115 matches
-
Ioan Slavici", în Istoria literaturii române moderne, vol. I, Casa Școalelor, 1944, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971. Cubleșan Constantin, Ioan Slavici comentat de Constantin Cubleșan, Editura Recif, București, 1994. Iercoșan Sara, "Mara, Moara cu noroc, Novele din popor și Pădureanca", în Dicționar analitic de opere literare românești M-P, Coordonare și revizie științifică Ion Pop, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2001. Iorga Nicolae, "Nuvela lui Ioan Slavici", în Istoria literaturii românești contemporane. Partea întîi. Crearea formei, Editura Adevărul, București, 1934
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Mara și modernitatea vieneză", în Caiete critice revistă lunară de critică literară și informație științifică, 9-10 (106-107), 1996. Lăsconi Elisabeta, "Moara cu noroc sau biruirea balaurului", în Adevărul literar și artistic, Anul XI, nr. 605, 19 februarie 2002. Lăsconi Elisabeta, "Pădureanca de Ioan Slavici sau pulverizarea mitului", în Adevărul literar și artistic, Anul XI, nr. 619-620, 4-11 iunie 2002. Manolescu Nicolae, "Săraca văduvă cu doi copii", în Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, vol.1, Editura Minerva, București, 1980. Marcea
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
We consider that the communication deficiencies of Ana-Ghiță couple are created in an optimal way of deciphering novel heroes' personality and provides a critical new understanding of contradictory opinions which have been formulated over time about Slavici's first masterpiece. Pădureanca/The Lass is an exercise of the phenomenology of the disease, it intends to be a study about the psychology and pathology of the son-parents and erotic relationships, which the narator's text brings to our discussion. The characters of
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Ana Ghiță forment une manière optimale de déchiffrage de la personnalité des héros de la nouvelle et ils offrent une nouvelle compréhension des opinions critiques contradictoires qui ont été formulées tout au long des années sur le premier chef-d'œuvre de Slavici. Pădureanca/La femme de la montagneun exercice de la phénoménologie de la maladie veut être un étude sur la psychologie et la pathologie des relations filiales et érotiques que le texte de Slavici amène en discussion. Les personnages de cette nouvelle, d'après les
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
perspectiva viitorului pentru personaje. Aceeași tehnică o folosește Slavici în Moara cu noroc (ultima frază: ,,Apoi ea/Bătrâna/ luă copiii și plecă mai departe"), în O viață pierdută (ultima frază: ,,Și mâna moș Marian, fără ca să mai privească înapoi"). În Pădureanca credem că miza e aceeași, tehnica e diferită: mesajul care închide perspectiva futuristă e unul mai încifrat. Cheia o reprezintă notația legată de caracteristicele glasului eroinei al cărei drum ulterior e, astfel, ușor de anticipat. Maestrul tehnicii "glasurilor" rămâne, totuși
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Nica, Viața și opera lui Ioan Slavici (Contribuții inedite), "Vasile Goldiș" University Press, Arad, 2005, p. 38. 168 Arhiva Episcopiei ortodoxe Arad-IV-26-1855, Catalog al credincioșilor din Galșa greco-catolică care au trecut la ortodoxie, apud idem., p. 39. 169 Elisabeta Lăsconi, "Pădureanca de Ioan Slavici sau mitul pulverizat" (I-II), Adevărul literar și artistic, 4-11 iunie, 2002. 170 Vezi Viorica Goicu, Nume de persoane din Țara Zarandului, Editura Amphora, Timișoara, 1996, pp. 191-196, (indice de nume). 171 Dimitrie Vatamaniuc, Ioan Slavici. Opera
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fiindcă ține să ilustreze influențe tătărești destul de sumbre. Din cealaltă parte se apropie sălișteanca cochetă cu mult negru și alb, femeia de-un aspect cam mănăstiresc din Vlașca, bănățeanca din Graniță cu cârpa încornorată și cu opreg din șerpi multicolori. Pădureanca purtând pe mâneci podoabă masivă, compactă și cu mărgele, care dau ritm și linie șoldului. Te izbește costumul țărăncii de la Pitești, strigător ca un răsărit de soare, nu mai puțin și aproape antipodic al lugojanului în negru solemn. [...] Galeria acestor
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
rurale ardelene, e atent în special la viața socială și la particularitățile ei. Cele mai reușite nuvele, tipărite mai întâi în reviste - Popa Tanda, Scormon, La crucea din sat, 1876, Gura satului, 1878, Budulea Taichii, 1880, Moara cu noroc, 1880, Pădureanca, 1884 -, toate cu subiecte extrase din mediul sătesc, au impus un „realism poporal” cu adânci rădăcini în specificul național și în realitățile epocii. Lumea satului este reconstruită după precepte realiste, de obicei prin aglomerarea de amănunte caracteristice. Un loc aparte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
să prețuiască viața și bucuria de a trăi. Cu timpul, scriitorul își schimbă modul de a concepe nuvela rurală și dorind, parcă, să ofere, prin subiecte și intrigă, lecții de morală, ajunge la un deznodământ tragic. Așa se întâmplă în Pădureanca, unde, ca în multe nuvele scrise după 1881, acordă o însemnătate aparte elementelor moralizatoare: Iorgovan, fiul bogătanului Busuioc, se îndrăgostește de Simina, fată săracă și frumoasă, iubită și de Șofron, argat la curtea lui Busuioc. Nehotărât și fără să poată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
vrea mai ales să afle pentru sine, să se exprime și să se contemple, să dorească și să se vindece de dorință. MAGDALENA POPESCU SCRIERI: Novele din popor, București, 1881; Die Rumänen in Ungarn Siebenbürgen und der Bukowina, Viena-Teschen, 1881; Pădureanca, Sibiu, 1884; Păcală în satul lui, Sibiu, 1886; Novele, I-II, București, 1892-1896; Ardealul, pref. Grigore T. Brătianu, București, 1893; „Tribuna” d-lui dr. I. Rațiu. Explicări documentare, Orăștie, 1896; „Tribuna” și tribuniștii, București, 1896; Vatra părăsită, București, 1900; Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
lumina tărâmului Necunoscut" (Ascultând cântecele), vol. Pe-o gură de rai, în op. cit., pp. 158, 212. Deseori e o viziune-vedenie, așa cum apare în Vedeniile pădurarului (vol. Întunecatul April, 1937), în Dulciule, ascunsule (vol. Pe-o gură de rai) sau în Pădurencele (vol. Un dor fără sațiu, 1976-1978), în op. cit., pp. 43, 130, 352. Viziune-vedenie care apare cu "ireala-i poveste" (Monos) sau în "extraordinara puritate" a muzicii astrelor și a frumuseții (Iberia), înfățișând "Utopia și alte himerice" (Egalii cu zero), vol
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
abominabilă a surorii pizmașe transformă însă fobia feminină legată de pătrunderea unui șarpe în trup într-o evoluție inițiatică. Pe lângă recluziunea care o face pe fată de nerecunoscut pentru profan („se făcuse urâtă, slabă, părul îi crescuse ca la o pădureancă, unghiile ca de cal”), prințesa dobândește și tainele fertilității: „Șarpele e într-adevăr simbol de fecunditate. Fecunditate totalizatoare și hibridă” care îmbină animalul lunar (feminin) cu virilitatea. O ipostază dezvoltată a recluziunii sub pământ este atribuită într-un basm din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Actrița Manuela Hărăbor s-a măritat cu actorul Rareș Stoica. Cununia s-a petrecut discret, singurul indiciu despre fericitul eveniment fiind anunțat pe Facebook de actriță pe contul personal prin opțiunea "Married to...". „Pădureanca” a mai fost căsătorită cu omul de afaceri israelian Soli Shaltiel. Actrița a recunoscut despărțirea de soțul său, cu care nu are copii, încă din vara lui 2005, dar separarea lor legală nu s-a produs decât în luna mai
Manuela Hărăbor s-a măritat în secret cu actorul Rareș Ioan Stoica () [Corola-journal/Journalistic/73600_a_74925]
-
22:45 Undeva la Palilula (2012), de Silviu Purcărete, 145 min. Sâmbătă, 15 septembrie între orele 10.00 și 18.00, curtea interioară Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri ora 18.00, Studioul Horia Bernea Satul transilvănean în filmul românesc Pădureanca, de Nicolae Mărgineanu ora 21.00, curtea interioară Concert Taraful de la Mârșa Duminică, 16 septembrie între orele 10.00 și 18.00, curtea interioară Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri Spectacole pentru copii, curtea interioară 14.00 Una este luna
Expoziții, târguri, muzici tradiționale și filme, la Zilele Muzeului Țăranului () [Corola-journal/Journalistic/81162_a_82487]
-
De acum încolo, lumea ficțiunii lui Slavici are hotarele bine trasate. în interval de aproximativ un deceniu și jumătate, se succed cele mai bune bucăți ale autorului, într-o suită niciodată repetată mai tîrziu: Moara cu noroc (scrisă în 1880), Pădureanca (1884), Vecinii II (1892), Mara (1894). Volumul Novele din popor (1891) și volumele de Novele (1892-1896) cuprind esențialul moștenirii lui Slavici și marchează maturizarea spectaculoasă a prozei românești. După afirmarea ca prozator al lumii ardelene, Slavici își manifestă dorința, poate
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
întîmplarea e noroc ori nenorocire, și nimeni nu știe dacă e rău ori bun ceasul în care a pornit, nici dacă va face ori nu ceea ce-și pune în gînd. Busuioc însă, bogătoiul, era om care știa ce voiește" (Pădureanca, 1884). Dacă "vocea" din Popa Tanda este cea a unui martor anonim al întîmplărilor, dacă cea din Budulea Taichii este vocea unui personaj, cel mai bun prieten al lui Huțu, eroul principal, "vocea" din Pădureanca ori cea din Mara ("A
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
om care știa ce voiește" (Pădureanca, 1884). Dacă "vocea" din Popa Tanda este cea a unui martor anonim al întîmplărilor, dacă cea din Budulea Taichii este vocea unui personaj, cel mai bun prieten al lui Huțu, eroul principal, "vocea" din Pădureanca ori cea din Mara ("A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuții de ei, dar era tînără și voinică și harnică, și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc") nu mai poate fi determinată cu aceeași precizie: pe măsură ce
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
dimensiuni neobișnuite, narațiune ce ar putea fi numită "microroman", ca număr de pagini, dacă toate celelalte trăsături stilistice ale ei n-ar împinge-o hotărît în aria nuvelei. Așa au laut naștere capodoperele Biedermayer intitulate Budulea Taichii, Moara cu noroc, Pădureanca, Vecinii, Mara. Spunînd că aceste narațiuni se plasează în aria nuvelei, ne referim la structura de bază a povestirii, la personaje, la finalitatea scrierii: toate aceste elemente și altele încă ne arată că Slavici a adaptat subtil formula basmului, cea
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
modest și mai neajutorat, care însă ajunge apoi în fruntea satului. Budulea, eternul om bun și naiv, crede ferm în destinul băiatului său; Lică din Moara cu noroc e ființa malefică oricînd capabilă să comită crime pentru cîștig; Simina din Pădureanca personifică femeia fascinantă și îndrăgostită fără noroc; Paraschiv Ciulic din Vecinii sau Mara - pe zgîrciții incurabili. Toate personajele lumii lui Slavici se împart în buni și răi. Ca și în basme, verosimilul situațiilor contează destul de puțin, căci acțiunea se îndreaptă
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
sine. Anotimpurile, muncile agricole, mecanica imuabilă a vremii bune alternînd cu vremea rea condiționează direct întîmplările. în Moara cu noroc, schimbarea anotimpurilor marchează schimbarea stării de spirit a eroilor, calendarul creștin ritmează acțiunea pînă la Paștele tragic din final. în Pădureanca, existența personajelor nu poate fi separată de muncile agricole, de ciclul natural care le obligă să reacționeze, uneori dramatic. Calendarul creștin punctează întîlnirile, despărțirile și conflictele îndrăgostiților din Mara, după cum momentul culminant al verii explică finalul nuvelei Vecinii. Povestirile lui
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
importanța extraordinară pe care dialogul și procedeele dramatice le dobîndesc în narațiune. Scenele cruciale din marile nuvele se rezolvă în dialog, în înfruntările spectaculaose dintre Ana, Ghiță și Lică - în Moara cu noroc -, dintre Simina, Șofron, Iorgovan și Busuioc - în Pădureanca -, dintre Mara, Trică, Persida și Națl - în Mara etc. Lecția lui Stifter a fost asimilată, dialogul concentrează esența acțiunii, nuvelele pot fi considerate piese de teatru, drame cu final imprevizibil. O bună parte din discursul autorului, din textul asumat de
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
pentru că din mîna ei trece în a lui. Ea se uită din cînd în cînd peste secere la el și el din cînd în cînd peste snop la dînsa, și așa vorbesc pe neauzite și se înțeleg unul pe altul" (Pădureanca). Față de cultivatorii prozei de artă, Slavici propune un limbaj lipsit de strălucire, dar extrem de bogat, denotînd o cunoaștere a lumii țărănești pe care puțini prozatori au avut-o. Impresia generală este cea de limbaj bolovănos, cu toate că de mare varietate; imediat
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
pe arta perfect dominată a dialogului și pe manevrarea abilă a stilului indirect liber, Slavici își construiește nuvelele cu arta subiacentă a unui dramaturg. De la cele mai modeste ca valoare (Scormon, O viață pierdută) pînă la capodoperele Budulea Taichii ori Pădureanca, structura nuvelelor ascultă de un echilibru intern desăvîrșit, pentru că toate demontează, în progresie lentă, abia perceptibilă, înaintarea inexorabilă spre finalul dramei. O schemă geometrică de mare rigoare, în cadrul căreia se agită pasiunile umane, formează structura profundă a fiecărei nuvele. Slavici
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
mereu instabil, mereu fragil al eroilor. Moara cu noroc consemnează șovăielile continui ale cîrciumarului Ghiță, care nu se poate hotărî nici pînă în ultima scenă ce atitudine să ia față de Lică, cum să o scoată pe Ana din triunghiul infernal. Pădureanca măsoară reticențele Siminei și ale lui Iorgovan, care se iubesc cu pasiune destructivă, dar care, tocmai din cauza unei prea mari iubiri, nu pot rămînea împreună. Mara reia prin Persida și Națl aceeași dilemă erotică, însă cu fundal diferit. în marile
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
se impune în defavoarea comentariului. Chiar atunci cînd există pasaje de aparență statică, autorul le inoculează un sentiment misterios și difuz, sugerat prin toate frazele. Atmosfera de încleștare sufocantă, de eros dureros și de obsesie permanentă a morții ce domină nuvela Pădureanca răzbate și în aparent simpla descriere a unei zile de vară toridă, la cîmp, unde nu se întîmplă nimic, dar unde neliniștea pîndește: "E zi de Duminică, grînele sunt strînse și duse, pusta și șesul în lung și în lat
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]