268 matches
-
și curge integral pe teritoriul Basarabiei. Izvoarele râului se află lângă satul Rediul Mare din raionul Dondușeni, lungimea sa fiind de 286 km. Pe Răut sunt situate orașele Bălți, Florești și Orhei. Râul își are obârșia la confluența a două păraie la 2 km spre est de satul Rediul Mare, la altitudinea de 180 m și debușează în râul Nistru de pe malul drept, la 342 km de la gura fluviului, lângă orașul Dubăsari, la altitudinea de 12,00 m. Lungimea râului este
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
Schirkojen, Širken'en", în , în , în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, localitatea Șercaia face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Localitatea Șercaia este situată pe șoseaua națională DN1 (E68), între Brașov și Sibiu, la circa 14 kilometri, spre est de municipiul Făgăraș și la circa 56
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
Drumul județean 104) leagă, la Șercaia, DN1 (E68) de drumul european E60 (DN13), la Hoghiz. Șercaia este traversată de râul care poartă denumirea de Șercaia. Localitățile învecinate sunt: Perșani (spre sud-est), Vad (spre sud), Mândra (spre vest), Hălmeag (spre nord), Părău (spre nord-est). Datorită legăturilor sale istorice, Șercaia a fost deseori considerată ca una dintre cele 15 cetăți ale Țării Bârsei. Șercaia este menționată pentru prima dată într-un document emis de Papa Grigore al IX-lea, în 1235, cu numele
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
Țării Făgărașului. Aici exista un scaun de judecată format din 12 asesori, câteva domenii ale principelui și conacul familiei nobiliare Mailat. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, comuna Comăna face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Șercaia, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Comuna Comăna este situată pe cursul mijlociu al râului Olt, la poalele grupei centrale a Muntilor Perșani. Cuprinde un culoar depresionar drenat de Olt, Culoarul Comăna
Comuna Comăna, Brașov () [Corola-website/Science/300937_a_302266]
-
Radio Maria care este ajutat să ia ființă să se dezvolte în țara sa se angajează să se asocieze „Familiei Mondiale” pentru a contribui la apostolatul Proiectului Radio Maria în orice țară din lume în care există această chemare. Valer Părău a organizat studioul teritorial Radio Maria inaugurat la Zalău pe 8 martie 2009. Radio Maria este perceput de oamenii simpli ca Radioul Preacuratei, ca pe un dar al iubirii sale materne. Devoțiunea fața de Fecioara Maria a determinat nenumărate persoane
Radio Maria () [Corola-website/Science/315215_a_316544]
-
în Polonia. „În anul cum se socotește de la nașterea lui Christos 1457, în luna lui aprilie, în săptămâna mare dinaintea Paștilor, veni Stefan Vodă, fiul lui Bogdan Vodă, cu o mică oaste. Și veniră asupra lor Aron Vodă la un părău sau apă cu numele Hreasca, la Doljești. Așa, goni Ștefan Vodă pe Aron Vodă din țară și rămase însuși domn prin silnicie.” Despre locul exact al luptei au existat mai multe variante vehiculate de-a lungul vremii. Majoritatea istoricilor (Nicolae
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
săi, Ovidiu și Liviu, au luat drumul pribegiei. Această situație a fost curmată prin intervenția energică pe lângă comandamentul german a colonelului Dionisie Florianu, din armata austro-ungară, intervenție în urma căreia trupele de ocupație au fost obligate să cantoneze în afara satului pe „Părău Vâlcelelor”. Cu toate acestea, mulți racoviceni au avut de suferit în perioada 1916-1917 așa cum a fost Ana Ivan întemnițată la Cluj. În cursul primilor doi ani de război (1914-1916), peste 40.000 de ostași români, ardeleni, bănățeni și bucovineni care
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
reprezintă sectorul nordic din Munții Giurgeu și încadrează la nord, vest și sud, depresiunea cu același nume. La nord delimitarea de la vest la est față de Munții Bîlborului (din Munții Călimani ) și Depresiunea Bîlbor este făcută de văile păraielor Secu spre ( Toplița ) și Răchitișului Mare. Răul Bistricioara îi delimitază mai întîi spre spre nord-est apoi spre est față de Munții Bistriței pînă la Capu Corbului. Delimitarea corespunde unui triunghi la care vîrful este reprezentat de Bîlbor , cateta vestică de continuarea
Munții Borsecului () [Corola-website/Science/325114_a_326443]
-
după intersecția acestuia cu DN15 , de acesta și valea Bistricioarei pînă la Tulgheș . În continuare tot Spre sud vin în contact cu grupa centrală din Munții Giurgeu - Munții Ditrăului , delimitați fiind de aceștia de Depresiunea Jolotca Pasul Țengheler și valea Părăului Putna la sud pana la Tulgheș . Spre vest vin în contact cu valea Răului Mureș În centru este Stațiunea Borsec situată în depresiunea cu același nume . La nord este Comună Bîlbor situată în depresiunea cu același nume. La est este
Munții Borsecului () [Corola-website/Science/325114_a_326443]
-
este unul dintre inițiatorii grevei foamei, ca Țara Făgărașului. În 15 nov. 1950 înainte de a fi protest împotriva condițiilor de exterminare la care eliberat, la o descindere a trupelor de Securitate, erau supuși elevii din izolarea permanentă.în satele Râușor, Părău și Pădureni, 3 partizani, g) În a 2-a detenție, 1959-1963, în lagărele de din care 2 elevi au fost uciși, iar alți 3 au fost muncă din Balta Brăilei, face parte dintre deținuții capturați, condamnați la moarte și executați
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Elena Roşca () [Corola-journal/Journalistic/87_a_85]
-
citează pe Dr.Saabner-Tuduri, care în cartea sa „Apele minerale și stațiunile climaterice din România” menționează că „Vulcana își trage numele de la vâlceaua Vulcana”. Dr.Popescu pune sub semnul întrebării că numele în cauză și-ar trage originea de la un părău fără importanță, fapt contrazis de Iorgu Iordan și de alți specialiști care afirmă contrariul. Părerea dr.Popescu este că numele s-ar trage de la vreun „stăpânitor” local numit Vîlcu. Specialiștii spun însă că numele de Vlăcana ar proveni din cuvântul
Comuna Vulcana-Băi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301199_a_302528]
-
care mărginește localitatea la nord, Cetățuie - cursul de apă Valea Cetății (la vest), "Dealu cu Calea" - deal care mărginește localitatea la vest, "Răjinoasa" - vârf muntos proeminent de aproximativ 1100 m (la est), "Lupoaia" - deal care mărginește localitatea la nord, "Cracii Părăului Plaiului" - albia de curgere a apei cu aceeași denumire (la est), "Sulița" - deal care mărginește localitatea în partea de sud. Pe lângă cele două cursuri de apă majore - Hențul și Cetățuia - în zonă există și o multitudine de păraie care vara
Scrind-Frăsinet, Cluj () [Corola-website/Science/300354_a_301683]
-
nord, "Cracii Părăului Plaiului" - albia de curgere a apei cu aceeași denumire (la est), "Sulița" - deal care mărginește localitatea în partea de sud. Pe lângă cele două cursuri de apă majore - Hențul și Cetățuia - în zonă există și o multitudine de păraie care vara, în urma precipitațiilor abundente, se pot transforma în torenți periculoși: "Părăul Albului", "Părăul Plaiului", "Părăul Leucii" și "Părăul Lupoaia".
Scrind-Frăsinet, Cluj () [Corola-website/Science/300354_a_301683]
-
la est), "Sulița" - deal care mărginește localitatea în partea de sud. Pe lângă cele două cursuri de apă majore - Hențul și Cetățuia - în zonă există și o multitudine de păraie care vara, în urma precipitațiilor abundente, se pot transforma în torenți periculoși: "Părăul Albului", "Părăul Plaiului", "Părăul Leucii" și "Părăul Lupoaia".
Scrind-Frăsinet, Cluj () [Corola-website/Science/300354_a_301683]
-
Sulița" - deal care mărginește localitatea în partea de sud. Pe lângă cele două cursuri de apă majore - Hențul și Cetățuia - în zonă există și o multitudine de păraie care vara, în urma precipitațiilor abundente, se pot transforma în torenți periculoși: "Părăul Albului", "Părăul Plaiului", "Părăul Leucii" și "Părăul Lupoaia".
Scrind-Frăsinet, Cluj () [Corola-website/Science/300354_a_301683]
-
care mărginește localitatea în partea de sud. Pe lângă cele două cursuri de apă majore - Hențul și Cetățuia - în zonă există și o multitudine de păraie care vara, în urma precipitațiilor abundente, se pot transforma în torenți periculoși: "Părăul Albului", "Părăul Plaiului", "Părăul Leucii" și "Părăul Lupoaia".
Scrind-Frăsinet, Cluj () [Corola-website/Science/300354_a_301683]
-
în partea de sud. Pe lângă cele două cursuri de apă majore - Hențul și Cetățuia - în zonă există și o multitudine de păraie care vara, în urma precipitațiilor abundente, se pot transforma în torenți periculoși: "Părăul Albului", "Părăul Plaiului", "Părăul Leucii" și "Părăul Lupoaia".
Scrind-Frăsinet, Cluj () [Corola-website/Science/300354_a_301683]
-
Părău, mai demult "Părâu" (în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, localitatea Părău face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Șercaia, Șinca
Părău, Brașov () [Corola-website/Science/300956_a_302285]
-
Părău, mai demult "Părâu" (în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, localitatea Părău face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Șercaia, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Teritoriul satului Părău este situat în partea nord-estică a Depresiunii Făgărașului, sau Țara Oltului, și pe
Părău, Brașov () [Corola-website/Science/300956_a_302285]
-
județul Brașov, Transilvania, România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, localitatea Părău face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Șercaia, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Teritoriul satului Părău este situat în partea nord-estică a Depresiunii Făgărașului, sau Țara Oltului, și pe versantul vestic al părții centrale a Munților Perșani, desfășurându-se de la valea Oltului (420 m altit.) la creasta principală a Perșanilor (Vf. Coasta Țiganului- 1033 m). Din
Părău, Brașov () [Corola-website/Science/300956_a_302285]
-
-se de la valea Oltului (420 m altit.) la creasta principală a Perșanilor (Vf. Coasta Țiganului- 1033 m). Din registrul recensământului (conscripțiunii) organizat(e) la cererea episcopului unit, de la Blaj, Inocențiu Micu-Klein, la 1733, afăm că în localitatea românească (Locus valachicus) Părău (ortografiat "Parro") erau recenzate 76 de familii, cu alte cuvinte, vreo 380 de locuitori. Din același registru, mai aflăm și numele preoților care slujeau la biserica din Părău: "Matej, Sztáncs" și "Iuon". Desigur este vorba de numele românești "Matei", "Stanciu
Părău, Brașov () [Corola-website/Science/300956_a_302285]
-
Blaj, Inocențiu Micu-Klein, la 1733, afăm că în localitatea românească (Locus valachicus) Părău (ortografiat "Parro") erau recenzate 76 de familii, cu alte cuvinte, vreo 380 de locuitori. Din același registru, mai aflăm și numele preoților care slujeau la biserica din Părău: "Matej, Sztáncs" și "Iuon". Desigur este vorba de numele românești "Matei", "Stanciu" și "Ion", scrise, ca și denumirea localității, cu ortografie maghiară. Toți cei trei preoți erau greco-catolici. În localitate era o casă parohială (Domus parochialis). De pe fânețele parohiei se
Părău, Brașov () [Corola-website/Science/300956_a_302285]
-
casă parohială (Domus parochialis). De pe fânețele parohiei se strângeau 12 care de fân (Foeneta Currum: 12). Numele și denumirea satului erau scrise cu ortografie maghiară, întrucât rezultatele recensământului erau destinate unei comisii formate din neromâni și în majoritate maghiari. Localitatea Părău, la data conscripțiunii mai sus amintite (1733), făcea parte din protopopiatul de Veneția (Archidiaconatus Venecziensis).
Părău, Brașov () [Corola-website/Science/300956_a_302285]
-
naturală reprezintă o zonă formată din aglomerate vulcanice (andezite cu amfiboli) și masive de sare. Aceasta include Lacul Ursu (declarat monument al naturii), un un important lac sărat helioterm format odată cu prăbușirea unei exploatări de sare, umplută ulterior cu apa păraielor ce coboară de pe versanții din apropiere. În arealul rezervației pe lângă Lacul Ursu, sunt incluse și: Lacul Aluniș, Lacul Paraschiva, Lacul Mierlei, Lacul Roșu și Lacul Verde. Masivul de sare din apropierea lacului este acoperit cu un strat argilos pe care se
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
Hotarul satului cuprindea în jurul anului 1900 următoarele locații: "Ulița Poptelecului, Ulița Cigleanului, Ulița Turecescilor, Cătră Vii, Dealul Crucilor, Fântânele, Șuri, Dealuri, La Monastire, Mazeri, Sortii, Lunci, Tufele peleșului, Între șuri, Poiana Anesii, Ana, Dâmbul Horincarului, La sboriște, Valea lui Jurj, Părăul lui Văsâi, Fundătură, Dumbrăvița, La Curmătură, Fântâna la Stogurele, Fagului, Cigleanului" (Petri Mor, Szilagyi varmegye monographiaja). 1900: 218 case, 1062 locuitori (1032 români, 17 unguri, 11 evrei, 2 de alte naționalități); 1002 erau greco-catolici, 45 ortodocși, 3 romano-catolici, 1 reformat
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]