126 matches
-
a dreptul îngrijorătoare, lipsită de exercițiul real al democra ției, și o tradiție nu se creează într-o generație, două : de aceea ea nu știe să-și susțină revendicările, este gata să demobilizeze dintr-un nimic, se mulțumește, ca omul pățit, cu puțin... Dar mai ales nu este solidară, păcat pe care îl poți descoperi în mai toate straturile. Revenind deci, sper să înțelegi că nu te-am contrazis : da, chiar cred că mulțimea noastră poate fi dusă într-o direcție
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fata” mea și a spus-o chiar: -Drăguță fată! Atrăgătoare chiar. Eu i-am răspuns că deocamdată atât îmi pot permite, o fată ieftină, deoarece știam foarte bine cum gândește el. După ce ne-am despărțit, ea a rămas tăcută: -Ce-ai pățit? am întrebat-o. -Te-ai purtat ca un străin cu mine. -Nu fi proastă!.. Hotărâse ca a doua zi să-și caute de muncă. Se prezentase așadar la un interviu și peste câteva zile a primit o scrisoare care o anunța
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
la căutat buzunarele ascunse, găsiseră o punguță cu doi-trei galbeni, o batistă de mătase galbenă brodată cu fir roșu, subțire, pe care se vedea clar blazonul Drăculeștilor, iar în colțul ei era legat un sigiliu domnesc. Speriați și mai ales pățiți își dăduseră imediat seama că n-au scăpare. Lui Vlad Dracul i se dusese vestea de om necruțător și mai ales învinuirea de hoție era de neșters. Era suficient să strige careva uite hoțul că erau imediat trași în țeapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
și într-o zi expuse doamnei Iorgu această idee: - Madam Iorgu, eu, în locul dumitale, la treisprezeceani aș mărita-o. Când o fată trece de optsprezece ani, oricât de frumoasă și de bogată, e primejdie să-ți rămână pe cap. Sunt pățită. Era limpede, oricât de absurd s-ar fi părut, că prin capul Aglaei trecea aceeași idee care străbătuse, în chip de glumă semiserioasă, prin capul lui Stănică. Oricum, ipoteza aceasta apăru Aglaei ca prea îndepărtată, fiindcă la casa ei începu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
a continuat liniștit să citească. S-au dezmorțit atunci din dureri demonii cei mai haliți. Tălpile iadului cele mai crăcite nevenindu-le bine să se decidă dacă să-i ia sau nu în serios îndrăzneala. Nerepezindu-se încă. Unii, mai pățiți, plecîndu-și întîi către noi melcul urechii. Au reverificat grijulii ritmurile, recalculând totul. Nelăsând nici un amănunt la întîmplare... Și, deodată, când s-au dumirit că acele invocații, ce li se păruseră că le aud, erau adevărate, sala în care ne aflam
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
oarecum un nou asalt spre ceruri. Dar rămîne-n drum, drept că în mod foarte deosebit, ici ca rege, colo ca cerșitor. Dar ce-i și ajuta coaja cariului care-a-ncremenit în lemnul vieții? Asaltul e tinerețea, rămînerea-n drum? decepțiunea, recăderea animalului pățit - bătrânețea si moartea. Oamenii sunt probleme ce și le pune spiritul universului, viețile lor - încercări de deslegare. Chinul îndelungat, vecinica goană după ceva necunoscut nu samănă cu aviditatea de a afla răspunsul unei întrebări curioase? - Dar mie mi se pare
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mă clevetească, Să te depărteze și să mă recească.” Însă adorația, Închinarea nu țin mult. Pann Împinge cîntecul spre obișnuita cîrtire Împotriva femeii care cheltuiește mult, trădează ușor și are gură rea. CÎntul al XXIII-lea e semnat De un pățit și pare a fi scris În limbajul mahalalei bucureștene din celălalt veac. Tema istericalilor din poezia lui Matei Milu, a ghilelei lui Conachi și a femeii modiste din versurile indignate ale lui Stamati și Asachi este tratată de Anton Pann
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
erotică domină producția literară, Pann introduce critica erosului. Figura lui poetică dominantă este aceea a conjugalității periclitate. Periclitate de firea slabă, nestatornică a femeii, de moravurile sociale, de prostia omenească etc. LÎngă această figură, există altele două: aceea a bărbatului pățit și a femeii Îndrăcite. Pann semnează el Însuși un pățit și, dacă dăm crezare uncia dintre adiatele sale (cea din 1849), poetul a cunoscut direct, În viața lui casnică, tipul femeii diabolice. Prima nevastă i-a fugit În chiar ziua
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poetică dominantă este aceea a conjugalității periclitate. Periclitate de firea slabă, nestatornică a femeii, de moravurile sociale, de prostia omenească etc. LÎngă această figură, există altele două: aceea a bărbatului pățit și a femeii Îndrăcite. Pann semnează el Însuși un pățit și, dacă dăm crezare uncia dintre adiatele sale (cea din 1849), poetul a cunoscut direct, În viața lui casnică, tipul femeii diabolice. Prima nevastă i-a fugit În chiar ziua cununiei și, ca să-și recapete drepturile, Pann urcă de mai
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
alte stele... Demersul conachian: ceremonia apropierii. 17. Obiectele erotice. 18. Instrumentele muzicale: scripca, chitara și harpa. 19. Timpuri și anotimpuri În iubire. CÎnd iubesc primii noștri poeți? Lunga „noapte a privegherii”. 20. Carnavalul numelor. Un spirit prevăzător și un invariabil pățit: Anton Pann. Îngerul iatacului și Îngerul demon. 21. Anton Pann și critica erosului. Cum se poate vindeca „nădădaica” la femei. Femeia modistă după C. Stamati și Asachi. Fatalitatea sexului: „A cui e vina?” de C.A. Rosetti. 22. Misoginismul lui
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
muierii rele. Elogiul vinului și contestația femeii (Îndreptătorul bețivilor). Calea de mijloc În educația erotică (Erotocritul). Seducerea prin verde și seducerea prin cîntec. Un salut d’amour. În mediul periferiei bucureștene. O eho-vorbire și contestația autorității paterne. Motivul Dalilei. Iarăși pățitul Anton Pann și adiatele lui. 24. O șezătoare la țară. Povestea vorbei și, din nou. portretul femeii Îndrăcite. Figura conjugalității periclitate. Femeia bună, În fine. 25. O paranteză: paraliteratura lui Anton Pann (dedicațiile Înștiințările de plată, precuvîntările...). Estetica și spiritul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lor. După faza aluziilor, urma somația. Băiatul cel mare zicea foarte dulce: - Vasăzică, tată, nu vrei să ne dai nimic. Îmi pare foarte rău că te porți așa cu noi. Asta e ultima oară când îți mai cerem. Hagienuș, atunci, pățit, încerca să se scuze, făgăduia că neapărat luna următoare spera să facă rost de niște bani etc. Dacă asta se întîmpla la prânz, guvernanta nu mai apărea la masa de seară. Ultima comedie decurse exact la fel. Se poate întreba
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ceea ce, firește, nu era adevărat decât doar în mod figurat, în sensul unui instinct) de a miza și pe posibilitatea victoriei mișcării subversive. Cei mai în vârstă spuneau ca maxim de moralitate tinerilor conspiratori: - Treaba voastră, vedeți să n-o pățiți! Asta însemna că nu concepția îi șoca în primul rând, ci riscul. În public, membrii familiei Conțescu se apărau reciproc G. Călinescu și se dezavuau în modul cel mai tipic. Dacă cineva spunea: Am auzit că nepotul dumitale e înscris
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dar nu se revoltase nimeni atunci. A trebuit să ajungem cu explicațiile (moment extrem de jenant) până la „Declarația drepturilor omului”. Oricum, se cheamă că tot am discutat ceva... Alt caz: sub formă de întrebare/constatare (ton povățuitor, grijuliu, atent - de om pățit) mi se sugerează că am greșit enorm, aproape sinucigaș, fiindcă nu am consacrat un număr tematic unui scriitor-martir în viață (sintagma nu deranjează pe nimeni) cu prilejul împlinirii unei vârste rotunde. „N-ai văzut cum au procedat ceilalți? E persoană
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
mănâncă doar ce gătesc și nu trișează pe la cine știe ce restaurant nu pățesc așa ceva. * Asta n-o știu din experiența mea, Doamne ferește (am și acum o talie de invidiat, mai ales pentru condiția în care mă aflu), dar cunosc o extraterestră pățită; e prietena despre care v-am spus că mi l-a furat pe numărul patru și care a făcut prostia să se mute la el acasă; la soacră-sa, mai exact, care gătea extraordinar de bine și nu suporta ceaiul
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
un sat mare și frumos, după multe tribulațiuni, sclipirea cîtorva parale, agonisirea cîtorva oi sunt un simptom al Începerii multiplicării, vizibilă și Într-o gospodărie țărănească. Tot cosmosul e cuprins Într-o ogradă. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Supranumele de Pățitul, accentuează și atrage atenția asupra pribegiilor și pățaniilor sale, ca fiind trăsătura principală și caracteristică a acestei personalități. Fiind „pățit”, pătimitor, va putea să treacă fără amețeală abisul unei colaborări de trei ani cu diavolul. Pateor și Ulyse, și orice
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
atrage atenția asupra pribegiilor și pățaniilor sale, ca fiind trăsătura principală și caracteristică a acestei personalități. Fiind „pățit”, pătimitor, va putea să treacă fără amețeală abisul unei colaborări de trei ani cu diavolul. Pateor și Ulyse, și orice pribeag inițiatic. Pățitul poate să fie și o derivație din numele lui Ipate : „... tot Stan mă cheamă, dar de la o boală ce-am avut cînd eram mic, mi-am schimbat numele din Stan În Ipate și de atunci am rămas cu două nume
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
în primul rând de iubire, apoi de încredere și voință; p. 55, r. 17 18 : „acum a făcut și nunta și cumătria totodată” recuperarea momentelor pierdute și trecerea peste prejudecățile matrimoniale populare; exprimare cu un umor inerent. POVESTEA LUI STAN PĂȚITUL p. 56, r. 15 16 : „Și peatra prinde mușchi dacă șede mult într-un loc”atașamentul omului față de locul unde se statornicește prin muncă; nevoia de a schimba locația, pentru a nu deveni „vegetativi” peste măsură; r. 25 : „de abia
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
pân’ departe!” ..................................................... ..................35 Arta de a trăi, în Scrierile lui I. Creangă ...............................,,.................... .......43 Soacra cu trei nurori ( poveste ) ..................................................... .................44 Capra cu trei iezi ( poveste ) ..................................................... ....................46 Punguța cu doi bani ..................................................... ...............................48 Dănilă prepeleac( poveste ).................................................... .........................49 Povestea porcului............................................. ..........................................52 Povestea lui stan pățitul.............................................. .................................53 Povestea lui harap-alb ..................................................... ............................56 Fata babei și fata moșneagului.......................................... ................................62 Ivan turbincă(poveste) ..................................................... ............................63 Amintiri din copilărie ..................................................... ............................65 Poveste.............................................. ...................................................75 Moș nichifor coțcariul ..................................................... ............................75 Povestea unui om leneș................................................ ..................................78 Moș Ion Roată(anecdotă ) ..................................................... ..........................79 Popa duhu ..................................................... .........................................80 Cinci pâini
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ca într-un "joc de-a vacanța" menit să-i aducă binefăcătoarele mângâieri ale deconectării, uitarea de sine177. Neputându-se totuși schimba peste noapte, bărbatul cade din nou în capcană și se îndrăgostește de frumoasa Lulù, în care, ca tot pățitul, nu mai vrea să vadă o femeie în carne și oase, ci un "fetiș ireal", ipostază idealizată a iubitelor de odinioară (Mab, Igeea), "icoană" proiectată undeva, în eter, dincolo de periculoasele imixtiuni ale concretului trivial. Idealizarea trădează, în subiacent, un acut
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
tu îl refuzi." "Ioane, caii mei sunt păscuți de un om care are abia douăzeci de ani. Marile aventuri încă n-au venit pentru mine. Voi, ca poeți, sunteți ispitiți de ele de timpuriu și din pricina asta nu o dată o pățiți. De ce te grăbești?" "Ai dreptate", spunea deodată cu o voce tărăgănată, visătoare și obosită. Primul obiect al nemulțumirii lui ascunse era corectura. Nu venise din Buzău în capitală ca să mâzgălească semne de erori tipografice pe textele altora, într-un birou
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
regizorală și scenaristică, geniul organizării aparențelor în întreguri spectaculare. Dar, până la performanțele mai înalte, instituirea spiritelor minore ca torționare ale lui Caliban și apoi ale complicilor săi. Speriat că Trinculo, care se strecurase sub mantaua lui, este un duh, Caliban, pățit, țipă de câteva ori: „Of! Nu mă 190 chinui!“, „Mă chinuiește duhul - aoleu!“, „ Nu mă chinui, te rog!“, „Pân-acum nu mi-ai făcut prea mult rău, dar n-o să treacă mult și ai să mă chinuiești“. Chinuitorul prezumtiv face
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
regizorală și scenaristică, geniul organizării aparențelor în întreguri spectaculare. Dar, până la performanțele mai înalte, instituirea spiritelor minore ca torționare ale lui Caliban și apoi ale complicilor săi. Speriat că Trinculo, care se strecurase sub mantaua lui, este un duh, Caliban, pățit, țipă de câteva ori: „Of! Nu mă chinui!“, „Mă chinuiește duhul - aoleu!“, „ Nu mă chinui, te rog!“, „Pân-acum nu mi-ai făcut prea mult rău, dar n-o să treacă mult și ai să mă chinuiești“. Chinuitorul prezumtiv face parte
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
să laude frumusețea unui anume obiect pînă ce gazda ceda nervos și se declara onorată dacă Maiestatea Sa ar binevoi să accepte respectivul obiect. Pentru a face plăcere gazdei, regina accepta întotdeauna, cu grație regală și cu nedisimulată mulțumire. Cei pățiți, ca și cei avertizați de aceștia, aveau grijă să-și ascundă obiectele de mare preț înaintea vizitei reginei. Este adevărat, uneori plătea cu bani gheață, ca atunci cînd a cumpărat superbele bijuterii ale reginei-mame a Rusiei, Maria Feodorovna, singura avere
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
de natură să-l determine pe alegător înainte de toate să se prezinte la vot și, firește, să-și manifeste preferința pentru candidatul în chestiune, inerția, obstinata tendință a cetățeanului de a se deroba, spune ceva cronicarului. Firea sa sceptică, frecvent pățită, ar conchide că interesele nu coincid, luând, cum se citea într-o carte a vechiului meu profesor de logică Ion Zamfirescu, forma unei prăpăstii (Șerban Cioculescu dimpreună cu Vladimir Streinu se amuzau copios de formulă!), un anume contratimp de afect
Așa e că n-am... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8375_a_9700]