109 matches
-
Eminescu, gânditor, cu o lumină stranie în priviri, gustă din când în când din ulcica cu vin... Poate gândurile îi zburau la Dabija voievod, despre care Ion Neculce spune că: „el be vin mai mult din oală roșie decât din păhar de cristal, dzicând că-i mai dulce vinul din oală decât din păhar”. Alături urmau: Iacob Negruzzi - secretarul perpetuu al Junimii - Vasile Pogor, Titu Maiorescu și ceilalți junimiști... Când s-a oprit din vorbit, nu m-am putut împotrivi curiozității
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
din ulcica cu vin... Poate gândurile îi zburau la Dabija voievod, despre care Ion Neculce spune că: „el be vin mai mult din oală roșie decât din păhar de cristal, dzicând că-i mai dulce vinul din oală decât din păhar”. Alături urmau: Iacob Negruzzi - secretarul perpetuu al Junimii - Vasile Pogor, Titu Maiorescu și ceilalți junimiști... Când s-a oprit din vorbit, nu m-am putut împotrivi curiozității și l-am întrebat: Și care era pățania popii de la Neamț? Păi... „Era
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Între volumul ocupat azi de soare și volumul ocupat de pământ materia nu era eterică, ca astăzi, ci cu mult mai grea, mai deasă. Deci în unul și același spațiu poate fi materie mai multă sau mai puțină. Într-un păhar încape atâta fier, atâta lapte, atâta apă, atâta abur. Deci unul și același spațiu încape multă și puțină materie. Din aceasta urmează însă că spațiul, pentru a încăpea materia, trebuie să fie mai mare decât ea. Din momentul însă în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
2267 [1] Sistemul nostru solar este în orice moment o unitate de forțe ale cărui manifestațiuni fenomenologice sumate la un loc dau pururea aceeași unitate. Dar sistemul fiind o unitate fiece parte a lui este asemenea o unitate, e un păhar plin, la care, dacă s-adaogă ceva, se varsă pe de laturi. E de ajuns ca lumina soarelui s-ajungă la pământ pentru a-l pune în mișcare; e îndeajuns ca o impresie de dinafară s-atingă paharul plin al
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
s-adaogă ceva, se varsă pe de laturi. E de ajuns ca lumina soarelui s-ajungă la pământ pentru a-l pune în mișcare; e îndeajuns ca o impresie de dinafară s-atingă paharul plin al existenței individuale pentru ca acest păhar să se verse într-un act de volițiune și de mișcare. Dar acel act de volițiune e pururea dureros; el devine plăcut abia atunci când, trecând prin sita cugetării, se rarifică și se ondolează oarecum în muzică, în vis, în armonie
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
multe ne gătesc Să le-ntinză într-ascuns Să ne facă neajuns Ca noi să ne depărtăm 10 Foc și dor să nu avem Ci-n zădar se ostenesc Nu va fi precum gândesc. * Dragostea când se desparte Parc-ar bea păhar de moarte. {EminescuOpXV 1032} EXERCIȚII et MOLOZ (p. 645) Deși n-am corp, în sufletu-mi eu sânger De a ta frumsețe și privire, înger! , La mijlocul drumului, În calea voinicului, Voinicelul codrilor, Căpitanul hoților. CAIETUL ANONIM (p. 649-650) 2260, 175
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
lupte în interesul celora cari aveau să ne sfâșie țara. Și când țineam seamă de știrile ce ne veneau din ziare străine, din Rusia chiar, în privința aceasta, eram numiți calomniatori; și când ne rugam lui Dumnezeu să facă a trece păharul acesta de dinaintea noastră și a nu ne împlini ceea ce vedeam apropiindu-se ca fatalitatea, în [ale] cărei unde pluteau cu mulțumire roșii, atunci eram acuzați că vorbim rău de partidul fanarioților și de nobilul său aliat. De aceea era evident
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acoperit de cătră avangarda guvernului. A mai fost o cestiune în care cabinetul Brătianu a urmat aceeași cale greșită, punând pieptul țării înainte în loc de a lucra din proprie inițiativă și pe proprie răspundere: cestiunea {EminescuOpX 284} Basarabiei. Nu negăm că păhar mai amar decât acesta nici Mântuitorul pe muntele Măslinilor n-a avut să-l beie, dar părerea noastră este că, odată guvernanții noștri văzând că Basarabia va fi în orice caz pierdută și că nu vor avea pe nimenea în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
azi; și mâni o s-aveți trebuință de acest fanariot care să amăgească poporul românesc ca să vă primească cu pîne și cu sare, cu buchete de flori pentru vestita voastră sfințenie întru ținerea tratatelor. Și oare de ce România să beie acest păhar? De ce ea, biruitoare, ea să fie umilită de moarte, când cel umilit trebuie să fie cel care și-a călcat cuvântul, juruit prin tratat în formă, cu iscăliturile încă umede? Cine-a dat dreptul acestui guvern de-a ceda părți
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în formă, cu iscăliturile încă umede? Cine-a dat dreptul acestui guvern de-a ceda părți din țară, acestei Camere de-a încuviința // prin încheieri asemeni cesiuni? De ce nu lasă domnii din Dealul Mitropoliei ca Rusia să bea până la drojdie păharul călcării sale de tratat, să ia un pământ pe care-a pretextat că voiește să-l mântuie de sub așa-numitul jug turcesc? De ce nu se lasă a se dezvăli pân-la ultima consecuență neadevărul acelor umanitare și creștinești protestațiuni cu cari
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
curând au să-l pună în libertate și-i cerură permisiunea să șadă cu dânsul la masă dimpreună cu frații Orlof și Boreatinski. El primi cu plăcere și însuși ceru, să bea vin de Bourgogne. Dar d-abia înghițise un păhar și simți că l-au otrăvit. Atunci începu să se tânguiască amar. El ceru lapte, ce i se și dete, și îndată provocă multă vărsare. Ucigașii se depărtară pentru câteva minute spre a se consulta; apoi intrară iarăși împreună și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
50g proba din fructele deshidratate. Se introduc într-un pahar Berzelius și se acoperă cu 150 - 200ml H 2 O distilata. Paharul se acoperă cu o sticlă de ceas și se lasă la temperatura camerei până a doua zi. Conținutul păharului se filtrează, apoi produsul rehidratat se cântărește. Rația de hidratare se stabilește după relația: R = m m1 x 100 R = 10 56,77 x 100 =775,6% 5. Aciditatea se determina la extractul alcoolic al unui produs deshidratat și se
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
lipsitul,/ Derepțâi și strâmbii de pre tot pământul./ Deci strâmbătatea cine o iubește, / Acela el sângur sufletu ș-urește./ Că va ploua Domnul cu iarbă pucioasă/ Preste necurațâi, și holbură groasă,/ Foc și sterevie cu năvală mare,/ Le-a trimise lanțuri, păhar de pierzare. (29) Nu suntem departe de programul iconografic al lui Petru Rareș, de simbolistica exorcizării demonicului și a morții prin sculptarea pe ușile mănăstirii de la Snagov a Sfinților Gheorghe și Dimitrie și prin reprezentarea Arhanghelului Mihail, la Voroneț, în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
oala după lapte, Ori cu două mere-n mână Bine coapte, Pentru noapte... Și primarul pe-nserate, Lasă legi și lasă toate Și pe la crâșmă s-abate - Că și el e tot om viu. Și «trebe» să aibă parte De un păhar de rachiu, Ca Ionu lui Zahiu... Iarnă-n Cârțișoară Pe Dealu’ Morii nu-i chip să treci... Copiii și-au făcut poteci... Unii urcă-alții coboară, Precum îngerii pe-o scară. Morarul, îmbrăcat în cojoc, încearcă să facă apei loc, Sloii
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
controlul stării ambalajului cartușelor și se face vizual, prin constatarea existenței unor picături de lichid în/sau pe ambalajele cartușelor. Picăturile se culeg într-un pahar cu apă și dacă acestea nu se amestecă cu apă, ci cad la fundul păharului, având un aspect uleios, atunci există indicația precisă că s-a produs fenomenul de exudație. În caz că s-a constatat fenomenul de exudație, întregul lot se declară necorespunzător și se interzice folosirea lui în continuare, urmând a fi distrus; c) verificarea
NORME TEHNICE din 30 mai 2002 privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, tranSportul, depozitarea, manuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehnistilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143118_a_144447]
-
se încălzește până la fierbere. Pentru a preveni evaporarea rapidă se pune peste pahar o sticlă de ceas. Se fierbe cinci minute, se ia paharul de pe plita de încălzire și se răcește la temperatura camerei. 5.1.3. Se filtrează conținutul păharului folosind hârtie de filtru (4.3), într-un balon cotat de 100 ml. Se clătește paharul cu două porții a câte 10 ml apă și se adaugă apele de clătire după filtrare în balon. Se adaugă apă până la semn și
ANEXA din 28 noiembrie 2001 privind metodele de analiza a compoziţiei produselor cosmetice în vederea controlului calităţii acestora*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145750_a_147079]
-
existența e percepută halucinatoriu. Limbajul este, de multe ori, cel al mahalalelor, parcă în prelungirea cântecelor de lume ale lui Miron Radu Paraschivescu, nu lipsesc nici termenii populari, argotici sau imprecațiile ("Parcă/ mi-au fătat necazuri mari cu sacul", "unde/ păharele stau goale - lua-le-ar dracul!", "nădejdea ca o târfă, de ce fuge?", Trotuarul din memorie). Orice urmă de optimism, de estetizare a prezentului este exclusă, demitizarea e înțeleasă ca fiind opusă poeticului. Există însă uneori o urmă de nostalgie a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
interior: simt "mâna care intră pân' la fund/ în inima parcului arsă." (Pasărea urgiei). Poezia și-a pierdut valențele catartice. "mă obosește cerul și nu pot/ să-l scutur - mătrăgună-n manuscris (...)" (Trotuarul din memorie). Limbajul devine și el argotic "păharele stau goale - lua-le-ar dracul!", întreaga lume se destructurează "mai trăim cu dorul și ne-ajunge:/ apă, suflet, pâine și tabac." (Trotuarul din memorie). Zguduirile universului alunecă spre uman copleșindu-l, comparațiile șocante fac referire la lume ea însăși
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lui Ștefan-cel Mare. MARELE NEDREPTĂȚIT Și bea, și bea, până la scara Murgului. Pe o margine de câmp a înflorit așa de multă păpădie, încât se pare că de-asupra erbii a căzut o ușoară ninsoare. Închin în sănătatea dv. un păhar de băutură și mai multă voe-bună! Las-că văd eu: mie ochelari, ziua mare, nu-mi trebue. Că te văd eu om așa bun, c-ași merge cu d-ta ori-unde. Sunt unii oameni cari au odată în vieața lor o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în râsetele ofițerilor, soldați intră și es tăcuți după ce au cerut de cinci bani brânză ori de cinci bani masline. Acolo de cele mai multe ori vezi pe domnul căpitan Hârjău vânturându-și barba-i de foc și gemând din greu în fața păharelor pline. Glasu-i aspru, răgușit puțin, accentu-i hărțăgos și obișnuitele-i sudalme sunt tuturora cunoscute. Când strigă el încruntându-se și vânturându-și barba mare, toți tac. El însuși cu înfățișarea-i de Cazac mânios și neînduplecat vrea să pară rău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
multe din nefericire. La d. Strul Cuten, crâșmar, cămătar, comerciant de cereale (și supus rus ca să nu facă odraslele sale armată în țara în care toată familia se hrănește), vine un biet creștin, Costache Dinu din Cotnari, ca să soarbă un păhar de băutură, în primăvara anului 1904. Avea Românul o căciulă mare, foarte frumoasă, prea mare, prea frumoasă și prea călduroasă pentru începutul acela de primăvară. D. Strul Cuten bagă de samă lucrul acesta și se gândește la o mică afacere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
neîngrădită a ființei: „- Drag tăicuțul nostru,/ Du-te tu acasă/ La măicuța noastră,/ Că coarnile noastre/ Nu intră pe ușă,/ Făr’ numai prin munte;/ Picioarele noastre/ Nu calcă-n cenușă,/ Făr’ numai prin frunză;/ Buzuțile noastre/Nu-și beau din păhare,/ Căci beau din izvoare”. Este limpede antiteza între elementele specifice universului familiar și cele ale libertății naturale. Coarnele ample, similare cu reprezentarea razelor solare, nu pot fi cuprinse de deschiderea casei natale, dimensiunea spirituală actuală trebuie să rămână în sacru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
turnat cu urciorul În ulcele din târgul Râmnicului, arunca În sus stropi mărunței și iuți, ca Înfiorați parcă de atingerea prietenoasă a vinului dat În fiert cu pământul ars și nesmălțuit. „Că-i mai dulce vinul din oală decât din păhar“, zicea bunul Dabija-Vodă, „carele bea vin mai mult din oală roșie decât din pahar de cristal“, scrie Ion Neculce. Fără să mai pomenesc decât așa, În treacăt, de altă Întâlnire a vinului năsprit și profir cu pastrama de ied adusă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cântări de dor, flăcăii s-au repezit să ia putere, istețime și agerime la jocurile lor din sărbători, adică ceea ce știau că le place fetelor să vadă la ei, nevestele au adunat pricepere în a-și ține gospodăria curată ca păharul, în a-și crește țâncii frumoși și ghigani, și a-și îngriji soții așa ca să fie buni de casă, bărbații au adunat chibzuială, hărnicie, dor de cântec de petrecere și plăcere de muncă pentru a fi bune gazde, iar bătrânii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fine, În colindele românești, și cu prilejul crucificării lui Isus acesta Îi orbește și Îi asurzește pe „jidovi”, dar Îi și „bolunzește”. Un „jidov” (Iosif din Arimateea, conform legendei ; vezi și Matei 27, 59) colectează sângele lui Isus Într-un „păhar de har” (potirul Sfântului Graal, conform legendei medievale), dar toți „jidovii” care beau din acest sânge Înnebunesc. Anume În acest caz, motivului simbolic „orbirea/asurzirea evreului” i s-a suprapus motivul legendar „evreul hemofag” (vezi capitolul „Infanticid ritual”) : Câți din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]