96 matches
-
despre o nouă atracție, la țară. ”Dai 10 lei și te rătăcești în porumb”, așa cum e la modă prin occident, ne spune autorul anonim al reportajului. Nu se spune dacă în cei 10 lei intră și hârtia igienică, sau poate pănușele sunt în tendințe, acum, în epoca ecologiei. Tristian Tâmpeanu, a ajuns de la RL la revista 22. Nu-i nicio rușine, așa a avansat și dna Pora, nu mai e mult și o să-l trimită biroul de presă al PDL și
Ziare la zi: Băsescule, cu cianură ai încercat? - PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25358_a_26683]
-
cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, rudari și iconari. Meșterii vor aduce obiecte care de care mai diverse, pe lângă tradiționalele băuturi și dulciuri de iarnă. Vizitatorii vor putea să-și cumpere sorcove, linguri, măști, fluiere, ocarine, împletituri din pănușe, oale, scăunașe, îi, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, cauce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, mobilier pictat, carafe, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copăițe, furci, pipernițe, găvane, cavale, păretare, lăicere, ștergare, lăzi de zestre
Târg de Sfântul Nicolae la MȚR by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80673_a_81998]
-
Un desen animat rural, expresiile candide și grozave de poveste, de lemn aprins în sobă, de stihie a naturii (loan Măric,Bacău și Gheorghe Ciobanu, Iași).Astfel, m-am plimbat printre costume populare, păpuși și coșulețe din foi de porumb (pănușă) - Balint Iulia,Odorheiul Secuiesc.Un instrument muzical care înlocuiește cimpoiul intitulat tâlv, meșterit dintr-un fruct numit tot tâlv și folosit anterior la tras vin din butoi este prezentat de Toader Busnea. Are și de ce să fie mândru, fructele se
Două evenimente by Violeta Ion () [Corola-journal/Journalistic/12474_a_13799]
-
o strige pe mumă-sa. Altă dată ar fi alergat și strigat cât o ținea gura. Ar fi umplut de râs ograda. Se opri. Nu era nimeni. Se vedea copilă în mijlocul verii pe țolul de coade cu două păpușele de pănușă. Da’ câinele, câinele de ce nu latră? Apăsă clanța și intră în marchiză, unde simți mirosul de buruieni uscate pentru ceaiul de peste iarnă. Când era mică și ea culegea ierburi pe care le așeza la streașina casei să se usuce. Pojarniță
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
într-însa pe maramureșanul nostru. Ca să vezi ce râde viața de bietele noastre iluzii. Femeile țărănci erau tinere "Este timpul", îmi spuneam la ora de Mâini îndemânatice și mă repezeam spre mototolitele și murdarele broderii, schimonositele ștergătoare de pantofi din pănuși de porumb sau mă aplecam istovit peste traforaj. Rupeam adesea lama subțire a firizului la curbele pe care trebuia să le iau conform liniilor care îmi îndrumau calea. Labirintul lor dădea la iveală profilul a te miri ce: un iepuraș
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
de cântece, le vezi mereu grupuri, grupuri, deschise, prietenoase, fără să ascundă totuși o rezervă în fața Carminei. Într-o zi, în timpul unei averse de ploaie le-a urmat în camera de dormit, cu paturi suprapuse, cu ștergătoare rotunde împletite din pănuși de porumb risipite pe ici, pe acolo. Veniseră fugărite de răpăiala ploii, acum se foiau printre paturi, își ștergeau părul, scormoneau printre bagajele lor puține, mirosea a veșminte umede, a transpirație, a sânge. Acolo, în casa cu plafonul scund muntencele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
bietu om, don Parodi; vina ie a lu mandezu. După ce-am lățit bancu, m-am arătat În tișort, să fac posibelă Încurcătura. Pă 6 mai, nu mai știu la ce oră, zorii au dat peste o havană națională dân pănuși dă porumb, la decât câțiva centimetri dă călimara lu Zarlenga cu Napaleonu. Ăsta, că știe doar să-și amețească clientu, vrea să convingă un cerșetor serios, care ie mâna dreaptă la Societatea Primele Valuri dă Frig și care Azilu Unzué
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
băgase În gura lupului, mai pe-nțeles, În biro la mitocan. A intrat fără să i se deie voie, și chestia asta ie todeauna urâtă cu spume, a dat nas În nas cu Zarlenga și i-a țipat: „Avana din pănuși mandea am adus-o, d-aia, că așa mi-a venit pă chelie.“ Fumurili o să-i vină dă hac lu Limardo, mi-am zis la mine În glagore. N-avusese Încotro și se dase de gol. Da dă ce n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
parcă io ieram vrun chibiț. N-am dat atenție și am vizionat atent toată ceata lu Pițigoi. Chiar de nu mă dă timpu afar dân casă, am să ți-i zugrăvesc pă toți. Da acum, culcarea și ultimu trabuc dă pănuși pă azi. Te Îmbrățișează Indianu III Dragă Avelino, Ăi fi cetit deja cu mare Înteres ce-ți ziceam io dă alde Lagrange. Da acu ți-i pot zugrăvi pă larg. Inter nos, ăl mai simpatic ie bunelu. Acilea toți Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
abandonarea frontului de război), la care adăugau vată îmbibată în „gaz” și o rotiță metalică de la mai vechile brichete aruncate, ca mecanism de aprindere. Alții foloseau pentru a aprinde țigările noduroase (tot de aceeași fabricație, cu hârtie de ziar sau pănuși de porumb), milenarul amnar cu iască uscată... Dar frica a rămas. A fost o umbră intrinsecă condiției de refugiat, mulți ani după 1944. După frica mare de a nu fi „repatriat” prin 1945 cu forța de autoritățile sovietice (din fericire
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
lăstar în palma dreaptă, semn că trebuie să urci. Nu te teme, împletește-ți sângele funie și înalță-te! Hai, încă un pas! Până la tâmpla lui Dumnezeu, copii mici înalță zmei; tu, când erai de o șchioapă, modelai îngeri din pănușă de popușoi, apoi îi lăsai slobozi în cer. Pășește! În cealaltă palmă fântână adâncă. Prăbușirea e pe măsura înălțărilor. Focul de sub icoană, scară spre cer. Așa simțea, așa îi venea să strige. Agonia stafidea trupul, dorul decupa chenare de fotografii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
luna spăla cămăși de sfinți pe malul gârlei, cineva scapără chibrituri în cer: O să plouă. Mai bine ai trece, Dumnezeule, lumina prin sită decât printre gratii! Petru a adormit ca un prunc pe o rogojină uscată; luna, sub fereastră, împletea pănuși de păpușoi. Neliniștea este sora mai mică a morții, vine de mai multe ori: întâi, așa, ca de "bună ziua!", apoi ca de "ce mai faci?", mai târziu, când ți se pare că te-a uitat definitiv, se întoarce din drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mână, gura i se agită inutil. Nu știu încă de ce anume trebuie să se teamă, nu-mi cunosc intențiile. Știu doar că îi strâng tare părul de rafie, i l-am prins cu cealaltă mână și trag ca de o pănușă. Apoi mă reped la ea cu dinții. Îi mușc bărbia, buzele întărite de frică. O las să geamă, pentru că acum are de ce. Acum, când i-am smuls de pe piept floarea de paiete, când îi strâng sânii slabi și îi frec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
în America. Câștigă o grămadă de bani. Bambi este obsedată de produsele biologice. Manlio se îndoapă însă cu friptură și bordel în oraș, iar seara aleargă cu o sută nouăzeci la oră pe autostradă, ducându-se spre casa aceea cu pănuși și smocuri de lavandă uscată. Detestă natura, liniștea ei. Are, evident, piscină cu bordura canelată și pietrele aranjate de un arhitect. Dar e furios și pe piscină, pe robotul care fâșâie pe fundul ei. Implacabil, ca tânăra lui soție. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
avea două camere și o tindă. Nea deschis ușa camerei din stânga, spunându-ne simplu: „Aici! Nu cred că vă trebuie învelitori că e destul de cald noaptea”. Era un pat de lemn cu o saltea din țolinci de cordele umplută cu pănuși de porumb, pe care cu mare îngăduință ar fi încăput două persoane, o bancă lungă de lemn ca acelea ce se găseau la Căminul Cultural, o masă și un taburet ca vai de el, dar nu asta era problema. La
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
istoriile domnului Speranță din peregrinările sale ca suplinitor prin mai multe școli, ne-am hotărât că e cazul să ne odihnim. Ne-am întins de-a’n picioarelea în pat, rezemându-ne capul pe câte o pernă umplută tot cu pănuși de porumb, și am adormit destul de repede. Nu știu dacă trecuse o oră când m-am trezit din cauza unor mâncărimi pe la coaste, băgând de seamă că sunt și singur în pat. M-am gândit că profesorul Dănilă s-o fi
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
scapă; în mânăstiri e îndestulare, va putea să mănânce pe săturate și să citească multe cărți, să se roage și să vorbească direct cu Dumnezeu. Noaptea trecu liniștită; din pricina oboselii, cismarul sforăi, se tot întoarse pe saltea, făcând să foșnească pănușile de porumb. Porumbul în Calabria nu avea vechime, iar pănușile erau folosite, între altele, de țărani ca să umple saltelele pe care dormeau: făceau zgomot, ce-i drept, dar luau forma corpului. Nu exista suficientă lână, puținul ce se obținea de la
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
săturate și să citească multe cărți, să se roage și să vorbească direct cu Dumnezeu. Noaptea trecu liniștită; din pricina oboselii, cismarul sforăi, se tot întoarse pe saltea, făcând să foșnească pănușile de porumb. Porumbul în Calabria nu avea vechime, iar pănușile erau folosite, între altele, de țărani ca să umple saltelele pe care dormeau: făceau zgomot, ce-i drept, dar luau forma corpului. Nu exista suficientă lână, puținul ce se obținea de la tunsoarea oilor era vândut la Napoli, iar paiele nu numai
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Și s-a dus să vadă / De i-a dat Dumnezeu roadă. Grâul era-n spic cât vrabia / Și în pai cât trestia..."63 Scenariul trăirilor zilnice este însoțit de semnificațiile zilelor săptămânii care măsoară și cântărește viața omului: "Cucuruz, pănușă verde, / Dorul mândrii nu mă crede, / Că nu se merge la fete; / Luni seara să nu m-aștepte, / Marți seara nu mă duc eu, / Că mă bate Dumnezeu; / Miercuri seara mă bat sfinții; Joi mă judecă părinții; / Vineri mă duc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
multe frunze de tătăneasă, adăgați ½ cană de boabe de soc, o cană cu miere și o cană cu apă. Fierbeți la foc mic timp de 30 de minute, strecurați și beți când este nevoie pentru o transpirație abundentă. Fierbeți 8 pănușe de porumb În 4 căni cu apă, timp de 30 de minute. Strecurați și beți 2 căni pe zi, sau Întreaga cantitate de ceai, În caz de nevoie. O cană de lapte fierbinte În care adăugați ½ linguriță de scorțișoară și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de 10 minute. Puteți face și un decoct de praz. Pentru aceasta fierbeți două fire de praz într-un litru (patru căni) de apă timp de 30 de minute. La porumb, mai ales mătasea este diuretică. În loc să o aruncați odată cu pănușile, puteți face din ele un decoct. Strângeți mătasea de la 8-10 porumbi și fierbeți-o timp de zece minute într-un litru (patru căni) de apă. Și ceapa este un diuretic eficient. Putem profita de proprietățile ei în diverse moduri: sub
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]