1,620 matches
-
și nici nu a avut. A trăit Răchită cu Ioana toată viața lui, că el a murit înaintea ei. Într-o toamnă, se aflau amândoi în pădure, la cules ghindă și au văzut cum un pădurar l-a împușcat pe pădurarul Radu, care a murit pe loc. Atât de bine s-au înțeles Ioana cu Răchită, că nu au spus sub nici o formă cine l-a împușcat pe Radu, cu toate că au fost anchetați mult. Ce-i drept, criminalul a vrut să
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
în Tansa, iar eu am plecat acasă la Glodenii-Gândului și ca să le înfiorez pe toate neamurile lui Ciolac și să împrăștii bănuiala crimei, m-am dus și l-am anunțat pe Sava, pe fratele lui Ciolac, care era și el pădurar ca și Ciolac în aceeași pădure și i-am spus că, trecând pe drumul cu pricina l am văzut pe Ciolac în mijlocul drumului, dar nu m-am apropiat să văd ce e cu el, apoi m-am dus liniștit acasă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și primea un semn distinct de la cel mai bătrân dintre răzeși, un băț de cireș care ținea loc de chitanțier. Cel care plătea impozitul primea o așchie din respectivul băț în loc de chitanță. Existau și funcționarii cu roluri economice: văcarul, ciobanul, pădurarul, paznicii de câmp sau meseriașii angajați de sat - fierari, potcovari, olari, tâmplari sau dulgheri. La 1776, prin Codicele lui Grigore Alexandru Ghica, sătenii erau obligați să aibă astfel de funcționari, munca lor fiind răsplătită, de regulă, în produse. De exemplu
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
mlaștină, zise el abia trăgîndu-și sufletul. Ptiu, că nu m-aș mai duce acolo... D-d-de ce? se vîrî și Nuțu în vorbă devenind foarte curios. Păi voi știți ce-a fost la mlaștină?... Am fost acolo cu tata și cu pădurarul Pintilie, care a venit să ne cheme de-acasă din zorii zilei. Și Vlad și Nuțu îl priveau nedumeriți și chiar temători. Tomiță luă un măr din plasa lui Nuțu fără să-și mai ceară voie, mușcă zdravăn din el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
alte pericole pe care nimeni nu le-ar fi bănuit. Unde ne-ai adus, bă caltaboș? strigă intrigat doctorul, are nu-i mai termina de povestit lui Matei cum l-a operat de apendicită, într-o cabană din munți, pe pădurarul Mitrică, pentru că altfel se ducea pe copcă și cum acesta i-a adus după aceea un mistreț întreg făcut pastramă și un butoiaș de băbească nemaipomenit de bună. Păi eu am spus că nu-i bine pe unde-am por-por-pornit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
scrisă de el! Auzi vorbă... Dar este știut de cînd lumea că nu-i absolută nevoie să fii doctor în litere pentru a scrie o poezie sau mai multe. Și au demonstrat-o și o demonstrează zilnic în toate revistele: pădurari, agronomi, membri cooperatori, pescari, electricieni etc. Deci calomnia nu avea nici un suport credibil. Iar Bărzăunul n-a fost niciodată corigent nici la limba română, nici la alt obiect. În acest sens depun mărturie cataloagele școlii. În ultimul an n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
fontul. Îmi scot ochelarii și mi-l aduc aminte în șosete trei sferturi cu dungi bleumarin. Avea nasul julit și zâmbea știrb.] Taximetristul, neras și un pic pestilențial, îmi spune o poveste despre mama lui, născută în munți, fiică de pădurari, cu șapte clase făcute serios, cum era pe vremea aia, nu ca acuma, care își lua primăvara o pătură și se ducea în curte, sub un corn („Știți ce e cornul? Copacul ăla care face coarne, din care se face
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
jos și să tragă colții ascuțiți prin burta lui. Trecuseră anii, dar auzea și-n somn acel grohăit înspăimântător, urmat de un pocnet. Când se dezmeticise, mistrețul stătea lungit pe o parte, iar în ochi avea o sclipire de sânge. Pădurarul, moș Zgârci, îl mângâiase pe creștet, îi adunase pe toți roată în jurul său și le spusese cu blândețe să nu mai ia pădurea în derâdere. Le mai povestise el și altele, atunci, făcuseră și un foc, fusese altfel decât în
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
de mistreți, și de spaimă, și de seara care se apropia pe aripi de lilieci. Când plecaseră spre casele lor, moș Zgârci le făcuse cu mâna, de lângă mistrețul cu ochi lipsiți de viață. Se spuneau multe prin sat despre fostul pădurar. Că era zgârcit din naștere și de-aia îi ziseseră oamenii Zgârci. Că-i plăcuseră femeile și odată trăsese cu arma după unul care-i făcea curte aceleiași codane cu pieptul plin și ochi adânci ca iazul din marginea satului
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
să tragă tutun în piept. Se însurase târziu, cu o vădană care îi făcuse un copil și pe urmă se grăbise să moară de plămâni. La un an jumate după ce jucaseră la nuntă - venise satul pentru a-l vedea pe pădurar la casa lui, iar unele muieri oftaseră pe ascuns -, moș Zgârci o dusese cu căruța la cimitir, urmat de câțiva săteni și de popă. Nu vrusese să lase groparii să sape. Săpase el groapa aia în care o așezase pe
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
singur un copil. Zamfir, copilul lui moș Zgârci, se dovedise a fi soi rău. Semeni cu tac-tu, Zamfire, striga câte unul atunci când îl vedea umblând hai-hui pe uliță. Ceea ce era, totuși, o exagerare, fiindcă moș Zgârci fusese mulți ani pădurar și, dacă eliminăm băutura și țigările, trebuie să spunem că își văzuse de meseria lui. Că era taciturn, da. Că avea momente în care se enerva prea repede și atunci nu te mai înțelegeai cu el, da. Cine nu trece
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
rătăcită prin grădina ei și s-o zvârle În oală. Ce mai, era cea mai prefăcută, mai lingușitoare, mai mincinoasa femeie din câte s-au văzut vreodată. Și după cum am spus, profita cel mai mult de pe urma bărbaților. Îl păcăli pe pădurar că dacă o să-i aducă acasa lemne pentru iarnă, o să-l ia de bărbat. Îl amăgi pe morar că dacă o să-i aducă acasă saci cu faină, o să-l ia de bărbat. Îl Înșela și pe primar cp dacp Îi
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
că ce femeie vrednică e ea, dar n-a avut noroc, era dat să fie o biată văduvă fără ajutor. Și vărsa și căteva lacrimi. Nu știu cum s-a Întâmplat, că Întro seară toți trei s-au Întâlnit acasă la ea. Pădurarul aduse lemne, morarul aduse făina, iar primarul venise cu hârtia semnată. Și fiecare vroia s-o ceară de nevastă. Când au văzut că au fost Înșelați, au luat-o la rost pe văduva, i-au ciufulit nițel părul roșcat. Ea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Prisăcaru, Virginia Pintileasa, Liviu Dzetzet, Gheorghe Andronache, Maria Rusu și Vasile Diac. Lucrători la banca de credit: L. Manoliu, Elena Petrescu, H. Drobotă și Dan Străchinaru. Frizeri: Ionel Vârlan, Doinița Leonte și Victor Slătineanu. Alte ocupații pentru locuitorii comunei: gestionari, pădurari, brutari, cofetari, medici și tehnicieni sanitari, umani și veterinari, lucrători la C.E.C., șoferi, mecanici agricoli, juriști etc. Un loc important revine ocupațiilor casnice. Principalul practicant al acestora este femeia - soție, fiică, bunică. Culegerea plantelor cu diverse întrebuințări, pregătirea hranei, păstrarea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
10000 lei. Articolul 33 Pe lînga organele de urmărire penală, sînt împuternicite să constate infracțiunile prevăzute de art. 29-32 inginerii și tehnicienii cu atribuții în domeniul pazei pădurilor din Ministerul Silviculturii, inspectoratele silvice, ocoalele silvice și secțiile silvocinegetice. De asemenea, pădurarii, brigadierii silvici și șefii districtelor silvice sînt împuterniciți să constate infracțiunile silvice prevăzute în art. 30 și 31. Agentul constatator, însoțit de un delegat al comitetului sau biroului executiv al consiliului popular municipal, al sectorului municipiului București, orășenesc sau comunal
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
scop de către inspectorii șefi ai inspectoratelor silvice, iar aplicarea amenzii și stabilirea despăgubirilor, calculate pe bază de tarif, se fac prin rezoluție pe procesele-verbale de constatare a acestor contravenții de către inspectorii șef ai inspectoratelor silvice. Celelalte contravenții se constată de pădurari, brigadierii silvici și șefii districtelor silvice, de tehnicienii și inginerii de la ocoalele și inspectoratele silvice și din Ministerul Silviculturii, împuterniciți în acest scop, după caz, de către inspectorul șef al inspectoratul silvic sau de ministrul silviculturii, precum și de primari, de ofițeri
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
prin tradiție, de familii aparținând populației locale de șocați - denumirea populară pentru croații maghiarizați, cu nume de obicei terminate în -ics, de felul Perianovics sau Marghetics. Alături, nume ciudate de familie cu rezonanțe de obârșie friulană: Vigi sau Vighi, posibili pădurari colonizați pentru exploatarea lemnului din vremea Mariei Tereza sau din secolul următor." Negreșit, Onoarea și onorariul e o carte remarcabilă. Nu și neprihănită - să spunem așa - dacă ne gândim la bibliografiile care împănează puțin prea des paginile, la indexul plin
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
aranjamentul a continuat să existe doar la nivelul unităților sale componente - obștile individuale. În cadrul lor, după reglementarea Codului silvic, structura de conducere a fost formată din noua funcție de președinte al obștii (care a formalizat un rol preexistent), secondat de doi pădurari. 4.7. Colectivizarea Atenția se va concentra în continuare pe ultimul nivel al rezilienței, și anume nivelul genotipal. Acest nivel este ultima formă de reziliență a unei entități politice. În cazul studiat, nivelul a fost pus în lumină ca adaptare
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
-i: Las’ că-l aduci ’neta până poimâne, caii mei știu drumul și pe Întuneric! Șoferul depăși, mai spuse ca pentru el un „Idiotul!” și coti spre stânga, reduse viteza și Înaintă prin pădure prin spatele cantonului lui Ghiță Zota, pădurarul care nu prea Înțelegea de ce inginerul silvic, șeful său direct l-a invitat cam forțat să vină la Vaslui la o mică petrecere intimă, zicându-i la telefon: Contez pe tine, să vii neapărat și neapărat cu tanti Onorica, e
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
În oglindă aprecia că nu a Îmbătrânit prea mult, că este un tip bine și că este dorit de femei. Înainta cu toate simțurile la pândă ca nu cumva să-l fi urmărit cineva și să-l dea În primire pădurarului sau, Doamne ferește! să audă miliția ori și mai grav să intre În colimatorul securității. Înaintea sa, cu urechile ciulite mergea Vizanti care amușina mirosul capcanelor pentru iepuri și din când În când Întorcea capul către stăpânul său, dădea din coadă
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
coborau pe șira spinării și pentru o clipă, jandarmul din el Își pierdu siguranța, apoi aceasta reveni odată cu puterea sa de concentrare. Își șterse transpirația instantanee, Încerca să analizeze Întrebându-se cine ar putea veni cu mașina la ora aceasta: pădurarul era plecat, nevasta sa la fel, sâmbăta nu venea nimeni de la Ocol sau miliție În control, drumul nu era circulat de cele câteva mașini din sat. Oare cine ar putea fi? Zgomotul de motor se auzea din ce În ce mai aproape, apoi Victor
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Olaru se trata cu un pahar de vin rubiniu când auzi În spatele său bătăi puternice În ușă și o voce puternică: Deschide, imediat! În numele legii! Victor deschise și În sălița scundă intrară, fără să salute, un maior de miliție corpolent, pădurarul Zota și șeful de post Botezatu. Ultimii au schițat o umbră de salut către gazda care Înțelese totul din prima clipă și nu mai aștepta alte explicații. Tăria sa de jandarm Încercat Îl părăsi imediat și sângele nu-i mai
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
din regimul trecut, dar oameni răi, toți avem dușmani, nu?, oameni răi și proști pe care-i bat la cărți, la șah și mai ales la cunoștințe de istorie și geografie se răzbună trimițând anonime la primărie, la miliție, la pădurar și la ocol! Vă rog să căutați peste tot, aici, În pod, În zămnic, În șură, În cuptorul de ars oale... Chiar nu am nimic de ascuns, acești doi oameni, care cred că mă cunosc, au fost și ei și
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
se convinse În final că nea Victor are dușmani, că nu este om rău și nici pe departe prost, Îl privi omenește și un zâmbet moldovenesc Îi Înflori În colțul gurii. Apoi Întrebă retoric: N-ai nimic? Se auzi vocea pădurarului Zota, un brunet cu o mustață frumoasă și care tremură ușor: Ba are, dom’ maior! Are cel mai bun vin de pe la noi și nu cred eu că ne va lăsa așa să plecăm pe uscat, chiar dacă l-am supărat oleacă
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
clar: Domnul Fane te invit „să gândim pozitiv, ca doi oameni inteligenți” (uză el de o vorbă care Îl marcase și pe care o preluase de la maiorul de miliție, când acesta Îi trase aproape pe șeful de post și pe pădurarul Zota, „Haideți să gândim pozitiv și ca niște oameni inteligenți: Credeți că așa de săraci sunt braconierii? Cine braconează, fură și cine fură are casă mare și acareturi multe!”) și să așteptăm. Dar Între timp, eu zic să ne ocupăm
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]