474 matches
-
intr-adevar acestea sunt adevărate cripte sfinte pentru comunitatea locală, iar pentru cei de azi și cei ce vor veni, le dam următorul îndemn: “De urci cu carul tău, copile Movila de la Docan, din Lozova Din lan de grâu, de păpușoi Descoperă-te și te-nchină Ca dedesubt e cripta sfântă Cu mii de oase de eroi” Rămânem cu speranța că urmașii noștri o să depună mai mult interes în investigarea și cercetarea acestor obiective și suntem siguri că vor scoate la
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
foarte bună, dar miroase, cel puțin unele pagini, a vin. Am vorbit de curând despre dumneata cu Virgil Cioflec. Vine câte o dată prin București și dă atunci și pe la mine. S-a băgat slugă la chinezi. În loc de grâu și de păpușoi, văd că nu crește decât orez și aleargă de colo, colo, pe unde-l poartă treburile acestei buruieni de noroi. Pentru că buruiana de noroi se pare că e și o buruiană de aur. Am tot crezut că am să ajung
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
în volum. Constituția R.S.S. Moldovenești din 1978 descrie aceeași stemă în mod diferit: "„Stema de stat a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești reprezintă imaginea unei seceri și a unui ciocan, luminate de razele soarelui și încadrate în spice și știuleți de păpușoi cu o ghirlandă de struguri și fructe, purtând pe o panglică roșie inscripțiile: în partea de jos «R.S.S.M.», pe partea dreaptă în limba rusă « Пролетарии всех стран, соединяйтесь!», pe partea stângă - în limba moldovenească «Proletari din toate țările, uniți-vă
Stema RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/311096_a_312425]
-
Suprem al R.S.S.M.: "„în imaginea în culori a Stemei de Stat a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești secera și ciocanul, soarele, spicele sunt aurii; steaua este roșie, încadrată într-un chenar auriu; panglica și legumele sunt roșii; știuleții și tulpinele de păpușoi, fructele și strugurii sunt de culoarea ocrului auriu; frunzele de viță de vie și de fructe sunt verzi; conturul elementelor e cafeniu.”" La 7 august 1981 Sovietul Miniștrilor R.S.S.M. a aprobat „Instrucția pentru aplicarea regulamentului cu privire la Stema de Stat a
Stema RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/311096_a_312425]
-
Ucraina (Hotin, Cetatea Albă) sunt prezentate ca fiind succesiv slave (ale principatului Halici, Polono-lituaniene) apoi turcești, fără vreo referință la trecutul lor românesc. Satele românești din Bugeac au rămas cu numele schimbate în ciuda cererilor exprimate de localnici (1991: Adămești=Primorske, Păpușoi=Rascoșne, Gălilești=Desantne, Jibrieni=tot Primorske, Frumușica-Veche=Alexandrivka, Frumușica-Nouă=Mykolaivka, Zoreni=Staroselie). În Ucraina, prezența românească în dreapta Nistrului este caracterizată exclusiv ca ocupație străină, nicidecum ca parte din rădăcinile istorice ale acestor regiuni. În Iugoslavia (din 2006 Serbia), Românii din
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
cu colaci, băuturi, dulciuri sau bani. Adesea, se rostesc versurile Sorcovei, se recită ultimele versuri din Plugușorul sau se recită alte texte tradiționale sau mai noi. Un astfel de text este cel numit chiar "Semănatul" și care zice: "Să crească păpușoaiele, oarzele, cânepele, mălaiele, grâiele!".
Semănatul (etnografie) () [Corola-website/Science/328435_a_329764]
-
n. 1922). Ea a fost cea care și-a acompaniat cântecele, pentru prima dată la Tismana, cu chitara. Din taraf au mai făcut parte: Ion Murgu zis Nelu (braci), fiul lui Grigore Murgu, Vasile Bisericosu (braci) și Nicolae Geagu zis Păpușoi (bas). Renumit a fost și taraful lui Nicolae Cazacu (n. 1911 - d. 1944), viorist primaș de mare talent și virtuozitate, care a murit pe frontul din Ungaria cu arcușul în mână, cântând să ridice moralul militarilor. Nicolae Cazacu a cântat
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
Măicuța și-a condus viața și activitatea după "Vedeniile" pe care le-a avut tot timpul vieții, despre care a scris în cărțile sale. Prima vedenie a avut loc pe 22 octombrie 1937 - cităm din scrierile măicuței: "„Pe când culegeam la păpușoi, a venit bunul Dumnezeu să se coboare pe pământul nostru, înconjurat de o lumină minunată și slăvită, arătându-se în fața unui putregai ca mine, dezvăluindu-și iubirea ce o are pentru neamul omenesc și pentru cel din care mă trag
Veronica Gurău () [Corola-website/Science/326619_a_327948]
-
mai trist [este] că, pe când se crede că s-au plătit de toate dările, că au scăpat de toate angăriile, cum le numește el, iar vine perceptorul și-i mai cere să-i mai plătească... rămășițe din exercițiile expirate, prețul păpușoilor împrumutați de stat la 1866, prețul păpușoilor de rezervă. Ce o mai fi și aceste, domnule? întreabă el, se scarpină în cap și în cele din urmă iar deschide punga. Și în adevăr, când cercetezi bine ce sunt toate aceste
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că s-au plătit de toate dările, că au scăpat de toate angăriile, cum le numește el, iar vine perceptorul și-i mai cere să-i mai plătească... rămășițe din exercițiile expirate, prețul păpușoilor împrumutați de stat la 1866, prețul păpușoilor de rezervă. Ce o mai fi și aceste, domnule? întreabă el, se scarpină în cap și în cele din urmă iar deschide punga. Și în adevăr, când cercetezi bine ce sunt toate aceste rămășițe, te convingi că cea mai mare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din cauză că nu i s-au dat recipisă sau că el au pierdut-o și nefiind trecute plățile în roluri, nefiind sușile niciodată față pentru a se putea controla, după 10 - 15 ani el este apucat să plătească din nou. Asemenea păpușoii de rezervă, păpușoii cari se zice că le-a împrumutat lor statul la 1866, toți aceștia sunt primiți de primari, de consilieri, fără ca să fi împărțit la țărani o baniță măcar. Toată lumea cunoaște aceste abuzuri, aceste hoții, se găsesc chiar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
s-au dat recipisă sau că el au pierdut-o și nefiind trecute plățile în roluri, nefiind sușile niciodată față pentru a se putea controla, după 10 - 15 ani el este apucat să plătească din nou. Asemenea păpușoii de rezervă, păpușoii cari se zice că le-a împrumutat lor statul la 1866, toți aceștia sunt primiți de primari, de consilieri, fără ca să fi împărțit la țărani o baniță măcar. Toată lumea cunoaște aceste abuzuri, aceste hoții, se găsesc chiar reclamații de ale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țara țăranul ș-a strâns toată recolta și are bani. Nimeni nu se îngrijește să cerceteze, să afle că două treimi de țărani nu au semănat decât porumb, că temeiul culesului porumbului nu este decât în octomvrie, că chiar atunci păpușoii sunt încă verzi și nu pot fi măcinați, că ei trebuie să stea în coșare sau pe poduri luni de zile ca să se usuce și să-i cumpere cineva, că țăranul, pentru hrana lui sau pentru ca să aibă câțiva lei de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a pleca. Nu e o procedură legală, Buonocore - se mieuna el -, iar eu sunt un om al legii: ca și cum atunci când Îi convenea lui n-ar fi uitat de toate astea! La naiba, permisul acela avea o importanță vitală. Și dacă păpușoiul ăla creț, orgolios și egoist nu avea de gând să i-l acorde, el oricum avea să și-l ia. Căci sigur nu avea să-și mai petreacă restul zilei cu onorabilul. Cu ea. Cu Emma, sau nimic. Îl prinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
așa, perfect sincronizate și diametral opuse, formînd două bucle Împletite, un fel de infinit sonic. De unde mă-sa se aude? Turnul de control e prea departe, mașina de trans misiuni e Închisă, poate că e un comando de parașutiști În păpușoi? Nu știu, se auzea de peste tot, din pămînt, din mine, din Patrana dormind ca un porc - patru patruzeci patruzeci și patru pfiiiiuuuuiiiiuuuu. Sau: ora trei noaptea, sar șanțul luminat ca În vis de Calea Lactee și ies În cîmp, noaptea Încremenită
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
-i lumineze pe cei de jos, țintind în primul rând la formarea unei curate conștiințe naționale, trezind în sufletul tuturor respectul pentru credință și tot trecutul românesc”. Folclorul se bucură de o atenție deosebită, fiind prezentate cântece populare și povestea Păpușoiul și grâul (culese de I.M. Voicheci), proverbe și zicători, chiuituri. Al. Lascarov-Moldovanu e prezent cu Obiceiuri de la țară, Vătăjelul Boacă și, în cadrul rubricii „Pe drumuri de țară...”, cu articolele Două școli, Ce poate face administrația. N. Popa comentează volumul Jocuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290466_a_291795]
-
unde nu încep a fugi de-mi scăpărau picioarele; și trec pe lângă casa noastră, și nu întru acasă, ci cotigesc în stânga și întru în ograda unui megieș al nostru, și din ogradă în ocol, și din ocol în grădina cu păpușoi, care erau chiar atunci prășiți de-al doilea, și băieții după mine; și, până să mă ajungă, eu, de frică, cine știe cum, am izbutit de m-am îngropat în țărnă la rădăcina unui păpușoi. Și Nic’a lui Costache, dușmanul meu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
ocol, și din ocol în grădina cu păpușoi, care erau chiar atunci prășiți de-al doilea, și băieții după mine; și, până să mă ajungă, eu, de frică, cine știe cum, am izbutit de m-am îngropat în țărnă la rădăcina unui păpușoi. Și Nic’a lui Costache, dușmanul meu, și cu Toader a Catincăi, alt hojmalău, au trecut pe lângă mine vorbind cu mare ciudă; și se vede că i-a orbit Dumnezeu de nu m-au putut găbui. Și de la o vreme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Costache, dușmanul meu, și cu Toader a Catincăi, alt hojmalău, au trecut pe lângă mine vorbind cu mare ciudă; și se vede că i-a orbit Dumnezeu de nu m-au putut găbui. Și de la o vreme, nemaiauzind nici o foșnitură de păpușoi, nici o scurmătură de găină, am țâșnit odată cu țârna-n cap, și tiva la mama acasă, și am început a-i spune, cu lacrimi, că nu mă mai duc la școală, măcar să știu bine că m-or omorî!” Pasajul, unul din cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
cu motivul fricii, al spaimei. Chiar în episodul urmăririi de către cei „doi hojmalăi”, ceea ce îl salvează pe urmăritul Nică este intensitatea fricii. Numai o spaimă „ca aceea” ar putea explica performanța de a reuși îngroparea „în țărnă la rădăcina unui păpușoi”, oricât de bine prășit. Frica turtește, micșorează, îl face și mai „prizărit” pe cel bine înzestrat cu disponibilitatea de a o trăi. Readus în Humulești, de la stâna din Dumbrava Agapiei, unde holera de care voiseră să-l ferească îl dibuise
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
temerare. A face poezie și din "buletinul de analize", a crede că "o fi o lege a poeziei tot lucrul trăznit" acestea convin îndrăznelilor unui spirit expansionist, cu imaginație torențială. Frazarea dezlegată, sinuoasă, ramificată nu cunoaște obstacole: fugi, băiete, în păpușoi e vaca, ehe, stă, cică, ascunsă, acolo, în recoltă, de frică, vine taurul, o locomotivă vine din cer: ce?... bă, ești nebun, unde vezi tu tren, să o calce?... păi, nu văd eu, vede ea... chiar: ia uite, sus, acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mei.» Potrivit cu aceste notițe aflăm pe timpul lui Attila pe locuitorii indigeni ai Banatului oferind lui Priscus «mei în loc de grâu și mied în loc de vin.» Meiul pare a fi fost temelia hranei locuitorilor din Țările Române până adânc în timpurile moderne, când păpușoiul veni să înlocuiacă această antică cereală. Așa un misionar catolic care vizitează Muntenia pe la 1670 spune că «tot acel popor se hrănește din pâine de mei» și Mihai Viteazul este poreclit de Sași în bătaie de joc: «Malai-vodă.» Pe lângă numele
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
adică bătrâni de pământ pe bani, când groșii polonezi aveau curs la noi în țară. Schingiuirea birnicului; baterea lui la tălpi; închiderea lui în beciuri; punerea lui la gros, în butuci, la temniță: înădușirea lui în fum de ciocane de păpușoi sau de tizic, erau atâtea mijloace barbare prin care se storcea ultimul ban din ceea ce nu avea bietul român". Așa se face că „după ce zapciul domnesc zăpciua pe nedreptul lucrurile scumpe traiului țăranului, că nu le lua nici drept două
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
10 lei - unul, și de la femeile sărace, care n-au nici bărbat nici feciori, încă ia câte 2 lei; și dejma din vin o ia cu vadră mai mare decât vadra cu care vând ei pe la neguțători, și dejma din păpușoi nu o ia toamna când ei culeg popușoiul, ci o ia primăvara, uscați gata, cum și dejma din stupi iarăși nu o ia la vreme, după obicei, ci la venirea desetinei după ce numără stupii, apoi când să vie să ia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o prisacă 50, va lua Episcopia câte o para de stup, iar de vor fi 50, să ia un stup de sămânță și în acea toamnă să-l ridice din prisacă; dejma din popușoi, când se vor începe a culege păpușoaiele, să aibă a trimite episcopia să măsoare cu prăjina fiecare ogor, fiind de față omul, cel cu ogorul, și din 10 prăjini va lua una, după obicei, și câte prăjini se vor veni, să le ia într-un capăt, și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]