343 matches
-
aceasta vegetează. Arbori și arbusti cu specii de: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), zâmbru ("Pinus cembra"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), larice ("Larix decidua"), tisă ("Taxus baccata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), arin ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), soc ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"), mur ("Rubus fruticosus"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), afin american ("Vaccinium macrocarpon"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite trei speciile floristice protejate
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus glabra"), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), răchită ("Salix alba"), plop alb ("Populus alba"), arin negru ("Alnus glutinosa"), scoruș ("Sorbus dacica"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), ienupăr ("Juniperus communes"), cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"), soc ("Sambucus nigra"), măceș ("Rosa canina") și mur ("Rubus fruticosus"). Flori și ierburi: floarea-de-colț ("Leontopodium alpinum Cass."), crucea voinicului ("Hepatica
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
roșii (Odontopodisma rubripes), Arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Qercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin (Fraxinus excelsior), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), par pădureț ("Pyrus pyraster"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinium myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"); Ierburi și flori: ghințura galbenă ("Gențiana lutea" ), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
80%. În afară de masa lemnoasă sunt produsele nelemnoase cum sunt fructele de pădure. În compoziția arboretelor existente în teritoriul, pe lângă făgete se mai întâlnesc și următoarele specii : carpen, paltin, plop, cireș, meri, salcie, tei, etc. Subarboretul este compus în special din păducel, măceș, alun etc. În ultimii ani pe teritoriul așezării s-au efectuat împăduriri puține, în timp ce tăierile au fost imense. Fauna este reprezentată prin numeroase specii de animale ca: iepuri, vulpi, mistreți, urși, căprioare. În secolul al XVIII- lea este semnalată
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
restrânse și sunt dispersate în teritoriu. Ele se găsesc în următoarele locuri: Crivina, Mănăstire, Valea Radului, Elian, Făget și Pini. Arborii care se întâlnesc cu precădere sunt garnița, cerul și ulmul, însă își fac loc și arbuști ca porumbarul, măceșul, păducelul și chiar părul sălbatic. Cele șapte sate sunt situate aproximativ în zona centrală a comunei. Conform planului și registrului cadastral, suprafața teritoriului administrativ este împărțită pe categorii de folosință astfel: Principalele tipuri de sol ale comunei sunt: solul aluvional ce
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
arbori, arbusti, ierburi și flori; printre care se află specii ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbusti: mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), măceș ("Rosa canina"); Ierburii și flori cu specii de: rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), clopței ("Campanula sibirica"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), stânjenel de munte ("Iris graminea"), gălbinele ("Ranunculus polyanthemos"), sovârf ("Origanum vulgare"), studentiță ("Arenaria serpyllifolia"), salvie de câmp
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
de stejar. Flora este constituită din arbori cu specii de: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), o subspecie de tei pucios ("Tilia parvifolia"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de câmp ("Acer pseudoplatanus"), pin negru ("Pinus nigra") și arbusti cu exemplare de: păducel ("Crataegus monogyna"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), salbă moale ("Euonymus europaeus") sau porumbar ("Prunus spinosa"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii de plante, astfel: în zonele împădurite
Dealul Cetății - Lempeș () [Corola-website/Science/319031_a_320360]
-
larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice cu specii de drețe ("Lysimachia nemorum"), garofița ("Dianthus carthusianorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]
-
grupării montane a Carpaților de Curbura și zonei depresionare din bazinul mijlociu al Oltului. Floră rezervației este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), mesteacăn ("Betula"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), migdal pitic ("Amygdalus nana"), prunus ("Prunus tenella") sau bârcoace ("Cotoneaster integerrimus"). La nivelul ierburilor, pe pajiștile și fânețele
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), fag ("Fagus sylvatica"), fag de Crimeea ("Fagus taurica"), cer ("Quercus ceris"), carpen ("Carpinus betulus"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), frasin ("Fraxinus excelsior, Fraxinus coriariaefolia"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), sâmbovină ("Celtis glabrata"); La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe elemente floristice rare sau endemice; printre care: clopoțel dobrogean ("Campanula romanica"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), garofiță pitică ("Dianthus nardiformis"), merineană ("Moehringia jankae"), ouăle popii ("Himantoglossum
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
molidul și pinul. Influențele submediteraneene au dus la dezvoltarea unor specii endemice, precum: liliacul sălbatic, mojdrenul, scumpia, alunul turcesc. O bogăție verde a zonei este dată de numeroasele plante medicinale ce pot fi culese din zonă: tei, sunătoare, mușetel, tintaur, păducel, scumpie, ciuboțica cucuclui (aglice), coada șoricelului etc. Flora zonei este una bogată, reprezentata prin specii variate de flori, cele mai reprezentative găsindu-se în Rezervația de Narcise din Piatra Cloșanilor. În zonă fauna este foarte variata, pe langă animalele domestice
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
văii Someșului Mic se caracterizează printr-un relief acumulativ care se compune din două nivele. Suprafața satului se înscrie în subetajul forestier al stejarului.Pădurile naturale sunt alcătuite din carpeni în amestec cu o serie de arbuști cum ar fi păducelul, alunul, etc.; mai rar pot fi întâlnite ulmul, plopul, salcâmul, mesteacănul, bradul și frasinul. Apare frecvent fenomenul de eroziune, fapt pentru care s-a recurs la împăduriri -plantații de pin. Vegetația de luncă apare de-a lungul văilor Feneșului și
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
aria de dezvoltare a silvostepei și a vegetației de luncă. La limita estică a comunei întâlnim pădurea Bercica formată din stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, ulm, frasin, păr și măr sălbatic, arțar și jugastru. Arbuștii din această pădure sunt: păducelul, gheorghinarul ("Physalis alkekengi)", lemnul câinesc, cornul, sângerul. Stratul ierbos este alcătuit din: firuță, trifoi, colilie, păiuș, pir, coada șoricelului, volbură, măturică, pelin, laptele cucului, ceapa ciorii. La marginea pădurii Bercica, sau pe coasta D. Bobului și D. Viilor, cresc porumbarul
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
și rachița ("Salix fragilis") și tufărișurile de arbuști din mai multe specii, printre care: șoc roșu ("Sambucus racemosa") și șocul negru ("Sambucus nigra"), salba moale ("Euonymus europaeus"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina") sau zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare; printre care: iarbă neagră ("Calluna vulgaris"), pătrunjel de câmp ("Paucedanum oreoselinum"), drob ("Cytisus albuș") și
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
arbori și arbuști cu specii de: stejar ("Quercus robur") cu vârste de peste 100 de ani, specie dominantă, în asociere cu gorun ("Quercus petraea"), ulm ("Ulmus"), pin ("Pinus"), tei ("Tilia"), carpen ("Carpinus betulus") sau jugastru ("Acer campestre"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), păducel ("Crataegus monogyna"), crușin ("Rhamnus frangula"), măceș ("Roșa canina") sau porumbar ("Pinus spinosa"). La nivelul ierburilor vegetează o gamă variată de specii floristice; printre care: pufulița ("Epilobium hursutum"), salată iepurelui ("Mycelis muralis"), opaița ("Melandrium rubrum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), precum și
Parcul Natural Dumbrava Sibiului () [Corola-website/Science/325530_a_326859]
-
pădure ("Pinus sylvestris"), larice ("Larix decidua"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie ("Salix alba"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Rosa canina"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). La baza desemnării sitului se află patru specii floristice (protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), salcie căpreasca ("Salix caprea"). Arbuști cu specii de: jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). Flori și ierburi La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice de pajiște sau
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
pseudoplatanus"), paltinul de câmp ("Acer platanoides"), arțarul tătăresc ("Acer tataricum"), salcâmul ("Robinia pseudacacia") și arțarul american ("Acer negundo"). Etajul arbuștilor este reprezentat de caragana moale ("Caragana mollis"), lemnul câinesc ("Ligustrum vulgare"), sângerul ("Swida sanguinea"), soc ("Sambucus nigra"), măceș ("Rosa canina"), păducelul ("Crataegus monogyna"), porumbrelul ("Prunus spinosa") ș.a. În fâșiile silvice se găsește Muscăriță ("Muscari neglectum") Vegetația ierboasă Vegetația etajul inferior constituie asociațiile de mezoxerofite, xeromezofite cu predominarea plantelor ierboase xerofite perene, adaptate la condiții de semiariditate. Ca familii predomină gramineele, ciperaceele
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
au marcat, în mod normal, vegetația ce este compusă din iarbă grasă (firuță), pe platourile folosite ca pășuni, precum și din crânguri și păduri formate din arbori ce produc diverse fructe utilizate de localnici: pere, mere pădurețe, măceșe, porumbe, coarne, alune, păducel etc. În arealul satului Optășani se află o parte a rezervației forestiere de gârniță Seaca-Optășani, întinsă pe aproximativ 124 ha. Alături de acest arbore vegetează și gorunul, unele exemplare având peste un secol vechime. Fauna este compusă din diferite specii de
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
lemnoasă este formată din arboret și subarboret cu specii de gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș ("Sorbus domestica"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), păr pădureț ("Pyrus pyraster"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare") și salba râioasă ("Euonymus verrucosus"). La nivelul ierburilor este semnalată prezența unei plante rare (protejată la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
medie anuală este de 10 °C. Iernile sunt blânde. Primul îngheț se produce - în medie la sfârșitul lunii noiembrie, iar ultima ninsoare la sfârșitul lui martie. Printre plantele care cresc în pădurile de foioase din preajma localității, pe lângă dedițel, ciulin și păducel se numără și mai multe specii de plante rare, între care laleaua pestriță, bujorul de pădure, porumbul cucului, ruscuța de primăvară și crinul roșu de pădure. În această zonă, petrolul există în subsol la adâncime mică, iar apele din subteran
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
Robur = stejar, Q. Frainetto = gârnița, Q. Ceris = cerul, Ulmus foliace = ulmul, Fraxinus excelsior = frasin, Rubinia pseudacacia = salcâm, Fagus silvestis = fagul și alte specii de arbori. Dintre speciile de arbuști și subarbuști care se găsesc în pădurile din comună putem aminti: păducelul ( crategus monogina ), alunul ( corilus avellana ), socul sălbatic ( sambucus nigra ) iar ca subarbuști putem aminti rugul ( rugus cereus ), măceșul ( roza canina ), etc. În poienile din pădurile comunei, pe văile și versanții dealurilor cresc o mulțime de specii de plante din care
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Turbării active, Tufărișuri alpine și boreale" și "Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane". Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: molid ("Picea abies"), brad ("Abies"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice cu specii de: scorzonera ("Scorzonera purpurea ssp. roșea"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), arnica ("Arnica montană
Muntele Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330337_a_331666]
-
mai mare și are o adîncime de mai mult de 4 metri. Pădurea este în temei alcătuită din stejar, frasin, arțar cu frunza ascuțită, arțar tătăresc, arțar de stepă, tei, corn, păr, vișin magalebn, carpen. Din arbuști se întîlnesc: drăcila, păducelul, scumpia, măceșul, porumbarul, mura. Plantațiile artificiale de salcîm sînt întîlnite îndeosebi deasupra dealului. În adîncimile din pante predomină frasinul, teiul, iar mai aproape de rîu - salcia albă, salcia galbenă. Din plante se întîlnește urzica, leunurul (leunurus cardiaca). Printre crăpăturile din piatră
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
cu diferiți licheni. În lunca rîulețului, mai aproape de sat, putem întîlni coada calului de luncă. Pe “Movilă” și pe “Țiglău” din insuficiență de umiditate sînt poiene cu plante graminee, clopoței, garofițe, iar printre pietrele dezgolite cresc arbuști de măceș, drăcilă, păducel, corn, porumbar. Acolo unde stratul de roci este mai mare apare coada șoarecelui. Din animalele sălbatice se întîlnesc: dihorele de stepă, dihorele de pădure, vulpea, iepurele sălbatic, popîndăul comun, popîndăul pătat, veverița, șoarecele gulerat, șoarecele de cîmp și șoarecele de
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]