472 matches
-
focul/ aduceam de toate cu remorca/ grâul ne încolțea în urechi/ mâncam hultoane grase până vomam și sufletul din noi/ ne pârlea un soare ca de pe stemă la prășit/ tălpile crăpate ne erau pline de țărnă/ bârfeam la disfăcat de păpușoi și râdeam/ cu râsul acela pe care nu-l mai puteam râde/ când bunicu purta basca cu țumburuc/ coșeriul era plin/ cerul era senin/ iar busola arăta întotdeauna la est de vest” (p. 26). Că acest ton nu derivă dintr-
Patru debuturi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5074_a_6399]
-
foarte bună, dar miroase, cel puțin unele pagini, a vin. Am vorbit de curând despre dumneata cu Virgil Cioflec. Vine câte o dată prin București și dă atunci și pe la mine. S-a băgat slugă la chinezi. În loc de grâu și de păpușoi, văd că nu crește decât orez și aleargă de colo, colo, pe unde-l poartă treburile acestei buruieni de noroi. Pentru că buruiana de noroi se pare că e și o buruiană de aur. Am tot crezut că am să ajung
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
Alexandra Olivotto Păpușa & păpușoiul Există o hibă cvasi-generală a tinerilor/ noilor scriitori și voi începe cu ea deoarece e una din cele câteva care viciază colecția de poeme a lui Claudiu Komartin - un eșec al sintezei dintre "harul poetic" și cultura generală. La care
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13654_a_14979]
-
lângă urzici, îi cădeau pe spinare picuri de apă și Ștefan sorbi aerul printre dinți, de parcă apa ar fi fost sloi și își aminti cum învățase să fumeze, țigări din păr de porumb învârtit în pănuși, hiiii, caii popii-n păpușoi!, când tot așa făcea hiii, cum a tras acum aerul printre dinți. Stolnicul mergea mic și subțire și drept ca un sfredel și țanțoș în șaua calului, spre Dâmbul Melcilor, dincolo de care se întindea satul. Moșia ar fi fost o
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
s-o izbească, negreșit, / De zidul de la asfințit. Ce i-oi mai face eu apoi, / Aveți ca să vedeți și voi!” „Dar când se-ntorc ai noști’ bărbați / De unde-acuma sunt plecați, Ce zicem? Ce vom face noi?” „Tăceți ca mortu-n păpușoi! N-aveți ce zice nici că-i laie, / Și nici precum că îi bălaie! Cu dânșii, eu am să vorbesc / Și-oi ști ca să îi potolesc.” După ce se înduplecară / Nurorile, iute intrară În casă, peste baba care / Nu se-aștepta
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
Hai, că m-am încurcat! Am prins eu unul, dar l-am aruncat înapoi, în mocirlă. Ha, ha, ha! Adică...în baltă. (râde) Cred că am băut cam mult, de m-am amețit așa. Ce faci, tanti? Când ne dai păpușoii ăia de cârpă, să avem și noi cu cine dansa? Toate începură să râdă, înțelegând că nu trebuia să pomenească de bărbatul Cameliei. Maria deschise televizorul, spunându-i Irinei: - Nu-ți dau niciun păpușoi! Poți să iei din cămară un
CAP. 11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383084_a_384413]
-
Ce faci, tanti? Când ne dai păpușoii ăia de cârpă, să avem și noi cu cine dansa? Toate începură să râdă, înțelegând că nu trebuia să pomenească de bărbatul Cameliei. Maria deschise televizorul, spunându-i Irinei: - Nu-ți dau niciun păpușoi! Poți să iei din cămară un sucitor sau un făcăleț. Dansează cât vrei cu astea, să te saturi de păpușoi. - Ba, să te joci mata cu sucitorul! Am să dansez singură. Am vrut și eu să dansez în viața asta
CAP. 11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383084_a_384413]
-
râdă, înțelegând că nu trebuia să pomenească de bărbatul Cameliei. Maria deschise televizorul, spunându-i Irinei: - Nu-ți dau niciun păpușoi! Poți să iei din cămară un sucitor sau un făcăleț. Dansează cât vrei cu astea, să te saturi de păpușoi. - Ba, să te joci mata cu sucitorul! Am să dansez singură. Am vrut și eu să dansez în viața asta cu un păpușoi mai ca lumea, da’...m-am săturat. Iuhuu! (începe să se-nvârtească)uite că pot și singură
CAP. 11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383084_a_384413]
-
iei din cămară un sucitor sau un făcăleț. Dansează cât vrei cu astea, să te saturi de păpușoi. - Ba, să te joci mata cu sucitorul! Am să dansez singură. Am vrut și eu să dansez în viața asta cu un păpușoi mai ca lumea, da’...m-am săturat. Iuhuu! (începe să se-nvârtească)uite că pot și singură. Haideți fetelor la dans! Uite-așa! și iar așa! Zi-i, băă! Maria și tinerele râdeau cu hohote. Se ridicară și-ncepură și
CAP. 11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383084_a_384413]
-
se ridică și muma a bătrână care, cu o cățuie într-o mână și cu lumină în alta, se plecă asupra pruncului și-i ursi să ajungă dănac. După o vreme, după fiertul zămii, luă melesteul și bătu făina de păpușoi în apa hierbinte până se-ntări mămăliga așa, ca o pită mare, galbenă și aburindă. Atunci scoase totul în tindă, puse pe masă o scoarță cu arnici, pe ea tablaua cu merinde, scoase stupușul de la țuică, făcu trei cruci, bău
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
bejenari și cei rămași în Bucovina. Când în Bucovina a fost mare foamete în 1866, despre care s-a vorbit și s-a scris mult, locuitorii din Pârhăuți au plecat la părhăucenii din satul Lunca de au adus de acolo „păpușoi” (porumb). Nu este de mirare, deoarece an de an locuitorii români și neromâni din Bucovina plecau în Moldova, pe moșiile boierești și mănăstirești, la „agoniseală”, muncind toată vara, iar toamna își aduceau acas partea ce le revenea din recoltă. Sunt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
100 de case. „Casa în care mam născut era o casă mică, făcută din bârne de tei, încheiate la capete, având o tindă mică. În această sală (tinda) era un știubei în dreapta, în fund, în care ținea 4-5 banițe de păpușoi. Aici era și gura podului unde te suiai pe o scar de lemn. Porumbul știuleți se ținea în podul casei, asemenea fasolea, sămânța de cânepă, de in, de bostan etc. Din tindă, în partea stângă, pe ușă intram în casă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Era om de serviciu și guard comunal. În mijlocul satului striga cât îl ținea gura:Cu banii ghirului, mă! Î la primărie, mă! adică să se plătească impozitul. - Cu băieșii (copiii) la hultuit, mă! adică la vaccinare. - Legași câinii că strică păpușoii, mă! Viața fostelor sate de clăcași a fost influențată decisiv de raporturile cu proprietarii moșiilor, de la care arendau, în condiții înrobitoare, suprafețe de teren necesare întreținerii. În 1872, guvernul conservator, al marilor proprietari, au dat o lege a învoielilor agricole
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la culoare și păr cu iepurii din această rasă. Evident, după câțiva ani, vitele au trebuit să fie plătite, dar țăranii erau obișnuiți cu politica guvernelor față de ei. Luncașii, de exemplu (ne spune Toader Boca), au primit așa zisul „porumb (păpușoi) de milă”, murdar, care, apoi, a trebuit să fie plătit. Așadar, nu era un lucru nou în politica economică față de talpa țării: cei din 1945, comuniști și necomuniști, continuau o veche practică. Comisia locală de împroprietărire a înscrisă în tabele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
egrete Sufla de zor în trompete. Cinci presuri în crâng fac larma, Dau examenul la goarna. Șase mierle dau din buza, Se-ntrec la cântat din frunză. Șapte vrăbii pe balcon Se bat pe-ntr-un xilofon. Opt grauri în păpușoi Cântă veseli la oboi. Nouă ciocârlii istețe Vor vioară să învețe. Zece fluturași de mai Cu vântul se-ntrec, la nai. Ce noroc pe pielea lor, Să mă aibă profesor ! Cum nimeni nu le întrece, Primesc toate nota zece! Trotinetele
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
vântul de miazănoapte începe să șuiere cu îndârjire prin hornuri. Păsările își părăsesc cuiburile. Lunca și pădurile, bătute de brumă, au început să capete nuanțe ruginii. Toamna s-a făcut stăpână peste natură. „Pe prispă, ca movili de aur, Stau păpușoii dezghiocați. Răsună mugetul de taur Pe câmpii goi și depărtați. S-aprinde focul sub o leasă, S-afume prune de uscat. În vie, poama e culeasă Și florile s-au scuturat. Iar teascul strugurii îi stoarce Și curge-mbătătorul must
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
de creion chimic cu care scria pe palmă când ii venea câte un vers in minte. Apoi la odihna de amiază trecea într-un caiet ce scria pe palmă să nu se spele, prin curgerea șiroaielor de sudoare la prăsitul păpușoiului de pe tarlalale C.A.P.-ului. Elena ANDRIEȘ, numită poeta de la Rădășeni, sau pur și simplu; Bunicuța de către poeții de pe Internet, care au cunoscut-o personal sau virtual. Elena ANDRIEȘ este femeia tipică de la sat. A dat viață la 4 (patru
POETA DE LA RĂDĂŞENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360935_a_362264]
-
ia un merintic de la oraș, că ăștia freacă bulevardul și habar n-au de munca curții. Nu sunt în stare nici să scoată o găleată de apă . Și-i tot dădea înainte cu insultele . Iar eu tăceam ca mortul în păpușoi, simțindu-mă cu musca pe căciulă. Și chiar mă întrebam ce-a fost în capul fie-si de m-a luat. Pesemne tot dragostea i-a-ntunecat și ei gândirea ! Trecuseră vreo cinci minute și el mă bombănea mai abitir
FOLOSUL ECUATIEI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368022_a_369351]
-
mai este verde; Nu-l mai auzim pe cuc. Vara-ncet, încet se pierde Ca țigară pan' la muc. Cred că-i numai o părere, Toamnă s-a ascuns în noi! Are și ea o durere: Să dea iama-n păpușoi! Referință Bibliografica: Cred că-i numai o părere / George Safir : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 258, Anul I, 15 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CRED CĂ-I NUMAI O PĂRERE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364632_a_365961]
-
de țară, Urci un deal și treci o vale, Nu simți nici o plictiseală. Cum urci dealul lin al Morii, Te întâmpină frumoase grâne, Când cocoși anunță zorii, Ale unei noi zile senine. Peste tot verzi fânețe largi, Ogoare întinse, de păpușoi, Ce se văd până la Ciorsaci, Lanuri de lucernă și trifoi. Cu traiste grele în spinare, Merg petienii către târg, Cu opincile-n picioare, Niciodată nu se plâng. Biserica e sus în plai, Cu turnul înălțat spre cer, Cu hramul Sfântului
DRUMUL SPRE PETIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361975_a_363304]
-
spre locurile doar de ele știute. Atâta forfotă și totuși atâta tihnă, atâta împăcare. Părea că fiecare celulă a universului, funcționează fără greș, fiecare dintre ele știind ce are de făcut și coordonându-se impecabil cu celelalte.Tulpinile drepte de păpușoi, tăcute ca santinelele cu pușca pe umăr, străjuiau foșnind arar din frunze, toată această forfotă. După un timp, zumzetului de albine, i se alătură ca într-o orchestră și în uruitul molcom al centrifugii, prin deschizătura ei îngustă, începea să
LUMINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364872_a_366201]
-
flori de tei Când azi nu pot să-ți mai citesc poeme. Și vrei cu nepăsare să te-ascunzi Și să mă pierzi în tainică uitare Dar mugurii din germenii fecunzi Ai patimilor nu-ți vor da crezare... Pe mortu-n păpușoi să nu mai faci Într-o capelă rece-ntre icoane Că-i întărâți pe sfinți și chiar pe draci Și te sufocă-n ceară și coroane Și nici să te conservi în eprubetă Formolizat ca Bulă-n comunism Blagoslovit de-
AI SORBIT TOT ARSENALUL DORURILOR MELE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351837_a_353166]
-
în: Ediția nr. 272 din 29 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului La dracu, mândruțî, di țarî, cî tari-i mai pasî di noi! nu vezi c-au agiuns di ocarî, ai patriei-mumi, eroi? Hai, mândrulițî, la tata, cu sapa prin păpușoaie, cî pălănida-i cât poarta șî tăț știulețâi sî-ndoaie! La dracu, mândruțî, di țarnî, cum gemi pământu’ di ploi! di pârcî din șer sî răstoarnî, sub tălchili noastri, noroi. Munșești tătuca șî mama pânî la iarnî disculți; sî vez’ cum sî
LA DRACU, MÂNDRUŢÎ, DI ŢARÎ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355830_a_357159]
-
ce în ce tot mai puțin mă hrănesc din litere și-s mai sătul ca un flămând ce crapă de osânză dar voi sfârși într-un poem și ce?! - veti spune: - mare... brânză! meditez la ploaia asta: ce-o să crească păpușoiul! afurisit, fiind de-o viață și având scuipat la furcă, le răspund cum știu mai bine: - nașpa brânza, iote... ștoiul! Referință Bibliografică: e... mortală / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 874, Anul III, 23 mai 2013. Drepturi de
E... MORTALĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346159_a_347488]
-
kukorica, tengery), fiind adus de turci, dar e interesant că turcii însiși numesc planta misir adică „din Egipt“. Nici una din aceste denumiri nu se găsește în limba română unde porumbul se mai cheamă mălai în Țara Românească, cucuruz în Ardeal, păpușoi în Moldova. De ce românii i-au zis porumb? Iată o întrebare la care specialiștii au răspuns în mai multe feluri. Lingviștii au făcut apel la compararea culorii roșiatice a mătăsii ca și a păsării porumb, astăzi porumbel. (Lazăr Șăineanu) dar
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI PORUMB de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369868_a_371197]