199 matches
-
liniștit, tânăra a început să se acomodeze atmosferei, nu a greșit cum poate se așteptau cei doi amfitrioni, confundând folosința tacâmurilor înșiruite în fața sa. Timpul se scurgea ireversibil, iar atmosfera nu mai era atât de jenantă, aceasta poate și datorită păhăruțelor golite de doctor, care a deschis primul discuția după servirea supei. - Și cum este vremea în Ialomița, Săndica? - Astăzi a fost frumos. Nu a mai plouat de câteva zile. În general este plăcut în zona noastră de câmpie. - Și acolo
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
și-a aprins a nu știu câta țigară. Nu renunțase să mai spere că s-ar putea să prindă și el ceva. Marian se ocupa de grătar. Împreuna cu fiica-mea întorceau fripturile de zor. Din când în când, umplea păhăruțele de unică folosință cu țuica de mere, făcută de mine în casă pe aragaz, în alambicul din inox. Femeile își povesteau serialele preferate și sporovăiau câte în lună și în stele, istorii numai de ele știute. Toată lumea era relaxată și
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
la umbră” ale țuicii, stinsă cu bere rece. Am abandonat pescuitul, lăsând totul în seama lui Paul și a lui Andrei. Mă lipisem de pătura care parcă mă trăgea la somn. Nu mai scăpam de Marian, care tot închina cu păhăruțul din plastic. Îi puse-se gând rău sticlei cu țuică, de parcă ar fi fost un dușman de care trebuia să scape cât mai repede. Nu a durat prea mult până i-am făcut de petrecanie. Aveam fetele șoferițe, așa că nu
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
zăpadă intrau în casă. Erau săteni de prin satele de pe văi și veniseră pentru bonul de lemne și parcela de unde aveau voie să taie lemne în anul acela. Istin era ocupat cu un registru mare, Letiția dădea oamenilor câte un păhăruț de crampă, iar eu eram bucuroasă că am din nou ... spectatori. M-am încălțat cu cizmele noi, am luat singura carte ce exista în casă (o biblie) și m-am cocoțat în pat peste perinile brodate, prefăcându-mă că citesc
FULGI ŞI AMINTIRI de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363736_a_365065]
-
Când mai mergem la discotecă sau la un bar de zi, servim câte o țigară că tot îl inhalăm pe al altora. Condurache aduse o măsuță pe rotile și o așeză între cele două fotolii, apoi umplu cu vișinată două păhăruțe cu picior, dintr-o sticlă de Murano de culoare grena, cu desene albe, reprezentând o scenă chinezească, o femeie servind ceai unei alteia, ce avea un evantai deschis. Era un serviciu de lichior destul de vechi, din perioada antebelică, pe care
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
fete istețe și bine pregătite. Pe voi mă bazez să ne facem liceul cunoscut în țară, iar despre dragoste știi ce se spune: "este oarbă și nu știi niciodată când te va prinde în mrejele ei..." Gabriellé duse la buze păhăruțul și finețea băuturii, însoțită de aroma plăcută a lichidului, îi făcu o deosebită plăcere. Fiind dulce nu simți tăria alcoolului. Mai trase un fum din țigară și începu să privească prin cameră, gândindu-se la vorbele lui Narcis Condurache, care
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
ani, care pe deasupra îi mai era și profesor. Lichiorul începea să-și facă efectul, ca și tăria țigării. Condurache reveni cu ibricul în mână, turnă cafeaua în ceștile din cobalt albastru cu dungă aurită pe margini, apoi umplu din nou păhăruțele cu lichidul miraculos. - Nu mai puneți vă rog, am început să mă amețesc după primul păhăruț! - Lasă, nu se întâmplă nimic. Așa ai prima senzație din cauza căldurii din șemineu. Nu-i mai plăcut aici decât afară? spuse Condurache, plimbându-și
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
tăria țigării. Condurache reveni cu ibricul în mână, turnă cafeaua în ceștile din cobalt albastru cu dungă aurită pe margini, apoi umplu din nou păhăruțele cu lichidul miraculos. - Nu mai puneți vă rog, am început să mă amețesc după primul păhăruț! - Lasă, nu se întâmplă nimic. Așa ai prima senzație din cauza căldurii din șemineu. Nu-i mai plăcut aici decât afară? spuse Condurache, plimbându-și palma pe spatele fetei, mângâindu-l în alunecarea mâinii sale puternice peste bluza subțire. Gabriellé nu
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
îndeplini menirea, cea de instruire a tineretului și pregătirea lui pentru viață. Cred că ai fi tu în stare să faci și altă pregătire unor fete tinere ca mine", gândi cu îndrăzneală Gabriellé în sinea ei, sorbind cu plăcere din păhăruțul cu lichior. Nu-l mai simțea așa de departe și de distant pe profu' său de matematică. Putea să-l și-l considere chiar amic. Oare cum o fi ca iubit? își permise ea o întrebare insolentă. Din ce cauză
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
că-i trecea prin cap acest gând, dar să-l mai și pună în practică! Aruncă pe față cu apa rece ca gheața, pentru a alunga aburii alcoolului ce-o cam amețiseră și să se răcorească. Se simțea ciudat din cauza păhăruțelor golite. Deliciosul lichid își făcea simțit efectul. Revenită în hol, nu a fost atentă ce ușă a deschis și s-a trezit în mijlocul unui dormitor elegant, cu un pat mare matrimonial pe mijloc, cu tăblii din lemn pictat, acoperit cu
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
și vorbea cu tâlc. Se purta îngrijit, cu cămașă albă zilnic. Serile citea și se ruga în singurătate, cu ușa încuiată. Mergea drept pe drum. Era frumos și plin de demnitate.. Nu înjura. Nu mânca mult. Nu bea decât două păhăruțe de vin bun la o masă. Vinul îl cumpăra numai de la oameni gospodari care știa el că aveau vie și făceau vinul curat. De regulă, lua de la Vasia Lichian, cum îi spunea el, o ruda apropiată și un bun gospodar
DOR DE MAMA de VALENTINA BUTNARU în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349024_a_350353]
-
singură, chiar dacă masa este puțin mai înaltă. - Desigur, dar tot am eu polonicul în mână, spuse grăbit Maria, citind pe fața tinerei timiditatea și mulțumirea că a fost scăpată de o eventuală încurcătură. Doctorul Trăistaru se oferi să servească în păhăruțe cu picior înalt din cristal de Boemia băutura scoțiană preferată, whisky Johnnie Walker, nelipsit din casă. - Domnișoară, dorești whisky sau o cremă de cacao cu ou, foarte delicioasă? - Vă rog să-mi spuneți Săndica. Prefer o băutură mai puțin alcoolizată
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
liniștit, tânăra a început să se acomodeze atmosferei, nu a greșit cum poate se așteptau cei doi amfitrioni, confundând folosința tacâmurilor înșiruite în fața sa. Timpul se scurgea ireversibil, iar atmosfera nu mai era atât de jenantă, aceasta poate și datorită păhăruțelor golite de doctor, care a deschis primul discuția după servirea supei. - Și cum este vremea în Ialomița, Săndica? - Astăzi a fost frumos. Nu a mai plouat de câteva zile. În general este plăcut în zona noastră de câmpie. - Și acolo
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
dar nu trebuia așa deranj“, foarte speriat ca nu cumva să fie luat în serios. - Niși un deranj, luați o afinatî di casî cî-i bunî la stomac! Exact ce trebuia, fiindcă stomacul bietului Istrate intrase deja în spasm. După primul păhăruț cu afinată (păhăruț: un eufemism în contrast cu realitatea), bietul om basculă, fără grija protocolului, toată încărcătura platoului și acum savura o cafeluță făcută după principiul „cafea ca de la dușman și zahăr ca de la tine“, pufăind cu stil o țigară lungă, din partea
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
așa deranj“, foarte speriat ca nu cumva să fie luat în serios. - Niși un deranj, luați o afinatî di casî cî-i bunî la stomac! Exact ce trebuia, fiindcă stomacul bietului Istrate intrase deja în spasm. După primul păhăruț cu afinată (păhăruț: un eufemism în contrast cu realitatea), bietul om basculă, fără grija protocolului, toată încărcătura platoului și acum savura o cafeluță făcută după principiul „cafea ca de la dușman și zahăr ca de la tine“, pufăind cu stil o țigară lungă, din partea casei. Vergi, numai
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
de femeie tânără al Verginicăi. Nici nu se putea gândi la așa ceva. Apăru, discret, tatăl care, în timp ce strângea resturile, primi o nouă poruncă: - Vezi cî musafirul nostru rămâne la masî la noi, ai grijî! În cameră era răcoare și bine, păhăruțele se umpleau la timp, așa că Vergi întrebă zâmbind frumos: - Da’ pi matali cum ti cheamă, cî mii îmi zâși Verginica... Istrate de la Registratură răspunde prompt „Istrate“, iar Verginica, fată bine crescută, râse ușor ca de o glumă și puse o
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
colțurile gurii. Băloasa avea pruni mulți și vin- dea țuică la litră și la fele, adică la sticle de 250 și respectiv - 500 de mililitri. Uneori ea își transforma casa în cârciumă - clandestină, se- nțelege -, și atunci vindea țuica la păhăruț. La fel făcea și Gheorghe Trocaru, zis Trocărel, un om mic de statură, îndoit de spate și cam bolnăvicios, care, având mulți copii, dar puțin pământ, doar cu asta se ocupa: din Tarapana, adică din satele comunelor Boișoara, Titești și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
vedere. În general, cei de la C.A.P. și cei de la școală se cunoșteau doar din vedere. Se întâlneau prin comună, la cooperativă sau la stația de autobuz când plecau spre oraș. Săndica, îmbujorată la față de emoție și poate și de la păhăruțul de lichior servit special doamnelor, a prins cu grație mâna oferită de profesor, care încerca să o ajute să se ridice de pe scaun, sub privirile curioase ale celor din încăpere. Avea draci în ea Săndica. Nu puteai să nu întorci
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
Î.P.Sa. Eram, ca și creștini, în Postul Paștelui! Așa că ni s-au servit la prânz multe, chiar prea multe feluri de urzici și alte feluri de sfeclă fiartă. Totuși, toate bune , ba chiar potrivite pentru că au diluat un păhăruț de țuică, servit între ele. Dacă și acum, în 2013, noul Mitropolit ne-ar invita la o masă, pun pariu că nu am mai putea înghiți mai nimic. Nu de alta, dar între timp, chiar și urzicile au modificate genetic
DESPRE PROSTIE ŞI SĂRĂCIE CA FORMĂ MANIFESTĂ, ARTICOL DE NICOLAE BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351990_a_353319]
-
cu întinderi de porumb cu știuleții plini de promisiuni, și-aruncă privirea destul de adânc asupra cărților, mângâie cu privirea frumusețile ieșite în cale sau pe cele căutate, mănâncă fără să numere caloriile, nu se dă în lături nici de la un păhăruț de coniac sau de la ceșcuța cu cafea, face daruri din prea plinul inimii, sare în ajutorul celor aflați în nevoie, nu-și uită obligațiile sociale, nici pe cele culturale, nici prietenii în compania cărora se simte bine, iar pe cei
HERMAN VICTOROV: „DIN VIAŢA UNUI OM OARECARE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345683_a_347012]
-
frumos din partea dumitale. Narcis, după ce aprinse gazele în șemineu, ca să ia foc buturugile aranjate din timpul dimineții, merse la aragazul din bucătărie, dar nu înainte de a repeta ritualul cu măsuța cu rotile, sticla cu vișinată specială marca "Condurache" și două păhăruțe din sticlă de Murano, pentru invitata sa specială. Știa că vișinata lui face minuni, dezleagă limba unei femei după ce este gustată. Își aminti de întâmplarea cu eleva sa, Gabriellé. - Vai, domnule Condurache, nu trebuie să vă deranjați atât pentru o
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354739_a_356068]
-
îi venea să i-o sărute. “Pfui, Doamne iartă-mă! Ce-i cu mine de îmi trec asemenea gânduri necurate prin cap? Să fie de vină oare licoarea aceasta delicioasă? Este cumva vrăjită?” Condurache nu uita să fie mereu plin păhăruțul Georgetei iar ea nu ezita să-l golească, așa că astfel încât gândurile femeii alergau pe alte trasee decât cele dorite și pentru care a venit în casa colegului său. Acum îl studia cum arată fizic. Fiind doar într-un pulovăr alb
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354739_a_356068]
-
Acasa > Versuri > Farmec > MOȚII.. Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 218 din 06 august 2011 Toate Articolele Autorului Și la bine, mai ales la greu, Lângă dorul-Dor și rugăciune, La un colț ei tot mai pun mereu Un păhăruț de lacrimă de prune. Cu „Dumnezeu să-l ierte pe cel dus!” „Hai noroc, ortace!” Doamne-ajută!” Între Munții lor și Cel de Sus Moții mei și-acuma se salută. Cuvântul „de pomană” nu-i străin În Apuseni și n-a
MOŢII.. de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357016_a_358345]
-
fără nicio remunerație, ci doar pentru știință. - Foarte frumos din partea dumitale. Virgil după ce aprinse gazele în șemineu, merse la aragazul din bucătărie, dar nu înainte de a repeta ritualul cu măsuța cu rotile, sticla cu vișinată specială marca "Panait"și două păhăruțe din sticlă de murano, pentru invitate speciale. Știa că vișinata lui face minuni, dezleagă limba după ce este savurată de o femeie. - Vai domnul Panait, nu trebuie să vă deranjați atât pentru o vizită de câteva minute. - Aici puteți să-mi
ALMA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356042_a_357371]
-
din barbă. Îi venea să i-o sărute. “Ptui Doamne iartă-mă! Ce-i cu mine de îmi trec asemenea gânduri necurate prin cap? Să fie de vină oare licoarea aceasta delicioasă?” Cum Panait nu uita să fie mereu plin păhăruțul Aglaei și ea nu uita să-l golească, gândurile femeii alergau pe alte trasee decât cele dorite și pentru care a venit în casa colegului său. Acum îl studia cum arată fizic. Cum era doar într-un pulovăr alb de
ALMA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356042_a_357371]