1,423 matches
-
Par trei sportivi pregătiți să escaladeze un munte. Personajele se definesc singure. Sfinx e un personaj enigmatic, sibilinic, înclinat spre meditație filozofică, Păpădie, e, așa cum sugerează și numele, un ins aerian, gata să se risipească la cea mai mică mișcare. “Păpădie: Eu sunt o părere, o umbră, o pasăre cu aripile frânte, o iarbă agățătoare ce se ascunde în spatele fiecărui copac”. Fiecare preferă alt loc de ședere: Păpădie - câmpia; Piatră și Sfinx - vârful muntelui, înălțimile. Și iarăși, regnurile conlucrează. Regnul mineral
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
numele, un ins aerian, gata să se risipească la cea mai mică mișcare. “Păpădie: Eu sunt o părere, o umbră, o pasăre cu aripile frânte, o iarbă agățătoare ce se ascunde în spatele fiecărui copac”. Fiecare preferă alt loc de ședere: Păpădie - câmpia; Piatră și Sfinx - vârful muntelui, înălțimile. Și iarăși, regnurile conlucrează. Regnul mineral, regnul animal, regnul vegetal, împreună alcătuind universul. Din cei trei, doar Sfinx atinge vârful muntelui, culegând floarea de colț, atât de prețioasă: “Floarea și lumina e secretul
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
suflet ca un cântec lin umbrele tăcerii șterg priviri duioase adâncind natura într-un somn divin. Cerul strânge-n bucium doina-n fir de ie odihnind suflarea îngerilor mii epoleții toamnei țes pe cruci de glie cântecul acesta, mir de păpădii! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: CÂNTEC DE TOAMNĂ / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2087, Anul VI, 17 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CÂNTEC DE TOAMNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380094_a_381423]
-
Poeme > Duiosie > CINE-I OARE? Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cine vine blând, mirată, scuturându-se de vise peste toamna-ntunecată în pocale de vii stinse? nu sunt pași de păpădie nici mirări din văz de plop ai ghici-o dintr-o mie de n-ar merge la galop. își așează fulgi-n traistă și pornește roibul sur strângând arii în batistă și colțuni în abajur. luna tainic o privește ținând
CINE-I OARE? de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380297_a_381626]
-
Acasa > Poezie > Cantec > SUFLET (DE)COLORAT Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1536 din 16 martie 2015 Toate Articolele Autorului m-a pedepsit îngerul cu portret în creion mâna ta picta stângaci fire de păpădie ți-am spus că iarba nu se poate ierbi frunzele nu (mai) pot înfrunzi copacii sting culori în apus nu bate vântul nu plouă nu (mai) ninge fără umbra iubirii ca o stea ce se stinge în foi de staniol
SUFLET (DE)COLORAT de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377089_a_378418]
-
poezia sa reușește să mângâie, să alinte și să șlefuiască pietrele de cuvânt în așa fel încât cel care le vede rotunjimea să le perceapă ca fiind “ale lui”, a explicat poeta. Astfel, Aura Popa șlefuieste cuvintele, tatuând poemele “cu păpădii”, ca mai apoi să le scuture în văzduhul speranței, unde doar “vântul nerăbdării” le-ar putea scutura: „Cu păpădii am tatuat poeme/ Și în văzduhul tău le-am scuturat/ Dar vântul nerăbdării prea devreme/ Le-a risipit și nici n-
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
le vede rotunjimea să le perceapă ca fiind “ale lui”, a explicat poeta. Astfel, Aura Popa șlefuieste cuvintele, tatuând poemele “cu păpădii”, ca mai apoi să le scuture în văzduhul speranței, unde doar “vântul nerăbdării” le-ar putea scutura: „Cu păpădii am tatuat poeme/ Și în văzduhul tău le-am scuturat/ Dar vântul nerăbdării prea devreme/ Le-a risipit și nici n-ai observant”. (În vară...) Lumina înseamnă iubire, o cale spre senin unde își adună visele spre a simți “cerul
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
îmi povestea o altă mare mărturisitoare mistică, Aspazia Oțel Petrescu, care o rugase să-i înlesnească o întâlnire cu Titanul misticii, Marele Duhovnic Arsenie Boca, înainte de a fi arestată. Toate gândurile ei sunt colinde care transcend ca un fulg de păpădie anotimpurile trăirii și suspinul după Fecioara Maria-Maica Domnului nostru. Nazaret „Icoana asta-a frumuseții tale,/ I-a adăugat doar un fior de jale,/ același joc de tainică iubire,/ Te mistuie-n tăcere, peste fire./ Cum stai în calea razelor slăvită
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
care se joacă, perechea unui unu asasinat. O pereche imposibil de găsit, căci "cum să strîngi un braț care e un nor". Oameni pe care nu-i mai știi, drumuri pe care nu le mai cauți, unde "cuvintele se risipesc păpădie stelară, ușoară, transparentă, fără conzistență și totuși prezentă în fiecare ungher al ființei tale acum mai palide." Emacierea de spiță rară: "acei care neagă existența minunilor să nu se apropie de aceste poeme. Vor suferi decepția convingerii sfărîmate. Pentrucă minuni
Unicate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8274_a_9599]
-
Cristian Spârchez și Nicolae Arieșanu toți din Bran, județul Brașov. Galeria Dulcețurilor 2011 s-a îmbogățit cu dulceață de nuci verzi, de cireșe amare, de căpșuni, de ceapă roșie sau chiar de piper alb. Nu lipsesc siropurile - de brad, de păpădie, de căpșuni, vișine, cireșe albe sau negre. Toate bunătățile sunt făcute de gospodari din județele Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Botoșani, Brașov, Buzău, Călărași, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Harghita, Ialomița, Ilfov, Maramureș, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vâlcea
Obiceiuri strămoşeşti de Sfântă Maria Mare la târgul de la ASAS () [Corola-journal/Journalistic/69257_a_70582]
-
Leo Butnaru Îngerul meu, nevinovat, mai toarnă Și gaz pe foc, șoptindu-mi: ce frumoasă E printre raze dulcea ta mireasă, Nu te sfii de mine, o răstoarnă Cu dragoste-ntre păpădii și fluturi, Nu-i nimeni să te vadă, ești în grija Caldă a mea, n-o să te spun la Domnul, Cum cîrlionții în extaz i-i scuturi Pîn'ce o îmbujorează-n paturi somnul; Chiar și în vis jucați-vă
Îngerul meu... by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8114_a_9439]
-
le credem sau nu, ne modifică sau nu. Într-un „undeva” indistinct se întîmplă mereu „ceva” care potolește această foame colectivă de informație, de nou, de senzațional. Crime, accidente, violuri, catastrofe, deraieri spectaculoase, descoperiri epocale (care țin cît puful de păpădie), bîrfe etc. sînt înfăptuite de „personaje” indistincte care trăiesc, parcă, pentru a declanșa senzaționalul. Cu cît se vehiculează mai mult acest tip de informație, impersonală, cu atît lumea asta pare caricatura lumii pentru care avem senzația că ne-am născut
Întoarcerea la literatură by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4306_a_5631]
-
DE LA ANTIPROZĂ LA PROZĂ, PRIN POEZIE Prof.dr. Lucian STROCHI Claudia Mitră ne propune prin Viața ca un fir de păpădie o antiproză modernă, cu multe arcane și capcane, violentând de multe ori, proza obiectivă, cu narator extradiegetic sau heterodiegetic, sfidând dezinvolt clasicele „momente ale subiectului”. Lucrul e parțial explicabil, întrucât Claudia Mitră este în primul rând poetă, având două volume
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
de răceală, de neutralitate, oglinda și sticla rămânând obiective, neutrale. În realitate, poezia Claudiei Mitră are o singură temă majoră, e drept cea mai generoasă - iubirea - în toate ipostazele ei. Tot iubirea este tema volumului VIAȚA CA UN FIR DE PĂPĂDIE și un prim argument că e vorba de o antiproză este prezența indusă, dedusă, uneori discretă, alteori agresivă, a poeziei. Se remarcă repetiția și enumerația, chiar la nivelul unei fraze: „Amintirile tale, iubiri, speranțe, singurătăți. Mai ales singurătăți. Crâmpeie din
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
valma / cu cele purtând în ele parfum de serenade. / Iubesc acest oraș străin, aproape străin, / din ce mai puțin străin. / Îl iubesc. Pentru că te iubesc!” Titlul cărți e o metaforă dublă, provenind dintr-o comparație: „Viața ca un fir de păpădie.” (Viața e un fir de păpădie!). În același timp, timpul devine un puf de păpădie: „zilele mele sunt așa cum crezi tu, ușoare precum puful de păpădie”. Dar să nu uităm și o sugestie simbolico-imagistică: asemenea dragostei, sămânța păpădiei pătrunde peste
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
parfum de serenade. / Iubesc acest oraș străin, aproape străin, / din ce mai puțin străin. / Îl iubesc. Pentru că te iubesc!” Titlul cărți e o metaforă dublă, provenind dintr-o comparație: „Viața ca un fir de păpădie.” (Viața e un fir de păpădie!). În același timp, timpul devine un puf de păpădie: „zilele mele sunt așa cum crezi tu, ușoare precum puful de păpădie”. Dar să nu uităm și o sugestie simbolico-imagistică: asemenea dragostei, sămânța păpădiei pătrunde peste tot. Nu degeaba a fost aleasă
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
din ce mai puțin străin. / Îl iubesc. Pentru că te iubesc!” Titlul cărți e o metaforă dublă, provenind dintr-o comparație: „Viața ca un fir de păpădie.” (Viața e un fir de păpădie!). În același timp, timpul devine un puf de păpădie: „zilele mele sunt așa cum crezi tu, ușoare precum puful de păpădie”. Dar să nu uităm și o sugestie simbolico-imagistică: asemenea dragostei, sămânța păpădiei pătrunde peste tot. Nu degeaba a fost aleasă ca „stemă vorbitoare” pentru editura Larrousse: „Je sème à
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
cărți e o metaforă dublă, provenind dintr-o comparație: „Viața ca un fir de păpădie.” (Viața e un fir de păpădie!). În același timp, timpul devine un puf de păpădie: „zilele mele sunt așa cum crezi tu, ușoare precum puful de păpădie”. Dar să nu uităm și o sugestie simbolico-imagistică: asemenea dragostei, sămânța păpădiei pătrunde peste tot. Nu degeaba a fost aleasă ca „stemă vorbitoare” pentru editura Larrousse: „Je sème à tout vent”. Ori tocmai poli-simbolismul induce, prin ambiguitate, prin conotativ, ideea
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
fir de păpădie.” (Viața e un fir de păpădie!). În același timp, timpul devine un puf de păpădie: „zilele mele sunt așa cum crezi tu, ușoare precum puful de păpădie”. Dar să nu uităm și o sugestie simbolico-imagistică: asemenea dragostei, sămânța păpădiei pătrunde peste tot. Nu degeaba a fost aleasă ca „stemă vorbitoare” pentru editura Larrousse: „Je sème à tout vent”. Ori tocmai poli-simbolismul induce, prin ambiguitate, prin conotativ, ideea de poezie. Textul poate fi citit pe alocuri și ca un pamflet
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
când suntem deschiși unii față de ceilalți. Cred în bucuriile simple. Poți fi fericit aruncându-te în cer de la înălțimea unui fir de iarbă. Voi ...cei ce pășiți prin sufletul meu, nu ucideți copilul din mine... VIAȚA CA UN FIR DE PĂPĂDIE I. Pe Maria am cunoscut-o la un vernisaj, organizat în cadrul unei celebre galerii ieșene. Eram în întârziere și singurul loc rămas neocupat s-a nimerit să fie lângă ea. - E liber? am întrebat-o. - Da, desigur. M-am așezat
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
te transform, fizic vorbind, să te fac mic, atât de mic, încât să încapi, la propriu, în inimă. În inima mea. Să te port acolo, iar tu să vezi dacă zilele mele sunt așa cum crezi tu, ușoare precum puful de păpădie. Ai păși alături de mine pe drumurile pe care le străbat, ai simți clipele de frământare și faptul că nu e ușor să zâmbești, când de fapt ai lacrimi în colțul ochilor. Mi-aș fi dorit tare mult să pot face
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
mai greu de uitat, decât cel provocat în mod real, de o rană fizică. De aceea am evitat să ironizez. Fă din cuvinte flori, nu arme, spunea cineva. Și așa viața omului este atât de fragilă... Ca un fir de păpădie pe care, o pală mai puternică de vânt, îl poate rupe și împrăștia în cele patru zări. La ce bun să ne mai și otrăvim sufletul și mintea astfel? Nu este păcat? Efemeritatea existenței noastre pe Terra ar trebui să
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
rămâne până la sfârșit. Și se numește Durere. Tu mă cunoști altfel, nu-i așa? Uite că mi se întâmplă și mie să am zile grele. Sigur, le avem toți. Suntem fragili, sufletește. Viața însăși e fragilă. Ca un fir de păpădie... Maria XVI. Astăzi este aniversarea ei. Aflasem de ceva vreme, însă ieri după amiază, Maria m-a invitat în oraș. Am intrat în panică, pentru că nu știam ce cadou i-aș fi putut duce. O cunoșteam de puțin timp, e
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
îndemn să trăiești cu intensitatea anilor pe care îi ai, fiecare clipă de fericire pe care viața trebuie să ți-o dăruiască. Pentru că meriți. Ai grijă de tine. Suntem atât de fragili... Viața însăși este fragilă. Ca un fir de păpădie! Maria XXVIII . Cât să fi trecut? Trei ani? Da, cred că atât s-a scurs, de când Maria își hotărâse plecarea și din viața mea. Doar ca prezență fizică, pentru că, în rest, ea se afla tot acolo, în gândurile și în
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
uitam la ei ca la o icoană. Sufletul mi se umplea de fericire, ori de câte ori privirea lor blândă se revărsa asupră-mi, într-o binecuvântare. O pereche de mâini iubitoare era gata oricând să mă ridice din iarba înaltă, presărată cu păpădii galbene, în care mă prăbușeam uneori, din neatenție. - Păpădie, unde ți-s ochii? Pentru o clipă, deveneam o păsăruică purtată în zbor de brațe puternice, care mai apoi, mă așezau încet, între ceilalți bănuți aurii ai câmpului, eu ...cel mai
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]