111 matches
-
mare taină, doctorul Cihak "a încărcat pistoalele cu niște glonți făcuți dintr-un amalgam de mercur, cari s-au făcut praf la ieșirea din țavă". Astfel, duelul s-a încheiat nedecis, cu ambii dueliști în picioare: "S-au schimbat două părechi de glonți - povestește Radu Rosetti, fiul boierului -, dar fără nici un rezultat și adversarii și-au dat mîna pe teren". Abia după mulți ani, Răducanu Rosetti a aflat de păcăleală, "ceea ce a avut darul să-i pricinuiască un violent acces de
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
stolnicului Constantin Cantacuzino (text reprodus în Fl. Dimitrescu, Contribuții la istoria limbii române vechi, 1973), într-un registru de limbaj mai puțin solemn, mai apropiat de colocvialitatea oralității, există chiar un diminutiv de la boarfe: "Am lăsat la dascalul Vartolomei o păreche de dăsagi cu niște cămeș și alte borfușoare" (anul 1666, p. 117). Iorgu Iordan discută termenul boarfă, cu sensul "femeie stricată" în Stilistica sa din 1944; cuvântul apare și în dicționarele mai noi de argou și limbaj familiar, inclusiv în
Metafora obiectului uzat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6739_a_8064]
-
stăpâne... te binecuvântez, Întinde iar moșia la vechile-i hotară Și visul vieții tale să fie-al nostru vis... Rămâi cu sănătate. Boieri, să-mi rămâneți Cu sănătate. TEXTE AFERENTE 1 2262 Deși-n copilărie și-n lupte-am fost păreche Te rog m-ascultă astăzi c-o singură [ureche] Și, pentru ca mînia-ți defel să n-o întărt, Tu crede cumcă gura-mi spune cuvânt deșărt, Iar cealaltă ureche cu grijă o încuie Ca să mai aibă ș-alții altăceva să-ți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
atuncea soției mele despre călătoria mea, ne-am pus în trăsura contelui și am purces, iară caii-i mâna servitorul său cel esperiat, care, afară de cunoștința misterelor bucătăriei și a camerăriei mai poseda și dibăcia de a mâna bine o păreche de cai. În curând am ajuns la moșie. O zidire masivă și mare căuta cu ferestrele sale negrite posomorât înaintea sa. Mai multe rânduri duple de arbori străvechi, cari pesemne fuseră odată tunși cu foarfecele, încongiurau din ambele părți curtea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fiu-tău, dar oricare ar fi acelea te rog să le treci cu vederea și să-i trimiți din când în când parale pentru trebuințele lui estraordinare; mai cu samă însă acuma de sărbători. I-ar trebui de pildă o păreche de încălțăminte mai cuviincioase, căci având acum câteva zile libere și putând să fie invitat în familie la d. Maiorescu de pildă sau într-alt loc trebuie să se prezinte în mod convenabil. Dorindu-ți sărbători fericite și mulți ani
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
de pe pârâul Miculina (Nicolina), câștigat în urma judecății cu mănăstirea Bârnova, dat de Istratie Dabija voievod la 9 octombrie 1662 (7171). Același voievod întărește la 12 octombrie 1662 (7171) stăpânirea asupra unui iaz de moară din valea Miculinei și a „Doao părechi de hiară (feare) de moară” cumpărate de la Marco morarul. Nu după multă vreme, adică la 27 noiembrie 1662 (7171, Dabija-vodă întărește stăpânirea a „toate acele ocine de danie care scriem... Frățileni... cu vecini și cu tot venitul, și satul Iurești
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
modul cel mai potrivit și timpul cel mai bun pentru esecutarea hotărîrei sale. Pe când căsătoria fiicei sale Elena cu Theodor Laskaris nici se împlini, nici avu rezultate din cauza vrâstei prea tinere a amîndoror părților, cari stăteau aproape în anii copilăriei, părechea nevrîstnică rămase încredințată pentru căutare, supraveghere si creștere la împărăteasa Irina din Niceea, sub mînile ei de mumă îngrijitoare și duioasă. În acest interval Ioan Asan manifestă într-adins o deosebită iubire pentru copila sa, pentru a masca adevărata sa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
creștere la împărăteasa Irina din Niceea, sub mînile ei de mumă îngrijitoare și duioasă. În acest interval Ioan Asan manifestă într-adins o deosebită iubire pentru copila sa, pentru a masca adevărata sa intenție. Deci merse la Adrianopole și trimise părechii împărătești o solie cu cererea că, fiind el cu soția sa atât de aproape, să i se îngăduie mângâierea de-a vedea în persoană pe fiica sa măritată, Elena, și de-a o dezmierda părintește; curând după asta el o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la îndoială. Dacă zici că te-a pătruns ploaia... Și ochii mari, întorși spre mine numai o clipită, luceau cu bunătate. —Bine Chivo, pentru asta, pentru că ți-a fost milă de mine, să știi că am să-ți cumpăr o păreche de cercei... Ea tăcu, apoi zâmbi. Urmă un răstimp de tăcere. Un cucoș trâmbiță înăbușit, afară. Întunericul din ferestruică slăbea. O căldură ciudată mă învăluise; sângele îmi năvălise în obraji. Nu mai puteam spune nici o vorbă; nici nu aveam ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
să închipuiesc și niște parale pentru suhat... — Da, răspunse Dumitrache, suhatu-i scump; iarbă nu lipsește, a dat Dumnezeu, dar dacă-i a boierului, ce poți face? Dai cât cere. De aceea m-am gândit și eu să vând juncanii. O păreche de boi mi-i destul... Apoi da, o păreche de boi e destul... Un răstimp de liniște. — Mai am și eu o leacă de parale, zise Hazu, mai pun ce-am luat acu ș-am să încep o căsuță nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Dumitrache, suhatu-i scump; iarbă nu lipsește, a dat Dumnezeu, dar dacă-i a boierului, ce poți face? Dai cât cere. De aceea m-am gândit și eu să vând juncanii. O păreche de boi mi-i destul... Apoi da, o păreche de boi e destul... Un răstimp de liniște. — Mai am și eu o leacă de parale, zise Hazu, mai pun ce-am luat acu ș-am să încep o căsuță nouă, șindilită... Casa bătrânească e prea veche... Ca lucru vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
largă cu arcuri moi, „cu arcuri pentru bătrâneță“, zicea moș Ștefan Leu; și doi cai albi băteau șoseaua prunduită, nici prea iute, nici prea domol. Vizitiul de pe capră era și el bătrân, cam de vârsta lui moș Ștefan, cu o păreche de mustăți albe ca două caiere, și întruna vorbea cu „zmeii“ lui. La drum drept le dădea sfaturi, la deal îi îndemna, la vale-i certa. Bătrânul de lângă mine privea gânditor și zâmbind locurile pe unde treceam. Ne apropiam de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
din apropiere; trecea printre pruncii nenumărați care umpleau ulițile; ieșea și intra între femeile care se purtau domol de colo-colo, vorbeau moale și trăgănat, se certau ori se tânguiau fără întrerupere. Plângea pentru o rochie, pentru o bluză, pentru o păreche de botine, se certa cu maică-sa Rifca și amândouă porneau tânguiri nesfârșite când Leiba Sanis intra în casă, tăcut, bocănind rar cu cizmele uriașe. La anul nou, la Hamăn, la sărbătorile de toamnă, se veselea cu tot tineretul din jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
răi; nimic nu folosește în aparență celor buni. Totuși între tragedii de apocalips și zigzaguri dintre care unele retrogradează, inima mizerabilelor ființi care suntem noi urmează o spirală ascendentă. Am uitat să pun la locul cuvenit finalul. Această Roxelană fără păreche, care și-a îndeplinit menirea ei dizolvantă împotriva inamicilor creștinătății, n-a pierit nici de ștreang, nici de mătrăgună; ci a răposat ca o împărăteasă prea iubită, iar mărețul său domn Soliman a risipit asupra mormântului ei flori și lacrimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Mănăstirea Secu: „La Mănăstirea Secul este epitrahilul Mitropolitului Varlaam Moțoc, făcut ca aurar pus în două, marginile încheete cu nouă bumbi de argint auriți. Pe amândouă laturile sunt cusute cu fir bun de aur și argint, icoane - tot câte două părechi de ființi așa: 1. Doi serafimi țin o inscripție: „Șisto Krilat” (cu șase aripi peste tot). 2.Maica Domnului cu Sf-tul Ioan Botezătorul. 3.Sfinții Apostoli Petru și Pavel. 4.Sfinții Evangheliști Maftei și Ioan. 5.Sfinții Evangheliști Marcu și
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
streche, De miști în veci condeiul pe hârtie - Dureaz-un șir sau fabrică o mie: Cuvinte-nouă-or fi, dar blaga veche. Ce are-n gând un om aceea scrie, Nimica nou tu n-ai de spus Ureche, Cu Pantazi fiind pe veci păreche Tu isvodești cel mult, ce dânsul știe" Ți-asamăn fruntea unei vii paragini Și vânt și pleavă sunt a tale scrieri, De zel lipsite, vai! a tale pagini, Zadarnic paiul sec al minți-l trieri, Drapîndu-i golul ei cu reci imagini
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Pas sfiicios de fată, Ușor ca de copil. Și simt cumcă de brațu-mi Un braț ușor s-anină - Și simt că mîna-mi strânge O mână dulce, fină. Răsună miază-noaptea Din turla neagră, veche - Suntem atât de singuri Și suntem o păreche. Căci tu ești, tu iubită! Și am dorit, ah, cît! Să fim odată singuri Și iată-ne-nsfîrșit! {EminescuOpIV 282} Nici știi, copilă dulce, Câte pe suflet am! De când te întîlniră Ochii mei, te iubeam; Mi-erai atât de dragă - Mi-era
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
s-apropie mai mare, tot mai mare, Sub blândul disc al lunii, stăpânitor de mare. Din umbra de la maluri s-a desfăcut la larg O luntre cu-a ei pânze sumese de catarg. Tăind în două apa ea poartă o păreche: Pe Sarmis, craiul tânăr din Getia cea veche, Mireasa-i în picioare, frumoasă ca o zână Stetea și pe-a lui umăr își sprijină o mână. {EminescuOpIV 409} Se clatin-visătorii copaci de chiparos Cu ramurile negre uitîndu-se în jos, Iar
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nu ai nici o treabă 1 Îl legă și pe acesta, ca până va găsi foc, (130) Ziuă să nu se mai facă și vremea să stea pe loc. El ajunge. Într-o groapă mare arde-un foc avan... Pe-o părechi de pirosteie clocotește un cazan, Doisprezece smei în juru-i dorm adânc întinși pe burtă, Împrejur de pirosteie se cocea o mare turtă (135) Și-n cazan notând în zamă clocoteau v-o două vaci. Hei, își zise năzdrăvanul - dete badea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Frunză verde de dudău Vai, sărman sufletul meu, Mult înoată-n sânge rău- Și - a-nnota cât oi fi eu. Sărmana inima mea, Mult înnoată-n ură rea. - Și - a - nnota cât o fi ea. {EminescuOpVI 154} Până ce-o am petrecut Cinci părechi de cisme - am rupt Și pîn-o oi mai petrece Oi mai rupe cinsprezece. 48 Cucuruz de pe irugă Nu me fată după slugă. Că sluga-i așa - nvățat De îmblă sara pin sat Ca vițelul nemînzat; Să îmble din ciurdă-n
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
tău. Ah, tu rîndurea străină, Din ce parte, dragă, vii 200 {EminescuOpVI 201} N-ai văzut pe-a mea lumină De se află între vii? Tu la astă casă veche În toți anii vii, crești pui, Tu cunoști a mea păreche Și de dânsa poți să-mi spui. Ah, te rog dă-mi vreo veste Cumva dacă L-ai zărit Și îmi spune unde este În ce loc el s-a oprit. Sau repezi-te în grabă Și găsindu-l la
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și iarbă...Către seară, am coborât pușca de la locul ei, am șters-o de colb, am uns-o bine și i-am încercat cocoșul. Mergea ca ceasul! Mi-am pregătit cartușele cu alice. Nu-mi lipseau decât ciubotele. Aveam o păreche, pe care le încălțam numai când mergeam la vânătoare. Le țineam în pod, ca să nu mă împiedic în ele prin casă. Pun eu scara la pod, aprind felinarul și urc. Când am ajuns în gura podului, am ridicat felinarul în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
bucurie în fața unei ulcele cu vin. Astăzi fac eu cinste! Inseamnă că ți-au mers treburile cu câștig - a presupus Pâcu, pufăind din lulea. Asta-i drept. Dacă aș spune altfel, aș face păcate în fața lui Dumnezeu. Am vândut o păreche de boi. Dacă ai vândut boii înseamnă că degeaba aș strica vorba cu întrebarea - s-a arătat dezamăgit moș Dumitru. De ce s-o strici degeaba? Acasă mă așteaptă o pereche de boi și mai buni - l-a liniștit Vasile Hliboceanu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fruntași”, iar ceilalți „mijlocași”și 178 „codași”, afară de 10 surugii. Ispravnicul ținutului Neamț aprecia la 1855 că „birnicii mahalalelor de la târguri sunt cei mai ticăloși lăcuitori, dacă la un număr de 373 birnici din Piatra nu se găsesc decât zăci părechi de boi”. În lipsa unei industrii dezvoltate, în stare să absoarbă brațele de muncă care nu găseau o plasare productivă, birnicii erau nevoiți să îngroașe rândurile slugilor, angajaților vremelnici și ale lumpenproletariatului. Puțini dintre ei pătrundeau, pe de o parte în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
știm, dar acestui de la pădure nu i-a mers bine în acea zi.” (Povestea lui Stan Pățitul, p.206), „Acum să ne întoarcem iar din urmă.” (Povestea lui Stan Pățitul, p.222), „Căci trebuie să vă spun că boierul acela avea o păreche de case [...]” (Ivan Turbincă, p.290) etc. Tot naratorului îi revine și misiunea de a întreține o minimă undă de fabulos, fără de care basmul și-ar pierde identitatea. Intervine aici ceea ce exegeza a numit „homerismul” lui Creangă, adică tendința scriitorului
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]