97 matches
-
Începu să se retragă binișor, ca și cum nu pe el Îl căutau, dar chiar În clipa aceea se năpustiră amîndoi asupra lui și Începură să-l lovească de parcă ar fi vrut să-l lase lat acolo În mijlocul grădinii, printre copaci și păpuriș. L-au umplut de noroi. I-au răvășit părul. I-au rupt tot ce urau mai mult la el; trusa, costumul bleumarin și mai ales fața, pe care i-au desfigurat-o. În sfîrșit, l-au scos În brînci pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
imenși și nespus de triști... N-o să uit niciodată curtea unde era șopronul: oamenii stăteau acolo claie peste grămadă, cărau apă de la un șantier din apropiere. Toate bordeiele alea, dintre care cele mai bune erau de chirpici, altele erau din păpuriș, bucăți de placaj, de calamină, de carton presat... CÎnd au fost alungați din curtea aceea, s-au aciuiat În niște grajduri și acolo unde mai Înainte fuseseră ținuți caii, trăiau acum acești oameni sărmani, printre roiuri de muște. — Susan, de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să-l găsim, chiar dacă ne va lua o zi întreagă. Nu l-am ucis din prima și acum este de două ori mai periculos pentru oricine va mai trece pe aici. Privind în jur, la miile de tufișuri, stufărișuri și păpurișuri, întinzându-se pe câțiva kilometri, tânărul Roland spuse: - Dar, tată, ar putea să fie oriunde. Tatăl lui începu să râdă. - O, nu-ți face griji că nu îl vom găsi. Ne va găsi el pe noi. Stai cu degetul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
apare apa morților, cu năluciri de vis. Gârlele ei au îmbrățișat, din veacurile cele mai vechi, bucăți de pământ, rupându-le și adâncindu-le într-o parte, sporindu-le cu nămoluri în altă parte, alcătuind limanuri ale crapilor. Lunca și păpurișurile par necontenit schimbătoare; dar ele nu urmează decât o rânduială periodică, în care fauna imensă a acestor ape se echilibrează în chipul cel mai armonios. Prezidează aici o înțelepciune care s-a urzit, s-a dezvoltat și s-a desăvârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
zece, luăm repede o oală de lut de vreo cinci chile, cu gura strâmtă, în care umplea mama borș și mâncați-nemâncați, doar în pantalonașii scurți făcuți de bunica dinspre mama, o tulim la gârlă să găsim un loc bun printre păpuriș. Ne dezbrăcăm de pantolanași, lăsându-i în capătul ogorului nostru cu popușoi care ajungea până la mal. Intrăm goi pușcă în gârlă, așa cum mai erau și alți copii de vârsta noastră, ba unii chiar mai mari. Mulți dintre ei erau cu
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
asemenea nenorocire, nu mi-am dat seama atunci și nici mai târziu. Pălădoaia prindea pește cu spor, așa cum prindeau și alte femei din sat. Intrau în apă cu rochia sau fusta, se lăsau cu picioarele larg desfăcute pe unde era păpuriș, băteau apa cu mâinile ca să stârnească peștele ascuns și dacă era vreun pește acolo, era prins ca într-o capcană. Și femeile nu se rușinau să prindă pește în felul acesta, fiindcă nu purtau chiloți pe timp de vară pe
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
la topit, în gârlă și cum apa nu era mare, nu m-aș fi putut îneca. Prindeau și ei pește, dar n-am văzut-o pa mama să prindă pește ca alte femei. Ea îi dibuia cu mâna pe la rădăcinile păpurișului sau ale altor buruieni care creșteau în apă. La fel și tata. Cu meșteșugul pe care-l deprinsesem de mic, împreună cu Aurică începem a prinde pește, luându-ne la întrecere cu mătușa Pălădoaia. Eu spun drept că mă cam temeam
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
mare cu veselie și din bucate fuseseră aduse și la popotă. Momiceanu avusese și el parte de mâncare și băutură. Era veselie. Noaptea însă a început un bombardament sălbatec de pe crucișătoare și din altă parte tunurile grele. În zori, din păpurișuri, apar soldații inamici. Colonelul Momiceanu nu știa ce decizie să ia așa că a fost nevoit colonelul Constantinescu să preia comanda luptei. A mobilizat conductorii căruțelor, bucătarii, furierii, muzicanții și cei veniți din spital și am ținut piept infanteriei marine ina
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
picioarele în apa limpede ce curgea alene pe sub podul de lemn pe care se așezase și încerca să numere peștișorii care se hârjoneau în grupuri micuțe aproape de malul acoperit de vegetație bogată. La vreo cincizeci de pași de pod, prin păpurișul des, crescuseră trestii din care Tudorel alesese una mai mare, pe care o tăiase cu briceagul cu două limbi primit în dar de la bunicul său în ziua în care împlinise șapte ani. Legase o ață de vârful ei, dar nu
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
o dată, de pe țărmul opus răsunară focuri de armă, urmate de o serie de rafale, una după alta. Ca răspuns, trupele lui Hideyoshi au tras și ele spre malul din miazănoapte, pentru a-i ajuta pe soldați, care se ascunseseră în păpuriș. Nu mai aveau timp să aștepte ordinele. — Atacați! Ordinul de ofensivă generală al lui Hideyoshi sosi abia după schimbul de focuri. În mod firesc, trupele clanului Akechi reacționară față de manevra inamicului, repezindu-se la rândul lor în râu. Locul întâlnirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
preocupate de perpetuarea speciei și de Îndulcirea oamenilor acriți de neajunsuri. Mai zburau și diverse gâze cu forme ciudate, fluturi cuceritori care etalau viitoarelor partenere, cromatici atrăgătoare ca să nu mai amintim de caii-popii -libelulele ce-și aveau raiul lor În păpurișul anormal de verde pe deasupra căruia zburau În tandem, fericiți. Va, mut de uimire, admira delicatețea și fragilitatea aripioarelor străvezii, la Început În timpul dansului nupțial când tandemul zbura fericit, apoi, după ce privirea Îi obosea se convingea și În plan fizic de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
o singură lovitură, zdrobi capul peștelui. Desprinse cârligul, înfășură cu grijă guta și o atârnă de un cui în colibă. Apoi, fără să se grăbească, își încărcă prada într-un caiac șubred și începu să vâslească alene, ocolind nuferii și păpurișul. Se opri în mijlocul mlaștini și ridică padela. Picuratul apei ce se prelingea era tot ce se putea auzi în dimineața liniștită. Ambarcațiunea își pierdu elanul și se opri. Papagalii de abia de se mai auzeau, ca un zvon îndepărtat; briza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Inspiră profund. Mirosul de pădure, de pământ reavăn, de frunze putrezite, de flori cu parfum prea greu, îl pătrunse adânc. Era mirosul de dimineață al selvei. Se urcă în caiac și, fără să se grăbească, vâsli alene, ocolind nuferii și păpurișul. Se opri în mijlocul mlaștinii. Ridică padela și picuratul apei ce se prelingea era tot ce se putea auzi în dimineața liniștită. Ambarcațiunea își pierdu elanul și se opri. Lumea era învăluită în liniște și tăcere. Într-o deplină tăcere. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
munți și nici nu dorea să-i vadă vreodată. Îi părea rău doar după peștii lui. Se aplecă pe fundul trunchiului de copac scobit, dădu la o parte niște lujeri cu un fel de blană În capăt (ei Îl numeau păpuriș) și-mi arătă un pește care abia se mai zvârcolea. Mi-au ieșit ochii din cap. Nu mai văzusem nicicând un pește atât de mare. Gras, lucios, argintiu, nu ca ai noștri - subțiri, numai mușchi, cafenii sau verzui. Am adulmecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
scris cu aur și aleanul lor însemnează unul din aleanurile infinitului!...” (Gala Galactioin, Prin țară ) „ Cea din urmă ispravă a Dunării, atât de bogată în minunății, e Delta. Închipuiți-vă un parc uriaș, lăsat în paragină. Pădurile cresc în neștire, păpurișul umple gârlele și lacurile; iarba sătulă de umezeală trece de un stat de om, iar stuful atinge înălțimea copacilor. Cine intră într-un astfel de labirint se poate rătăci ca și într-o pădure ecuatorială. Alături de vegetația buiacă și sălbatică
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ale cuvântului ochi. 4. Introduceți într-o compunere cuvintele și expresiile: țara apelor, sălcii plângătoare, ape nesfârșite, păduri de stuf, unde line, nuferi, pelicani și egrete. Alegeți un titlu potrivit. Amurg în Deltă Ion Pillat Cât vezi cu ochiul, verde, păpurișul Se-ndoaie-n vântul serii, foșnitor. Din când în când și-arată luminișul Un ochi de apă moartă. Un cocor Cu aripa deschisă se ridică Din stuf, sfâșietor de trist scâncind, Sau cai tătari, dând roată fără frică, Sălbăticiți, nechează
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de parcă nici n-ar fi auzit ce am spus, mă face atent: Ia uite-te tu la gârla asta pe care defilăm noi de ceva vreme. E săracă de tot. Colo la stânga un firicel de pârâiaș se încurcă prin ceva păpuriș. Pe ici-colo se mai zărește câte o salcie-două... În rest, gârla se întinde cât vezi cu ochii... Dacă urci dealul din dreapta, care are în prima parte o sfoară de pădurice, lucrurile se schimbă. Acolo sunt viile nesfârșite, vere! Așa că dacă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ca pe un covor gros, nu era loc de nedumeriri. În fața atâtor lucruri neobișnuite, nimic nu îl mira mai puțin decât absența mirării. Așa și casa. Era la fel, cu tencuiala neîngrijită peste pereți înjghebați din chirpici, cu acoperișul din păpuriș cenușiu, cu ușa scundă și clanța încovoiată, de parcă sta tristă, cu colțurile buzelor lăsate, cu stâlpii prispei dând întregii case înfățișarea unei femei gârbovite, cu bărbia rezemată în coate. Și totuși, casa părea nouă ; toate culorile ei palide, muchiile șterse
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
trecuse de partea cealaltă, și se înmulțeau, ca strivite sub tălpi. Se iscă din senin un vânt ce agită bălăriile. Și atunci, dindărătul grohotișurilor, dezlipindu-se din brazdele crestate și mocirloase, dând deoparte frunzele de brusture și rariștile uscate ca niște păpurișuri, apărură ceilalți, strângând cercul. Pârnaie, descumpănit, se învârti pe loc. Rămăseseră în mijloc, spate în spate. Odată cu pașii lor îndărăt, se micșora și distanța, până când, la vreo cinci pași, ceilalți se opriră. Calu ridică mâna, încremenind cercul. Dacă ar fi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lungime și zimțate de limane, transformate adesea în lacuri sărate mlăștinoase, prin cordoanele de nisip de la ieșirea lor. Aceste mlaștini ofereau crescătorilor de animale nu numai materiale pentru pentru adăpostul de iarnă al turmelor, dar și nutreț sigur atât în păpurișul de pe margini, cât și în tufele ierburilor grase de sărătură. Astfel de sărături se înșiră fără întrerupere de la Caspica, înconjurată de acestea, prin valea cu lacuri sărate a Maniciului dintre Caspică și Marea Neagră, veche legătură geologică între cele două
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
ape se va lua în considerare limita lor la nivelul mediu al apelor. În această categorie se încadrează și apele amenajate în mod special pentru creșterea dirijată a peștelui, precum și suprafețele cu ape stătătoare de mică adâncime unde cresc trestiișuri, păpurișuri și alte tipuri de vegetație specifică în regim amenajat sau neamenajat; ... c) marea teritorială și marea interioară. Suprafața mării teritoriale este cuprinsă între liniile de bază ale celui mai mare reflux de-a lungul țărmului, inclusiv ale țărmului dinspre larg
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261811_a_263140]
-
ape se va lua în considerare limita lor la nivelul mediu al apelor. În această categorie se încadrează și apele amenajate în mod special pentru creșterea dirijată a peștelui, precum și suprafețele cu ape stătătoare de mică adâncime unde cresc trestiișuri, păpurișuri și alte tipuri de vegetație specifică în regim amenajat sau neamenajat; ... c) marea teritorială și marea interioară. Suprafața mării teritoriale este cuprinsă între liniile de bază ale celui mai mare reflux de-a lungul țărmului, inclusiv ale țărmului dinspre larg
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269898_a_271227]