1,159 matches
-
din corn de bou, de parcă îl mângâia, așa de ușoare îi erau mișcările, apoi îi împletea codițe și îi lega fundiță din cârpe roșii la vârfuri ca la țigănci. Același piepten era folosit și de rudari, care erau plini cu păduchi. Bibicu i-a tot împletit cosițele Anei, până a umplut-o și pe ea, încât ajunsă la școală la un control al învățătoarei, care observând mișcările de scărpinare și, cunoscând unde își petrece în general timpul, a ajuns acasă plângând
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
pijamale și nici papuci nu ai la capătul patului. Ia uite, ai să te întinzi pe lavița iasta și de învelit ai o pătură. Lasă că în timpul războiului tot cu pătură te înveleai și uneori mai era și plină de păduchi, de erai numai pișcături pe tot corpul. - Măi, Miroane, la voi oștenii poate erau, dar noi mai găseam DDT să dăm și să dezinfectăm saloanele de campanie improvizate. - Crucea mamii lor, cu războiul lor cu tot, că erau să-mi
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1482580104.html [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
vândut, mai întâi, blugi, apoi și-a băgat în mocirlă propriul popor! Acum, aud, se vrea mare moșier! Pe bază de telefoane. Să fie un nou Scatiu!? Are toate caracteristicile. Și ceva în plus! Văd, că iese, din nou, ca păduchele în frunte, țopăind pe la Chișinău și făcând declarații ce pot aduce deservicii cauzei reunirii. Doamne, ferește! Unirea românilor în granițele firești s-a dovedit un proces anevoios și acum 95 de ani. Să nu ne amăgim! Sigur, poporul vroia unirea
NOUA TABLETA DE WEEKEND (48): LA UN SEMN DESCHISĂ-I CALEA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_noua_tablet_sergiu_gabureac_1385717895.html [Corola-blog/BlogPost/344526_a_345855]
-
spus, decadenta stare de fapt în care a fost adusă azi lumea i-a determinat pe cei care acum nu mai sunt printre noi să plece într-o altă dimensiune convinși de zădărnicia timpului propriu fără voia lor petrecut printre păduchii lipsei de igienă corporală și plesnetul patului de pușcă dur aplicat peste maxilare (atunci când vreunul dintre soldați avea curajul să ceară o lingură de mâncare în plus - e și cazul bunicului meu), stigmatul așezat cu falsă superioritate pe frunte militarilor
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_paralela_45_1_magdalena_albu_1377340782.html [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
de îndelung căutata mântuire a creștinătății. Ce mai contează că acești curajoși luptători ai Armatei Române din blestemații de Dumnezeu ani '40 au avut puterea să înfrunte toate măștile chipului hâd al morții, gerurile și lagărele-spital ale spațiului siberian, foamea, păduchii, umilințele felurite, nemiloasele anchete ale NKVD-ului etc.?!... A fost nevoie de aproape trei sferturi de secol pentru ca guvernanții României să își aducă aminte că ei, veteranii de război sunt persoane (nu personaje) reale și nicidecum fantomatice, cu alte cuvinte
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_paralela_45_1_magdalena_albu_1377340782.html [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
unele le înțeleg, pe altele nu, le spun vulturilor să mă ocolească, să vină mai târziu să se ospăteze cu leșul meu și ei îmi dau ocol acum, le spun sentimentelor să stea ascunse în inimă, să nu iasă ca păduchele-n frunte și ele dau buzna peste biata inimă acum, sentimente aiuritoare de dragoste, de ură, de milă, și alte feluri de sentimente, chem iubita să mă salveze din acest calvar și ea își caută rochie de mireasă pe Lipscani
RĂTĂCIT PRIN PĂDUREA CUVINTELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1422602232.html [Corola-blog/BlogPost/374278_a_375607]
-
stele/ Prin oțățitul întuneric tare/ O răstignire fără cruci și fără schele/ O golgotă ștearsă, fără altare.”- iată imaginea lor în mișcare. O altă imagine, parodică, a mizeriei găsim în ”Serenada”: Fierăstraie și rindele Rod în ciurciuvele Pe la trei Vin păduchii mititei Pe la cinci Ploșnițele cu opinci. Șobolanul te miroase Pe la șase Gâlcile dacă ți-au copt Doctorul vine la opt. Dar nu râdeți, pare a spune poetul, trăgând apoi concluzia dureroasă: Bezna rece, zidul rece Mai muriră paisprezece. Chiar și
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Este_arghezi_un_poet_obscur_ion_ionescu_bucovu_1344335617.html [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
mare episcop la Oradea, în Mai 1990! Nu stăruim că de la suplinitor de pastor la episcop , după canoanele reformaților sunt câteva trepte obligatorii de urmat, nu și de o asemenea scânteie revoluționară, care pe dovezi, are atâta credință dumnezească câți păduchi are o balena pe burtă! De mare ajutor i-a fost și conaționalul său iubit Imre Asztalos, unul din puținii unguri care pentru interese ascunse atunci, dar cunoscute acum, și-a luat un nume de olah: Virgil Măgureanu și i-
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1394956752.html [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
ei mai lungi decât era nevoie și cu părul strâns în codițe de unde buclele prea ondulate izbucneau afară. Era tot timpul ciufulită și de câte ori își trecea mâna plină de praf prin păr, țipam la ea că o să se umple de păduchi. Și-o retrăgea repede și speriată, privea dezamăgită la codițele noastre unde nici măcar un fir nu se mișca de la locul lui. Referință Bibliografică: GLORIE COPILĂRIEI VII / Mihaela Arbid Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 479, Anul II, 23 aprilie
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vii_mihaela_arbid_stoica_1335189997.html [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
matur. Uliul nu prinde muște... Face alte pagube. • Unii mint cu nerușinare. Alții se jenează un pic. • L-au lăudat ca să tacă! • Aș fugi de lume într-o insula... Și insula aceea să fie Marea Britanie! • Și pe leu îl mănâncă păduchii... În catedrale, sfinții au numere de inventar. • Cu cat vine mai multă lume, cu atat te simți mai izolat. • Și prostii îmbătrânesc, chiar dacă le ia mai mult timp. • Nu știi cât de multă apă intra într-un pahar, până când nu
INSULA & DEJA VU de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1428576320.html [Corola-blog/BlogPost/350331_a_351660]
-
fapta ascunsă, îngropată bine, și care în interior se agață și trage în zilele utilate de mâini asasine. 71. Reperaj: cântare de om, nu de fluier, prinsă cu lanțuri în temnița-cursă de șoareci, unde se petrece un orgiastic adulter între păduchii lați și mindirenii pureci. 72. Reperaj: fluierat de țignal, nu de flaut, pentru omul mic și nervos dintre Est, care execută o sângeroasă lovitură de stat-fault rănind jucătorii din Vest. 73. Reperaj: o atroce nebunie cu tâlc dusă în lanțuri
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1475329433.html [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
și, cu ambele mâini, și-a masat bine pielea capului. Eu am strâmbat din nas, iar moșu’, observând asta, mi-a zis: - Ce, bă, nu-ț’ priește? Să știi șî tu că gazu’ șî pelinu’ sunt sfinte pentru pureci șî păduchi! Într-adevăr, avea tot timpul pe sub pat, pe sub masă, pe sub ladă și prin locuri puțin umblate, pelin - verde vara, uscat în restul anului. Mirosea frumos în cămăruța lui, firește, atâta timp cât nu-și dădea cu „gaz” pe cap. Era un om
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1445377465.html [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
poetul național îi amenință pe „croați, germani, sârbi și români” cu sabia care „sclipește în mâna maghiarului”, îi face pe aceștia „corbi scârboși”, cu „inimi blestemate”, „hoardă” din care ungurii aveau să scurgă „ultimul strop de sânge” sau „cloacă de păduchi”, menită a fi devorată, firește, tot de vajnicii unguri.4 În altă poezie, numită „În ziua de Anul Nou” (este vorba despre 1 ianuarie 1849), Petőfi îi numește pe străini și mai ales pe germani „hoardă de tâlhari”, „câini sângeroși
Eminescu şi străinii – o reconsiderare by http://uzp.org.ro/eminescu-si-strainii-o-reconsiderare/ [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
de bombe și scăldată în sânge, din anii Primului Război Mondial, Regina Maria s-a aflat de atâtea ori prin satele răscolite de lupte, ori printre răniți și cadavre, pe câmpul de luptă, în barăci, gări, spitale... A îngrijit soldați năpădiți de păduchi, infectați de tifos exantematic, bolnavi de tuberculoză, cu oasele fărâmate, străpunși de schije... „În țările primitive” notează Regina, „e totdeauna o ființă către care toți se întorc instinctiv, în chip de disperare”. „...întrucâtva ajunsesem eu «Mama tuturor», simbolul supremului ajutor
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Nemiloasele_mahniri_ale_regin_aurel_v_zgheran_1374222734.html [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
de război! Gările, barăcile, spitalele erau pline de bolnavi, răniți și morți. Cât privește starea de igienă a ostașilor, nu pot fi cuvinte mai cutrenurătoare ca ale Reginei: „Nu exagerez când spun că erau de sus până jos plini de păduchi. La început nu înțelegeam ce era acel nisip sau praf ce se găsea în toate cutele hainelor lor și aproape nu-mi venea să cred când mi s-a spus că nu era nici nisip, nici praf, ci păduchi. Și
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Nemiloasele_mahniri_ale_regin_aurel_v_zgheran_1374222734.html [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
de păduchi. La început nu înțelegeam ce era acel nisip sau praf ce se găsea în toate cutele hainelor lor și aproape nu-mi venea să cred când mi s-a spus că nu era nici nisip, nici praf, ci păduchi. Și acești păduchi, după cât se spunea, duceau pretutindeni molima tifosului. Pentru prima dată am înțeles pe deplin cât erau de periculoși. În ce chip mă puteam feri oare de o insectă care nu era mai mare ca un bob de
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Nemiloasele_mahniri_ale_regin_aurel_v_zgheran_1374222734.html [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
început nu înțelegeam ce era acel nisip sau praf ce se găsea în toate cutele hainelor lor și aproape nu-mi venea să cred când mi s-a spus că nu era nici nisip, nici praf, ci păduchi. Și acești păduchi, după cât se spunea, duceau pretutindeni molima tifosului. Pentru prima dată am înțeles pe deplin cât erau de periculoși. În ce chip mă puteam feri oare de o insectă care nu era mai mare ca un bob de nisip? Multe dintre
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Nemiloasele_mahniri_ale_regin_aurel_v_zgheran_1374222734.html [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
pămînt, care seacă tulpinile de porumb și de sfeclă, dar și de cartofi, și asupra stupitului cucului, care își depune ouăle pe tulpini în inele și larvele lui atacă frunzele, la fel și despre nălbar, care distruge mugurii, și despre păduchii și ploșnițele de copac ... și cîte alte insecte n-or mai fi prin iarbă și pe sub frunze, dar vrăbiile și ciocănitoarea, sitarii care zboară în zig-zag, cucul și dumbrăveanca, graurii și pițigoii și mierlele au început deja să-și zidească
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_pusilor_de_portelan_49_52_ioan_lila_1339754507.html [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
deja mirosul de grajd pe la nări. Disperat, se duse la șeful de serviciu, un om care se afla acolo, cel mai probabil, încă înainte de înființarea ministerului. Nea Anghelache, șeful deci, se uită la el cu atenția cu care privești un păduche apărut pe guler, sorbi din ceașca de cafea și spuse plin de greață: - Ce-i pulică, nu i-a venit ciclu lu' gagică-ta!? Hai, dă pă trompă, scurt, că nu-i vreme dă baliverne! Mare psiholog, dar și diplomat
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 by http://confluente.ro/Complotul_vitelor_mihai_batog_bujenita_1376300025.html [Corola-blog/BlogPost/357448_a_358777]
-
f. mult. Știu că mama ne așteaptă pe amândoi cu nerăbdare și că va fi fericită să te cunoască“... La 5 octombrie 1944, din Cristești, jud. Mureș: „Am început să ne îngropăm în noroi. Suntem plini de murdărie, ne mănâncă păduchii. Pe poziții mai sunt 150 de oameni. Când am plecat de la Jitaru eram 1000. Pe unde am trecut am lăsat numai morminte și țărână amestecată cu sânge. Tare am plătit scump Ardealul! Am văzut cum plâng soldații când pleacă la
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_dumitru_1422769149.html [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
soț și pentru ca Dumnezeu să mă pregătească pentru el. Eram înainte o fire foarte sensibilă. N-aș fi crezut că voi putea vreodată să spăl niște copii plini de râie, să-i tund, să stau pe saltelele lor pline de păduchi, să suflu baloane pentru copii bolnavi de SIDA. Însă am reușit să fac totul cu bucurie și fără scârbă. Dumnezeu a lucrat mult la caracterul meu.“ SURPRIZA!... O privesc cu drag cum stă în fața mea, răscolită de amintiri. O rog
LIGIA NICHESCU de LIDIA ILIESI în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/O_marturie_vie_a_credintei_in_dumnezeu_ligia_nichescu.html [Corola-blog/BlogPost/344926_a_346255]
-
otrava: deci nu veniți orbeți - cu toată graba curmați-vă spre noi a voastră cale! prea gingaș sfânt pământu-i din vecie să-ndure pas clocit nemernicie! când zâne s-or desface din zvelt trunchi vă veți preface-n stârvuri de păduchi... ...voi - greș de borți la raiul naiul: retina tracă se trezește! veți arde-n aprige văpăi și-n graiul în cari Zalmoxis ziua povestește! PEISAJ CU CIORI - IARNA mulgând la sânge costeliva zi zburătăcesc pe miriști slute ciori: vor smulge
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (1) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adrian_botez_1421881231.html [Corola-blog/BlogPost/350152_a_351481]
-
Mileniul luminii și-al mândriei, Al orgoliului peste măsură, Între semeni setea nebuniei, Mai presus de toate-ncinse ură; Se mănâncă azi frate pe frate, Iar pita nu ajunge la sărman, Se clamează din amvon dreptate, Când ban la ban, păduche la golan; Și asta-i de când lume și pământ, Se încinge-n Agora văpaie, Furtună culegi, de-ai semănat vânt, Ciumă, putregai în măruntaie; Apa în piuă la televizor Meșter păpușar din cutie scos Pentr-un ban muncit, câștigat ușor
PSALM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1459090839.html [Corola-blog/BlogPost/384661_a_385990]
-
s-aparținem unei fraterne obști unite, ca-n creștinismul de-nceputuri, în care ferm erau țintite supreme-nfăptuiri umane, precum iubirea slobodă, egală, ori preafrumosul ajutor dat neputinței fără fală. Așa și noi ne ducem traiul cu contribuții voluntare în jeg, păduchi și toate cele ce-s părți din viețile amare... Desigur, nu-s doar bucurii în lumea asta prost făcută, chiar dacă-n vis suim la cer și-o deslușim cât e de slută. Fiind deci viața curviștină cu fericirea omului, nu
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_petrovai_poemele_noul_george_petrovai_1389176608.html [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
pijamale și nici papuci nu ai la capătul patului. Ia uite, ai să te întinzi pe lavița iasta și de învelit ai o pătură. Lasă că în timpul războiului tot cu pătură te înveleai și uneori mai era și plină de păduchi, de erai numai pișcături pe tot corpul. - Măi, Miroane, la voi oștenii poate erau, dar noi mai găseam DDT să dăm și să dezinfectăm saloanele de campanie improvizate. - Crucea mamii lor, cu războiul lor cu tot, că erau să-mi
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_ca_stan_virgil_1389511582.html [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]