336 matches
-
cu creionul fel de fel de schițe ciudate ici un sfânt, colo un cățel, svârcolindu-se în iarbă, colo icoana foarte bine executată a unei rudaște, flori, tufe, capete de femei, bonete, papuci, în fine, o carte de schițe risipită pe părete. [...] Și ce profanație a cărțelor bisericești ! Toate marginele erau profile de femei, popi, cavaleri, cerșitori, comedianți... în sfârșit, viața în realitatea ei, mâzgâlită în fiecare colț disponibil (Eminescu: 2011, II, 70). (h1b) Știi că în tinereța mea am fost la
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cerșitori, comedianți... în sfârșit, viața în realitatea ei, mâzgâlită în fiecare colț disponibil (Eminescu: 2011, II, 70). (h1b) Știi că în tinereța mea am fost la un sculptor. De aceea, după ce-am netezit granitul peșterii mele, am împlut suprafața păreților cu ornamente și basreliefuri cum le împli tu cu schițe. Deosebirea-i că sculptura-i goală, prin urmare, chipurile ce le sculptez eu, asemenea (Eminescu: 2011, II, 74). Arta amândurora respiră înfrigurarea căutării probabil, a adevărului. Dumitru Irimia identifică în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a personajului. Cercul se asociază coborârii (văii), într-o topografie simbolică a căutării adevărului (prin adâncirea în sine). (h2c) Undele liniștite o duceau și în curând ajunse la stâncile din mare. Ea merse-ncetinel de-a lungul lor, răzămându-și mânile de păreții de piatră, ajunse la o peșteră din care curgea sfâșiat și strălucind un izvor, intră mergând de-a lungul pârâului și deodată o panoramă cerească se deschise ochilor ei... ( Eminescu: 2011, II, 90). Dacă pentru Ieronim spațiul edenic-insular se lasă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ce elementar demers pentru care cheia se ascunde în diferire. 2. Repetare. Supunem analizei o altă dihotomie hipotext/hipertext, de această dată fiind atenți la diferire. (H7a) Ușile toate erau deschise. El intră într-o cameră naltă, spațioasă și goală. Păreții erau negri de șiroaiele de ploaie ce curgeau prin pod și un mucegai verde se prinsese de var; cercevelele ferestrelor se curmau sub presiunea zidurilor vechi și gratiile erau rupte, numai rădăcinele lor ruginite se iveau în lemnul putred. În
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
varianta finală și la cea parțială ale nuvelei [Archaeus]. (H7c) El întinse călugărului mâna și-l duse-n odaie. În dulapuri vechi de lemn simplu erau cărți vechi legate în piele, crane de oameni și paseri împăiete pe polițele din părete, un pat și o masă pline cu pergamente și hârtii; iar în atmosfera, grea de mirosul substanțelor închise în fiole, făclia arunca o lumină turbure, roșie, galbenă și somnoroasă (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 45). (h7d) Acea fereastră dădea într-
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
o masă pline cu pergamente și hârtii; iar în atmosfera, grea de mirosul substanțelor închise în fiole, făclia arunca o lumină turbure, roșie, galbenă și somnoroasă (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 45). (h7d) Acea fereastră dădea într-o chilie pe păreții cărei erau aruncate cu creionul fel de fel de schițe ciudate ici un sfânt, colo un cățel svârcolindu-se în iarbă, colo icoana foarte bine executată a unei rudaște, flori, tufe, capete de femei, bonete, papuci, în fine, o carte de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cu creionul fel de fel de schițe ciudate ici un sfânt, colo un cățel svârcolindu-se în iarbă, colo icoana foarte bine executată a unei rudaște, flori, tufe, capete de femei, bonete, papuci, în fine, o carte de schițe risipită pe părete. Un dulap cu cărți bisericești, un scaun cu spata naltă, haine călugărești spânzurate într-un cui, o ladă zugrăvită cu fel de fel de flori, un pat simplu de sub care se vedea o păreche de papuci și un motan negru
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
scriind text și metatext totodată]. Și ce profanație a cărțelor bisericești! Toate marginele erau profile de femei, popi, cavaleri, cerșitori, comedianți... în sfârșit, viața în realitatea ei, mâzgălită în fiecare colț disponibil (Cezara Eminescu: 2011, II, 70). (h7e) Ieronim privi păreții sculptați cu scene de amor, văzu cărți vechi și scrieri multe pe polițele unui dulap răzimat de-un părete [...]. Astfel el, moștenitorul firesc al acestui locaș de pace, a acestei grădini închise ca o odaie, răscoli cărțile, cari erau toate
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cerșitori, comedianți... în sfârșit, viața în realitatea ei, mâzgălită în fiecare colț disponibil (Cezara Eminescu: 2011, II, 70). (h7e) Ieronim privi păreții sculptați cu scene de amor, văzu cărți vechi și scrieri multe pe polițele unui dulap răzimat de-un părete [...]. Astfel el, moștenitorul firesc al acestui locaș de pace, a acestei grădini închise ca o odaie, răscoli cărțile, cari erau toate alese și-i promiteau multă petrecere; scrierile moșneagului, în cari fiecare cugetare era un monogram al acestui cap adânc
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
decât un dialog al cugetărilor lui proprii, el cu sine însuși. Ciudat! Această despărțire a individualității lui se făcu izvorul unei cugetări ciudate. El fixă aspru și lung umbra sa ... ea, supărată de această căutătură, prinse încet, încet conture pe părete și deveni clară, ca un vechi portret zugrăvit în oloi. El clipi cu ochii ea redevenise umbră simplă (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, pp. 48-49). Asistăm la acest dialog al propriilor cugetări, el cu sine însuși și ne întrebăm dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
într-o parte eternă și una trecătoare. Cartea lui Zoroastru era proprietatea lui dreaptă. El întoarse șepte foi și umbra prinse conturele unui bas-relief, mai întoarse încă șepte și umbra se desprinse încet, ca dintr-un cadru, sări jos de pe părete și sta diafană și zâmbitoare, rostind limpede și respectuos: Bună seară! Lampa cu flacăra ei roșie sta între Dan și umbra închegată (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, p. 50). În hipotext (varianta transliterată și facsimil), dedublarea pare scurtmetraj, totul se
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
decât eu cu mine...Eu cu mine. Ciudat! Această despărțire a individualității mele se făcu izvorul unei cugetări ciudate, care mă făcea să fixez aspru și lung umbra mea, astfel încât ea, jenată de-atâta căutătură, prindea încet, încet conture pe părete până ce deveni clară ca un portret zugrăvit în ulei, apoi se îngroșă plastic din părete afară, astfel încât sări din cadru jos și mă salută surâzând, ridicându-și căciula din cap.[...] Se-nțelege că acum n-am făcut decât a răsuci
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
izvorul unei cugetări ciudate, care mă făcea să fixez aspru și lung umbra mea, astfel încât ea, jenată de-atâta căutătură, prindea încet, încet conture pe părete până ce deveni clară ca un portret zugrăvit în ulei, apoi se îngroșă plastic din părete afară, astfel încât sări din cadru jos și mă salută surâzând, ridicându-și căciula din cap.[...] Se-nțelege că acum n-am făcut decât a răsuci firul cugetărilor și a sta de vorbă cu reflectul meu asupra diferitelor probleme ale omenirei
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de 5 pași. Cum intrai din coridor în odaie, în față cu ușa, în fund, era fereastra. Intrând pe ușă, de-a stânga în colțul odăii era un cuptoraș făcut din cărămizi. De două palme de la cuptoraș, de-a lungul păretelui din stânga, o canapea mică, care servea de pat; în el dormea cu picioarele la foc, fără alt așternut. Canapeaua fusese odinioară roșie, dar acum de tot decolorată. Înaintea canapelei era o masă mică de brad, iar lângă masă, de cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
acea, lângă mort probabil. Am jucat inelul, țușca și alte jocuri. Și era un haz și o gălăgie nespusă. Nimene, după cât știu, nu era trist... Insomnie și febră... Persistența cu care bolnavul urmărește desenurile și figurile tapetului din apropierea sa, pe părete. Colonelul Vrabie, care se uită cu plăcere pe fereastră cum mușcă cânii pe oamenii care intră în ogradă. Postelnicu, mutră de țârcovnic, slab, cu bărbuță bălaie și cu bumbac în urechi. Primăvară: încă nedezvoltată, încă înlăuntrul lucrurilor: în pământ, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Coborâm la mare prin partea sudică, printre niște mori poetice de piatră, pe care le poartă un șuvoiu al muntișorului. Apa grăbește pe sub punți, trece dela moară la moară, se scurge pe o tăetură calcaroasă naltă și dreaptă ca un părete și morile umblă, tainice ca toate morile de apă. Acestea însă sunt de piatră, au un aer de vechime, și sus odăiți cu gratii și foișoare. La malul mării curg cișmele în jghiaburi de piatră. Și tot țărmul în partea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
insistă. Vladimir îl lovește și-l dă afară. Wagner, furios, pune mâna pe-un revolver (pe care-l avea dăruit decând scăldase un mort din vecini) și trage la întâmplare trei focuri de care Vladimir se ferește la vreme, după părete. (Celelalte trei focuri le trăsese peste noapte de bucurie că îngroapă anul vechiu). Vladimir iese și-l bate iar. Iese și Antoșa să-i despartă; scandal, huiet, geamuri sparte. La jurați e interesantă chioara Lupacec. Mai interesantă e Antonina Dombrowska
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Aici a avut reședință Wilhelm II, care l-a restaurat. 200 de camere remarcabile mai ales prin lux. În bibliotecă un portret al lui Voltaire desenat în creion de Frederic II. Opera lui Voltaire și literatură franceză. Sala scoicilor cu păreții încrustați cu felurite roce și pietre fine prețioase: agat, onix, lapis lazuli, sulf, cvarț, ametist, etc., scoici ciudate până și o scoică deschisă, cu mărgărintarul ei într-însa. Bogăție și strălucire care stecleau în noaptea de Crăciun pe care kaizerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ei a pătimit, pentru ei a făcut totul și ce se poate și ce nu se poate!" Atuncea băiatul, simțind că trece dincolo, îl chiamă spre el. Îl vede venind, îi ia mâna, i-o sărută, apoi se întoarce cu fața la părete și moare. E înmormântat. Când se întoarce, aiurit, dela groapă, bătrânul aude într-o odaie și pe al doilea copil tușind cum tușea cellalt. Atunci are intuiția pedepsei pentru crima pe care a săvârșit-o și vede că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
este, era, Europa ieftin, iepure, a ieși, pierde, pieri, viers; înghieț, îngheață, chem, chiamă. q). fii, fiică, alături, luni, alăturea, lunea, marțea, miercurea, joia, însă atâția. r). ianuar, februar, martie, aprilie, maiu, iunie, iulie, septembre, octombre, noembre, decembre, s). păreche, părete, rătezat; a spăria; a înveli. t). ușă, coajă; cenușă, îngrașă, cenușăreasă, încrucișător. u). același, totuși, iarăși, însă aș! aș merge. v). înec, înot, înainte; înnegrit, înnoptat, înnădit. înapoi, dinăuntru, înăuntru; înmulțit; înmormântat; înmărmurit. z). bătrânețe, frumusețe, însă și bătrâneță și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Tg. Mureș, Cluj, Ciucea, Oradea. L. 23 August Tinca. M. 24 "-" Cheresig turnul lui Vladislav Cumanul Toboliu Chiriș Tărian Sântandrei Sfadă ai (ani) tină o leacă, o lecuță, o țâră. prund cocostârc nănașă horn jumere curechiu mâne, pâne, câne colb părete, păreche holteiu mulțămesc d-tale să deie, să ieie oloiu oală ol (olcior) mâță (mâțoc) Portul oamenilor cu pestelcă, izmene largi, pălărie de paie, pipă lungă. Vorba însă bună și rostire curată, deși se vede amestec de ungurisme în limbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-l mai nască odată! Bunu-i vinul și gustos Când îl bei cu om frumos, Iar de-l bei cu om urât Ți s-oprește vinu-n gât. Multe-n lume omul vede: La o casă șapte fete Și-i fântâna sub părete Moare cânele de sete. Trece mândra pe colnic Răsucind la borangic, Dar pe fus n-are nimic. Lung e drumul în pripor, Bată-te pustia dor... Foaie verde doi bujori Soacra cu două nurori. Una vine la fântână Cu cămeșa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mierlii, La Lina cu ochii negri... M-a mâncat, mânca-o-ar viermii... De ți-ai face patu-afară M-aș preface-n vânt de vară Ș-aș veni la tine-ndată Să te văd cum stai culcată, Cu fața cătră părete, Cu gura arzând de sete. Fața vântura-ți-o-aș Gura săruta-ți-o-aș... Bună-dimineața, nană, Țucu-ți ochii ș-o sprânceană, Spune-mi mie cum te chiamă. Ți-o fi numele Marie, Ori te chiamă Salomie, Așa cum îmi place mie... Răspuns dau la întrebare: Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
găsit un tânăr abhazian care aștepta mușterii trecători cu un butoiaș de 50 l. vin roș localnic, lângă izvorul cu apa cea mai rece. Tragi pe mățușcă vin în pahar și-l bei cu, și mai ales, fără apă. De pe păretele unui munte curg așa zisele lacrimi ale fetelor, ca o ploaie necontenită. Acestui loc îi răspunde mai sus o cascadă bogată de câteva zeci de metri cădere în perdele de unde luminate de soare. Aici sunt "lacrimile bărbaților". Ambele lacrimi au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
are obicei să fure câni în lipsa oilor. Doi dintre lupi, care erau mai sprinteni și s-au socotit mai vrednici, au sărit peste împrejmuirea de răzlogi. Măgarul i-a simțit și s-a așezat într-un punct strategic, în unghiul păreților unei clădiri de bârne din marginea țarcului. S-a pus cu fruntea în unghi; iar cu copitele de dinapoi a făcut o apărare atât de dârză, încât, după câteva încercări, lotrii s-au retras chelălăind. Valea Frumoasei ediția III-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]