173 matches
-
va fi pusă în potir. Pentru a nu aglomera potirul, liturgiștii contemporani nu pun în potir decât o firimitură smulsă din părticica IC. Părticica XC va fi tiată în atâtea bucăți câți clerici, și cu aceasta se vor cumineca clericii. Părticelele NI-KA vor fi tăiate în mai multe bucățele, pentru cuminecarea credincioșilor. Ceea ce e specific în ritul bizantin: crezul se rostește între aducerea darurilor și anaforă; ofertoriul a fost deja făcut la proscomidie, deci darurile se pun pur și simplu
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
biserica mare, cu hramul "Sfântul Mare Mucenic Mina". La data de 9 februarie 2003, s-a celebrat o liturghie arhierească la care au participat un sobor de preoți și numeroși credincioși, cu acest prilej mănăstirea primind o sfântă raclă cu părticele din moaștele Sf. Mare Mucenic Mina, Sf. Ierarh Vasile cel Mare, Sf. Ierarh G1icherie Mărturisitorul, Sf. Sfințit Mucenic Haralambie și Sf. Mucenic Florian. Toate acestea au fost însoțite de Sfântul Acoperământ de pe Racla Sf. Mina din Egipt. Ulterior, la 11
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
Egipt. Ulterior, la 11 iunie 2003, Mănăstirea a primit Sfânta Icoană "Axionița", care fusese pictată cu 21 de ani în urmă. Peste un an, la 11 iunie 2004, s-au adus de la Ierusalim o părticică din Lemnul Sfintei Cruci și părticele din moaștele Sf. Mucenici Modest și Ermoghen. În anul următor, 2005, Mănăstirea a primit părticele din moaștele Sf. Ierarh Ioan Gură de Aur, Sf. Ierarh Ghenadie și Sf. Mare Mucenic Pantelimon. Tot în același an, au fost aduse două icoane
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
cu 21 de ani în urmă. Peste un an, la 11 iunie 2004, s-au adus de la Ierusalim o părticică din Lemnul Sfintei Cruci și părticele din moaștele Sf. Mucenici Modest și Ermoghen. În anul următor, 2005, Mănăstirea a primit părticele din moaștele Sf. Ierarh Ioan Gură de Aur, Sf. Ierarh Ghenadie și Sf. Mare Mucenic Pantelimon. Tot în același an, au fost aduse două icoane ale Maicii Domnului, denumite "Icoana Maicii Domnului Grabnic Ajutătoare" și "Gherontissa", care au fost cumpărate
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
Sfântul Munte Athos sau care va fi fost înzestrat de un boier sau domnitor cu sfinte moaște. Mărturie ne stă racla sub forma unei coperți de Evanghelie cu inscripții grecești și lucrătură de argint în spiritul tradiției athonite ce adăpostește părticele din șase sfinți și o bucată din lemnul Sfintei Cruci. Urme, despre existența bisericii în veacul al XIX-lea: - În 1828, scrisoarea fiicei preotului Trandafir, către Președintele Plenipotențiarilor de pe lângă Divanul Valahiei și Moldaviei, care revendică cele două prăvălii din fața bisericii
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
Mănăstirea Sfântul Ștefan de la Meteora. Este demn de remarcat faptul că racla în care se află moaștele datează din secolul XVII. În biserica Mănăstirii Miclăușeni, din Iași, se afla moaștele a treizeci de sfinți, printre care și ale Sfântului Haralambie. Părticele din moaștele sale se mai află și la Mănăstirea Rașca, la Catedrala episcopală din Galați, precum și la bisericile bucureștene „Sfântul Dumitru“ (Poșta), "Sfinții Arhangheli“ (Oțelari), "Sfântul Stelian“ și Mănăstirea Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril - Stavropoleos. De asemenea o părticică din
Sfântul Haralambie () [Corola-website/Science/298162_a_299491]
-
septembrie 1937. Pictura murală a fost curățită în anul 1969 de zugravi restauratori. În anul 1944 ieromonahii de la Durău (printre care și Iustin Pârvu) care au luptat pe frontul sovietic în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au adus aici părticele din moaștele Sfântului Mucenic Pantelimon. În timpul retragerii trupelor române, monahii nemțeni au găsit acele moaște într-o biserică ruinată din Rusia ateistă și le-au adus cu grijă în România, pentru a fi cinstite. Mănăstirea Durău a fost desființată în
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
timp, s-au mai înființat alte trei ateliere: de tămâie, de pictură și de tricotaje. Biserica cea mare a mănăstirii adăpostește multe valori spirituale ale ortodoxiei românești, dintre care cea mai importantă este racla din argint în care se păstrează părticele din sfintele moaște ale mai multor sfinți: Sf. Apostol Andrei, Sf. Arhidiacon Ștefan, Sf. Ierarh loan Gură de Aur, Sf. Ierarh Silvestru, Sf. Ierarh Modest, Sf. Mucenic Teodor Tiron, Sf. Mucenic Teodor Stratilat, Sf. Mucenic Ermin. Sf. Mucenic Dimitrie Izvorătorul
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
Steluța (gr. astir; lat. asteriscus) este un obiect liturgic format din două arce de metal prețios unite în partea de sus, deasupra lor fiind crucea. Acestea fac o mică boltă peste Agneț și peste părticele pentru a le proteja atunci când Discul este acoperit cu procovățul, o bucată de țesătură imprimată sau brodată. Când preotul acoperă cinstitele daruri la Proscomidie, atunci el tămâiază mai întâi steluța, și apoi o pune pe sfântul disc (în așa fel
Steluță () [Corola-website/Science/315667_a_316996]
-
bătrânii satului. La această sărbătoare a participat a participat o mulțime mare de credincioși atât localnici, cât și din localitățile învecinate. Cântările bisericești au fost interpretate de Corala „Armonia” de la Constanța. În piciorul Sfintei Mese din altar au fost așezate părticele de moaște, preotul paroh precizând că cele așezate la ridicarea bisericii nu s-au mai găsit, fiind pierdute, probabil, în timpul războiului. Sărbătoarea a marcat și 400 de ani de la ridicarea bisericii de lemn, lăcașul de cult primind cu acel prilej
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
bisericii nu s-au mai găsit, fiind pierdute, probabil, în timpul războiului. Sărbătoarea a marcat și 400 de ani de la ridicarea bisericii de lemn, lăcașul de cult primind cu acel prilej și un al doilea hram - „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. Părticele din moaștele Sfinților Constantin și Elena urmează a fi aduse în scurt timp din Grecia. Biserica are în patrimoniu o serie de obiecte de cult valoroase: o cruce de argint (1851), un potir (1859) și un policandru (donat de Gavrilă
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
și Gigi Becali, care a dat bani pentru finalizarea catapetesmei. Odată terminate aceste lucrări, Biserica „Sfântul Mina” a fost sfințită la 27 august 2006. Acest lăcaș de cult este una dintre cele trei biserici din România în care se află părticele din moaștele Sfântului Mare Mucenic Mina, celelalte două fiind Catedrala Mitropolitană din Iași și Biserica „Sfântul Mucenic Mina” din București. În august 2001, au fost aduse din Grecia două părticele din moaștele Sfântului Mina și așezate spre închinare în biserica
Biserica Sfântul Mina din Suceava () [Corola-website/Science/317526_a_318855]
-
dintre cele trei biserici din România în care se află părticele din moaștele Sfântului Mare Mucenic Mina, celelalte două fiind Catedrala Mitropolitană din Iași și Biserica „Sfântul Mucenic Mina” din București. În august 2001, au fost aduse din Grecia două părticele din moaștele Sfântului Mina și așezate spre închinare în biserica din cartierul sucevean Obcini. Cu sprijinul credincioșilor parohiei, în 2003 s-a reușit confecționarea unei racle de argint în care au fost mutate moaștele Sfântului Mina. Biserica „Sfântul Mina” din
Biserica Sfântul Mina din Suceava () [Corola-website/Science/317526_a_318855]
-
sale, Biserica „Sf. Lazăr” a fost ridicată la rangul de mănăstire, fiind închinată la Sfântul Mormânt de la Ierusalim. Călugării greci stabiliți aici au construit case egumenești și chilii pe ruinele caselor domnitorului Mihai Racoviță. Tot călugării greci au adus aici părticele din moaștele a trei sfinți: Haralambie, Teodor Stratilat și Mihail Sinador (Mihail al Sinadelor), aflate și astăzi spre cinstire în partea dreaptă a naosului , într-o cutie argintată cu inscripții grecești. În altar se păstra o bucățică din Crucea Mântuitorului
Biserica Sfântul Lazăr din Iași () [Corola-website/Science/318008_a_319337]
-
o singură prescura (pâine de liturghie). În Vechiul Regat se folosește de obicei o prescura cu cinci sau șase părți. La slavi se folosesc șase prescuri. În indicațiile următoare, se presupune existența a șase prescuri. Acolo unde nu sunt atâtea, părticelele se taie dintr-una și aceeași prescura. La Ierusalim, diaconul face proscomidia singur, iar preotul rostește doar ofertoriul. La slavi, preotul președinte al celebrării face toată proscomidia, însoțit de diacon. La români, de obicei preotul cel mai mic în grad
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
folosesc discuri voluminoase, pe care se pune un agneț gigantic. Totuși, pe alocurea, inspirându-se de la ostiile latine, unii melchiți prevăd în acest moment al proscomidiei decuparea unor bucăți lunguiețe, ce urmează a se pune de disc în spatele agnețului. Aceste părticele au început a fi folosite și la Cluj prin anii 1940, conform observației arhimandritului Teodosie Bonteanu. După 1990 se folosesc aproape peste tot în comunitățile greco-catolice din România, întâmpinând o opunere doar din partea rutenilor din Maramureș. Bucățelele respective sunt practice
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
și trei triunghiuri în cinstea demnitarilor: ierarhie bisericească; rege (în regate), guvern (în republici), sau o mențiune generală; ctitori ai mănăstirii sau ai bisericii parohiale, fie cu numele, fie cu o mențiune generală. Punând pe disc fiecare din cele trei părticele, preotul zice: « Pomenește, Doamne, pe cutării... » La greci, melchiți, si in Ardeal, se pun câteva firimituri pe disc, jos în stânga pentru cei vii, iar jos în dreapta pentru cei răposați. În general se pomenesc doar cei care au nevoie de rugăciune
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
fost solicitat să mijlocească pentru Serbia la Constantinopol, în anul 1375 ridicarea anatemei, datorată conflictului dintre aceste două Biserici din anul 1346. Patriarhul Filotei al Constantinopolului l-a apreciat foarte mult pe Sfântul Nicodim, i-a dăruit cârja sa, trei părticele de sfinte moaște și l-a făcut arhimandrit, "Mănăstirea Tismana" devenind „Marea Lavră” și prima arhimandrie din țară. La Mănăstirea Tismana, Cuviosul Nicodim a întemeiat o vestită "școală de caligrafie cu copiști de cărți bisericești în diverse limbi". El însuși
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
din 1766), icoane vechi pe lemn, obiecte de cult, cărți vechi, veșminte, ușile vechi ale bisericii (1782) și altele. În biserică se găsește o raclă de argint, executată de artistul plastic Gheorghe Stoica din București în 1980, care conține trei părticele de Sfinte Moaște: de la Sfântul Nicodim degetul arătător de la mâna dreaptă și crucea de plumb ce o purta la gât, de la Sfântul Ignatie Teoforul și Sfântul Ioan Gură de Aur. Biserica Mănăstirii Tismana își etalează statutul de „monument de artă
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
sculptat în cinstea eroilor martiri, în fața căreia se oficiază slujbe de pomenire la 22 decembrie a fiecărui an. În anul 2000 s-a restaurat clopotnița de tip zvoniță și în vara aceluiași an au fost aduse aici din insula Creta părticele din moaștele a 99 sfinți cuvioși, care se păstrează în pronaosul bisericii. În cursul anului 2002 s-au început lucrările de pictare a tuturor ocnițelor de la exteriorul bisericii de către prof. univ. Ion Grigore. Deși a suferit de-a lungul timpului
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
din ciclul vieții sfântului Ioan Botezătorul își găsesc locul în altar, legate de prevestirea întrupării și de sacrificiul lui Isus. Această imagine se leagă de oficierea în altar a ritualului de „sacrificare a mielului mistic” , în timpul căruia sunt extrase miride (părticele) triunghiulare adresate intercesorilor, printre care și sfântului Ioan Botezătorul. Prezența lui Melhisedec, rege-preot din „Vechiul Testament”, este legată de prefigurarea jertfei euharistice. În naos, pe poalele bolții, sunt înfățișate scene din „Geneză” (Ispita șarpelui și Alungarea din rai, Cain îl ucide
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
o componentă activă a spectacolului și doar una conjunctural - ambientală, totuși se pare că posteritatea - admirându-i ambiția și riscul profesional de a se menține la «granița dintre creația majoră și cea a dezinvolturii exprimării cotidiene» - va admira mai mult «părticelele» genului ușor ("Nu-ți spun adio", " Deschideți poarta soarelui") ce i-au marcat destinul. «Cazul» Anton Șuteu nu are egal în peisajul artistic românesc din veacul trecut decât poate în cel al lui Ion Vasilescu (care a alunecat de la Cvartetul
Anton Șuteu () [Corola-website/Science/311990_a_313319]
-
mai multe rituri răsăritene, ofertoriul a fost deplasat de la locul lui obișnuit, fiind pus înaintea liturghiei cuvântului, în cadrul unei ceremonii numite proscomidie. În anumite rituri nu se folosesc pâini întregi ci, din cauza lipsurilor din Evul Mediu, se taie doar câteva părticele din pâine. În ritul latin, de multe ori, se aduc prefabricate, lucru cu care liturgiștii nu sunt de acord. Vezi și articolele principale: ofertoriu și proscomidie. Anafora e o rugăciune lungă, rostită de președintele adunării, în cadrul căreia îi mulțumește lui
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
metodă, mai puțin în Maramureș, la ruteni. O a treia metodă e cuminecarea cu lingurița. Această metodă se practică, mai cu seamă, în majoritatea Bisericilor ortodoxe de rit bizantin. Slujitorul pune pâinea euharistică în potir, apoi, cu o linguriță, ia părticele înmuiate și le depune în gura cuminecatului. În anumite țări, această metodă e interzisă de către reglementările sanitare civile. Alte elemente în slujirea liturghiei pot fi: sărutarea păcii, ectenii și rugăciuni pentru popor, rugăciuni pregătitoare cuminecării, rugăciuni și imnuri de mulțumire
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
de cult de o valoare liturgică și artistică deosebită ca icoane, candele, sfinte vase de cult și broderii, precum și obiecte de valoare istorică documentară constând din cărți vechi în limbile slavonă, greacă și română, cele mai reprezentative fiind: - racla cu părticele din Moaștele Sfinților Trifon și Marina, din argint, datând din anul 1781, cu capac ornamentat în relief, adăpostită în prezent într-un chivot; - icoana în ulei a Sf. Ioan Gură de Aur, de dimensiuni mari, datată 1711; - Acoperamântul mare (Sfântul
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]