400 matches
-
Despre vara aceea însă, am scris în Jurnalul unei femei, publicat în 2006 și nu mă simt în stare să mai cobor în infernul ei. Am însă câteva rînduri după ce primise un pachet cu prăjituri (ofranda mea pentru magul de la Păltiniș, cum îmi plăcea să-i spun) și urări, înainte de aniversarea domniei sale: 20.VII.987 Păltiniș Dragă Doamnă Brădișteanu, Cum să vă mulțumesc pentru urări și daruri? Poate doar rugîndu-vă să-mi dați o telegramă spunîndu-mi că Irinel e bine. Nu
Cum l-am cunoscut pe Constantin Noica by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Journalistic/5958_a_7283]
-
spunându-mi pe nume: 5.XI.987 Păltiniș Elena dragă, Te aștept oricînd în jurul lui 15 Nov, nu într-o Duminică. Pe curând, nu-i așa? al d-tale, C.N. Nu-mi amintesc exact când am ajuns, în sfârșit, la Păltiniș, dar am aflat acolo că tocmai fusese internat în spitalul din Sibiu, cu fractură de șold. Am coborât și m-am dus să-l văd. Nu știu ce-am spus când am intrat în rezervă și nici cum am ajuns
Cum l-am cunoscut pe Constantin Noica by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Journalistic/5958_a_7283]
-
mai e ceva. Este statutul ambiguu al lui Socrate și, o dată cu el, al celorlalți, de personaje care, la origine, fuseseră oameni reali. Pare o simplă evidență, însă nu-i chiar așa. Noica, Pleșu, Liiceanu nu sunt personaje în Jurnalul de la Păltiniș deși, notându-și seara și nu în decursul discuției, fatalmente Liiceanu „inventa". Sunt oameni și nu personaje pentru că îi cunoaștem, i-am cunoscut? Vor fi și ei personaje cândva? Timpul ficționalizează? Absența, la fel? Din toate câte puțin. Și totuși
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/6229_a_7554]
-
o atinge. Mai întîi o igienică distanțare față de spiritualitate, irațional, transcendență, o fobie față de ceea ce ar constitui într-o enumerare eclectică, suspecte „reziduuri tulburi", un „meli-melo, după mine profund indigest, de mistagogie, ocultism, «mituri», «ortodoxism», «Nae Ionescu», «Steinhardt», «inițiere la Păltiniș»", „«spiritualități» degradate", „mistică tenebroasă". Deci sacrificarea, cutezăm a zice diletantă, a unei rădăcini a culturii umanității, cu un caracter, fie că ne place ori nu, vital. O irascibilitate... anticulturală. Împrejurare ce nu l-a oprit pe purtătorul ei, ateu convins
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
sau nu există". Ca și cum libertatea culturii ar exclude alte perspective decît pe cele cu voie de la o singură instanță personală, a sa. Ca și cum înciudarea lui Adrian Marino că n-a ajuns el „director de conștiință", față cu reputația magistrului de la Păltiniș, ar pune sub semnul întrebării libertatea culturii. Dar asta nu e încă tot. Oricît s-ar socoti un „ideolog" fie și „deviat", încercînd, la o mare altitudine, doar „o suferință abstractă", Adrian Marino nu pierde ocazia unei răfuieli cu confrații
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
abandona, în timp ce, sub unghi biografic, Dab Iacob a absolvit Politehnica bucureșteană în 1985, supliciul de a îndura o atmosferă neumanistă insuflîndu-i o repulsie cronică față de domeniul ingineresc. Fastidiul față de pustiul tehnic și l-a domolit mergînd în 1984 la Noica, Păltinișul prilejuindu-i scrierea unui jurnal filosofic, după tiparul consacrat al dialogurilor speculative, dar scurta ședere în stațiunea montană nu l-a putut scăpa de marasmul travaliului în industria comunistă. A rămas prins în copca tehnologică, digerîndu-și anevoie naufragiul în mijlocul mașinilor
Spiritul vacilant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5398_a_6723]
-
1978- 1987, încheindu-se, așadar, doar odată cu trecerea filosofului la cele veșnice. Este vorba de 165 de documente: delațiuni, transcrieri de convorbiri telefonice interceptate, transcrieri de înregistrări obținute în urma instalării de microfoane în camera pe care Noica o ocupa la Păltiniș. Este, deci, un dosar eterogen, căci urmărirea cărturarului s-a făcut de către un număr mare de ofițeri (nu mai puțin de 53, conform anexei de la sfârșitul volumului), din structuri diferite (locale și centrale) și, mai ales, cu pregătire și orizont
Noica și fosta Securitate by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5202_a_6527]
-
parlamentar din partea PRM), însă greul supravegherii l-au dus securiștii locali. Și, fără să desconsider provincia, asta se vede. Esența dosarului este alcătuită din transcrieri ale convorbirilor telefonice ascultate și, respectiv, ale convorbirilor înregistrate de microfoanele instalate în vila de la Păltiniș și în casa din Sibiu a lui Aurel Cioran (fratele filosofului Emil Cioran și prieten apropiat al lui Noica). Transcrieri chinuite, efectuate cel mai adesea de cadre care, oricât de puternic era sentimentul de subordonare față de aparatul din care făceau
Noica și fosta Securitate by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5202_a_6527]
-
erau de găsit.” Unul ar trăi sub steaua lucidității necruțătoare, a radicalismului definitiv, celălalt închipuind o veritabilă cartă a amăgirilor. Viitorul văzut de Cioran stă sub steaua Apocalipsei, cel interpretat de Noica sub steaua marilor speranțe. Noica va încerca, la Păltiniș, să reconstituie structura Utopiei, ruinată de regimurile totalitare. Cei care vorbesc despre regimul complementar al celor doi, își sprijină demonstrația pe cele două scrisori . Înainte de ele a mai existat un text pe care nimeni (bănuiesc) nu-l citează. E vorba
Noica și careul M al Sibiului by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4385_a_5710]
-
au încercat să răspundă cititorii, învățăceii sau exegeții filozofului. Răspunsul cel mai simplu este că locul era ofertant: ideea de retragere se putea conjuga cu ideea de spațiu sacru, în care spațiul montan putea proteja dialoguri cu discipolii. Faptul că Păltinișul se afla la doi pași de locuri pe unde trecuseră, unde se așezaseră mari figuri ale gândirii naționale, că putea inaugura altă geografie spirituală a Sud-Estului European nu era de neglijat. Sibiul, Mărginimea Sibiului, Rășinarii, dar și Ardealul în ceea ce
Noica și careul M al Sibiului by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4385_a_5710]
-
avea definitoriu se puteau descoperi mai bine din acest Centru. Fratele marelui filozof era la Sibiu, de la Păltiniș Noica putea ajunge mereu la el: dialogul despre Cioran se putea împlini aici. Dacă mai scriem că discipolii lui Noica veneau la Păltiniș ca niște adevărați pelerini putem înțelege că anii optzeci ar fi trebuit să inaugureze prin Păltiniș, prin Rohia sau prin mânăstirile Bucovinei o geografie sacră a României. Universul ascuns,„secret”, părea a defini noua renaștere spirituală a țării. Iată de ce
Noica și careul M al Sibiului by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4385_a_5710]
-
de la Păltiniș Noica putea ajunge mereu la el: dialogul despre Cioran se putea împlini aici. Dacă mai scriem că discipolii lui Noica veneau la Păltiniș ca niște adevărați pelerini putem înțelege că anii optzeci ar fi trebuit să inaugureze prin Păltiniș, prin Rohia sau prin mânăstirile Bucovinei o geografie sacră a României. Universul ascuns,„secret”, părea a defini noua renaștere spirituală a țării. Iată de ce apariția Jurnalului de la Păltiniș a lui Gabriel Liiceanu a părut multora surprinzătoare. Cartea divulga un proiect
Noica și careul M al Sibiului by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4385_a_5710]
-
pelerini putem înțelege că anii optzeci ar fi trebuit să inaugureze prin Păltiniș, prin Rohia sau prin mânăstirile Bucovinei o geografie sacră a României. Universul ascuns,„secret”, părea a defini noua renaștere spirituală a țării. Iată de ce apariția Jurnalului de la Păltiniș a lui Gabriel Liiceanu a părut multora surprinzătoare. Cartea divulga un proiect care submina cultura oficială. În primul rând, întrebarea esențială a cititorului calificat era dacă Noica și-a dat acordul publicării Jurnalului. Și întrebarea devenea presantă, fiindcă Jurnalul de la
Noica și careul M al Sibiului by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4385_a_5710]
-
fi putut legitima România atunci, într-un efort de a obține o schimbare rapidă a imaginii țării în afară. O arată în special texte ca Scrisori deschise către Andrei Pleșu sau Scrisoare deschisă către Gabriel Liiceanu după lectura Jurnalului de la Păltiniș. În rest, „intelectualii români par să confirme, prin urmare, teza neomarxistă a lui Karl Manheim: alcătuiesc o freischwebende Intelligenz, o intelighenția fluctuantă, care își face iluzia că urmărește țeluri superioare, dar care se dovedește, în realitate incapabilă de a înfăptui
Reflecții (in)actuale by Adrian G. Romila () [Corola-journal/Journalistic/3813_a_5138]
-
Editura Humanitas: Nori peste balcoane (1996), Ceruri nomade (1999) și, postum, Amurg parizian (2007). Tot postum a apărut și corespondența sa cu Constantin Noica (Sub semnul depărtării, 2006), devoalând afinități intelectuale, dar și o discretă iubire târzie a filosofului de la Păltiniș. Prietenia admirativă cu N. Steinhardt ține însă de un alt registru spiritual. Pe Steinhardt îl pune alături de cardinalul Parisului, Jean- Marie Lustiger - un alt evreu convertit, dar la catolicism -, ambii încarnând pentru Sanda Stolojan însăși esența creștinismului - prin „înălțimea spirituală
Epistolar inedit Sanda Stolojan – N. Steinhardt by Florian Roatiș () [Corola-journal/Journalistic/3424_a_4749]
-
a păstrat un impresionant număr de epistole trimise confraților săi. Și nu numai. Istoricul și criticul literar Stan V. Cristea (n. 1950) a cercetat, a adnotat și a bibliografiat într-o carte de referință1 toată corespondența, publicată, a benedictinului de la Păltiniș. Epistolele lui Constantin Noica conțin numeroase informații, note, știri, referințe, microportrete, acolade, rectificări, nuanțări privind unele momente din literatura și cultura națională. Revelatoare în acest sens sunt și cele două epistole, necunoscute până acum, trimise istoricului și criticului literar George
Două scrisori ale lui Constantin Noica by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3010_a_4335]
-
și culturale? În primul rând „plăcerea de a fi cauza plăcerii altora”. Lăsând la o parte sarcasmul și ironia conjuncturale, îl plictisesc fericirile elaborate, e dezgustat de inventarierea răului cu pasiune, se pronunță pentru integrarea valorilor religioase, are nostalgia unui Păltiniș refăcut prin educație serioasă, e convins că neutralitatea nu e o soluție, se simte sătul de spiritul catastrofic - chiar dacă la noi acesta e „o formă de creativitate”. Ironizează corectitudinea politică („tehnica de a te purta frumos în calitate de Nimeni”) și incultura
Imprudențe supravegheate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2900_a_4225]
-
lor e de salutat. Fără comentarii În DILEMA VECHE (nr. 509), Andrei Pleșu semnează un text admirabil intitulat „Zăpada”: „Dl Noica ne dădea aer, curaj și ritm. Era singura noastră sursă de energie și de cumințenie cărturărească. Plecam întotdeauna de la Păltiniș umiți că un asemenea personaj există, că am avut șansa de a-l întîlni și că se poate trăi la nivel suprem într-o scandaloasă indigență materială: ne exasperau cele 11 grade din camera lui (pe timp de iarnă), culoarea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3026_a_4351]
-
autorului din procesul de realizare a individuației. Sub primul aspect, poemele sunt construcții bine chibzuite și îndelung șlefuite, parcă la „școală maiștrilor” (unele poartă semnul „maistrului” așezat sub titlu: Cuvântul - sărbătoarea poeților (după o idee de Al. Philippide), Geometrul de la Păltiniș barbiana, Sâmburele personal barbiana, În viața muntelui călinesciana, Picătură de primăvară bacoviană, S-a revărsat argheziana, Secerat blagiana; altele prin dedicație: Nu ne-am nuntit lui Cezar Baltag, Vânat lui Vl. Streinu, Marmură zeiasca admirând statuia zeiței Venus din Milo
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se aud sonuri și rezonări în câteva poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea în zonă a ideii / Fierbinte că un popas în somn / Se-aud retragerile-n vânt ale scânteii / Când aburesc în verticală unui dom”, p. 72; sau în Sâmbure personal, din incantațiile poemei După melci). Însă din „lecția” poetului-matematician
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
în trecut, cu retrăirea episoadelor biografice: adolescența în Cotroceni, atmosfera sumbră a Facultății de Filosofie în anii marxismului, bursa de șase luni la Aachen și apoi bursa Humboldt, maturitatea trăită în apartamentul din Intrarea Lucaci, unde Securitatea instalase microfoane, perioada Păltinișului lui Noica, a cărui cameră nr. 13 din vila 23 beneficia de aceeași tehnică operativă de ascultare, înscenarea plagiatului după Noica sau peripețiile publicării Scrisorii despre umanism; 3) palierul filosofic, autorul rămînînd fidel impulsului speculativ: orice situație concretă este ridicată
Delațiunea ca act spiritual by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3091_a_4416]
-
-se asupra înțelegerii, rezolvării și transformării conflictelor. Participă studenți, tineri interesați de problematica menționată, ce activează în cadrul organizațiilor neguvernamentale, dar și aproximativ 50 de invitați din 18 țări europene. Următoarele etape ale acestui eveniment de amploare se vor desfășura la Păltiniș și apoi la Bran, unde vor avea loc o serie de traininguri, sesiuni și workshop-uri. Manifestarea va culmina în data de 18 august, când la Timișoara se va organiza un Marș al Păcii, începând cu ora 16,30 în Piața
Agenda2005-32-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/284045_a_285374]
-
23-28 decembrie, 3-8 ianuarie (54 de lei/zi la Bușteni și 62 de lei/zi la Sinaia), 29 decembrie - 2 ianuarie (440 de lei/serie) l Meseș, Tusa (jud. Sălaj) - seria 30 decembrie - 2 ianuarie (330 de lei/serie) l Păltiniș, Săliște (jud. Sibiu) - seriile 24-29 decembrie, 3-7 ianuarie, 30 decembrie - 2 ianuarie (47 de lei/zi la Păltiniș și 32 de lei/zi la Săliște) l Cozia (jud. Vâlcea) - seriile 24-29 decembrie, 2-8 ianuarie (43 de lei/zi), 30 decembrie
Agenda2005-47-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284410_a_285739]
-
decembrie - 2 ianuarie (440 de lei/serie) l Meseș, Tusa (jud. Sălaj) - seria 30 decembrie - 2 ianuarie (330 de lei/serie) l Păltiniș, Săliște (jud. Sibiu) - seriile 24-29 decembrie, 3-7 ianuarie, 30 decembrie - 2 ianuarie (47 de lei/zi la Păltiniș și 32 de lei/zi la Săliște) l Cozia (jud. Vâlcea) - seriile 24-29 decembrie, 2-8 ianuarie (43 de lei/zi), 30 decembrie - 2 ianuarie (305 lei/serie). De asemenea, pot fi oferite informații și despre alte tabere școlare deschise în
Agenda2005-47-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284410_a_285739]
-
precum și pe Constantin Floru, C. D. Amzar, Gheorghe Racoveanu, Emil Cioran, Mihail Sebastian. Unii dintre ei vor colabora în deceniul al patrulea la Vremea, iar alții vor avea la rândul lor discipoli (este cazul lui Constantin Noica, cu școala de la Păltiniș, care i-a avut ca discipoli pe Andrei Pleșu și pe Gabriel Liiceanu). Acesta a fost rolul esențial al Profesorului: să creeze o întreagă generație în cultura românească, o elită studioasă. Profesorul Nae Ionescu „Ne-a învățat să gândim” Este
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]