangalia. A plecat spre biroul său să-și pună ordine în gânduri și să vadă cum
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392637934.html [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
însuși - care se străduia, pare-se, să regleze o antenă parabolică, fixată aproape de streașină - ridică mâna în semn de salut. - Las-o dracu’, c-o dereglezi mai rău, băi Mihaie! îi strigă Petre, cu aerul individului trecut prin astfel de pățanii. Mai bine cheamă-i p-ăia!... Îți dau io număru’ de telefon, dacă vrei... - Îi dau io de cap, n-ai grijă! răspunse Fâșneață hotărât să rezolve singur problema. - Aia se reglează și ea după azimut, mă... nu așa... la
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
iminent, tupilați, capul între omoplați și consultîndu-se din ochi, ca și cum ar fi spus: - Dacă nu ne dai ceva ca lumea, te zgâriem de nu te vezi, hodorogule! Așa am ajuns să le iau frica și mi-am adus aminte de pățania unui fost militar american, veteran al războiului din Vietnam care a vrut să se „distreze” și a agățat un exploziv de coada pisicii, a dat foc fitilului dar s-a întâmplat ceva la care nu se gândise deloc: când a
PRIETEN CU TERORIŞTII de ION UNTARU în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Prieten_cu_teroristii.html [Corola-blog/BlogPost/355970_a_357299]
-
în plâns și îl blestema pe primar. Cezar, mai tânăr cu un an decât Mircea, a ajuns calul președintelui de G.A.C. Erau doi cai tineri, grași și frumoși, mândria părinților mei. De aceste animale mă legau multe amintiri și pățanii din timpul copilăriei. Încă îmi amintesc vara, când deja eram mai mare, aveam vreo 12-14 ani și mă duceam la secerat cu fratele cel mic al mamei, care conducea secerătoarea bunicului și avea la îndemână un bici lung, împletit din
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
usturimea provocată de acest bici, când mă lovea în timp ce mergeam călare, în fața boilor și mai mă prindea somnul, din cauza legănatului și a soarelui care la prânz dogorea din ce în ce mai tare, iar caii se abăteau de la brazdă sau încetineau ritmul. O altă pățanie ce-mi vine pregnant în minte, este când eram la treierat la G.A.C. și eu eram desemnat să port fierul, care ținea cele trei lanțuri ce transportau grămezile de paie ieșite de la batoză, iar acestea erau trase de perechea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
Dunăre, când, după niște inundații, crescuse iarba mare pe malurile fluviului, iar eu, din neatenție, uitându-mă la peștele prins de nepotul meu Dănuț, m-am dus direct în apă. Doar țigara mi-a rămas aprinsă la suprafața apei, căci pățania scăldatului m-a surprins cu ea în gură. Pe atunci fumam, după prostul obicei al unor pescari... În ziua aceea de pomină, am avut ghinionul ca soarele să nu se ridice toată ziua și frigul pe care am fost nevoit
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
face acest lucru punând oamenii în prim-plan. Sau, chiar mai mult, folosind o tehnică romanescă, plimbă personaje, legate de istoria locurilor printr-un spațiu mai mult faptic decât geografic în așa fel încât subtilizează idei de tip monografic derulând pățaniile lor, întâlnirile cu alți oameni, rude sau prieteni plecați de mai multă vreme din localitate și care, la rândul lor, prin poveștile de viață pe care le narează, dau sens istoric evoluțiilor sociale sau profesionale aferente acelor vremuri. Minunat mod
OAMENI ŞI LOCURI AFLATE ÎN NECUPRINSUL SUFLETULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1415246483.html [Corola-blog/BlogPost/374362_a_375691]
-
iapa mea e colea, peste drum. Vodă l-o privit îngăduitor și de data asta, arătând că prețuiește omu’ hâtru și curajos. Iar răzășu’ scăpat cu fața curată o oprit, la-ntoarcere, la Hanu Ancuței ca să istorisească drumeților cei osteniți pățania cu Vodă și cu...iapa lui cea slăbănoagă. Aceștia aveau s-o spună urmașilor, până când o agiuns tot aici, la han, la urechile nepotului lui Gheorghe Ursachi. Apoi, de la el încolo, au aflat-o toți cei care știu cât de
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
să se facă că nu știe nimic până nu va afla cum se derulează filmul evenimentelor. Doar el nu a fost de față. Ajuns la birouri, Viorel l-a căutat pe președinte sau pe inginerul-șef să le spună de pățania Săndicăi. Cum nu era nici unul dintre ei, a lăsat vorbă la contabilitate să fie anunțați că Săndica este luată cu salvarea la spitalul din Mangalia. A plecat spre biroul său să-și pună ordine în gânduri și să vadă cum
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403943614.html [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
am înțeles târziu că am greșit intrarea.Cu banii ăia mâncăm un sfert de luna. - Aha ...în București ! Hai să-ți spun eu ce-am pățit . Când spune asta ,pune o frână bruscă la curbă periculoasă de lângă ureche,semn că pățania lui îi provoacă dereglări de mână și implicit ,râniri de clientela. - Aveam o treabă importantă de rezolvat în București,continuă,schimbând traseul foarfecii pe partea stângă. Am luat într-o dimineață autobuzul și-n două ore am fost în capitală
CU ROMÂNIA LA FRIZER de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1435388231.html [Corola-blog/BlogPost/352993_a_354322]
-
al Uniunii Artiștilor Plastici din România - președinte, iar în calitate de membri au fost: prof. Codreanu Magdalena, reprezentant ISJ Brăila, prof. Brezuică Mirela, director al Școlii Gimnaziale Movila Miresii, Panțuru Liliana, reprezentant al Primăriei Movila Miresii, Armanda Filipine, reprezentant al presei ... III. PĂȚANIA BUBURUZEI, de Cornelia Vîju , publicat în Ediția nr. 2309 din 27 aprilie 2017. Primăvara și-a întins șalul peste zare oferindu-i înfiorarea ei plăcută. Dealurile le-a înverzit, copacii i-a înmugurit, iar prin iarbă a strecurat gâze ce
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cornelia_v%C3%AEju/canal [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
ducem după ei. Culmea a fost că nici în ziua de azi nu știm cine ne-a făcut-o! Nu spun că beleaua mare a fost că toată vara la colectiv, muierile n-au avut altă temă de discuție decât pățania noastră. Aflată evident, nu de la noi, ci de la cei care ne prelucraseră. Ilie Fîrtat Referință Bibliografică: De Sfântul Gheorghe / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1498, Anul V, 06 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ilie Fîrtat
DE SFÂNTUL GHEORGHE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1423211711.html [Corola-blog/BlogPost/369372_a_370701]
-
Autorului Omul duce o existență fragmentară. Ființarea sa terestră se scurge în fragmente de viață și de neviață. Momente de bucurie și de întristare. Clipe de entuziasm, de extaz, de triumf. Trecutul și-l amintește tot fragmentar: Scene, chipuri, întâmplări, pățanii, vise. Și istoria omenirii e scrisă pe baza fragmentelor salvate, ca prin minune, din lanțul multimilenar neîntrerupt al războaielor și al cataclismemor naturale. Toate cele prin care trecem și ne petrecem viața sunt fragmente ale trăirii. Cu alte cuvinte, trăim
VIAŢA ÎN FRAGMENTE de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/zoltan_terner_1486545775.html [Corola-blog/BlogPost/368357_a_369686]