309 matches
-
de timpuriu. A fost mai izolat și tocmai aceasta l-a ajutat, după cum spune și marele istoric Nicolae Iorga. - Înaltpreasfinția voastră, care sunt principalele îndatoriri ale unui preot în zilele noastre? - Există în mod deosebit două datorii ale preoților: să păs �treze dreapta credință, cuvântul lui Dumnezeu curat, nefalsifi �cat, ajutându-i și pe ceilalți să-l cunoască. Apoi este grija de a păstra integritatea unității Bisericii. Pe Nistru voievozii români au construit cetăți care să ne delimiteze, să ne apere
SCRISOARE DESCHISA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366746_a_368075]
-
de care n-ai dus lipsă la maturitate, declic-ul care ți-a devastat firea, ți-a erodat vlaga trupului și te-a obligat, atunci când ninsorile vârstei ți-au înviforat tâmplele, să iei cu febrilitate condeiul și să-ți pui păsul. Cu mai mult sau mai puțin talent, direct sau pe ocolite, punând în evidență mai mult simțul civic al onestității, într-un plan literar pe măsura receptării și înzestrării tale ca „rapsod...urban”! Chiar dacă n-ai dat la iveală satirele
SCRISOARE CĂTRE ION (DOREL) ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366859_a_368188]
-
un perpetuu și blestemat conflict între noi, fiii aceleași mame! Nu pot uita gesturile tale de prietenie sinceră, compasiune, persuasiune și solidaritate față de cei care aveau necazuri și îți călcau pragul casei, îi încurajai după puterile tale în funcție de variatele lor păsuri, nevoi sau discriminări sociale: pe cascadorul Ion Pampu - ți-aduci aminte când într-o vreme, la Rucăr se turna seria cu „Haiducii”, cochetai cu o astfel de profesiune temerară și dură!? Cu boxerul dinamovist Ion Monea, multiplu campion al României
SCRISOARE CĂTRE ION (DOREL) ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366859_a_368188]
-
candidă a individului, îi dădură fiori. Nu avu nici o reacție. - La dumneavoastră vin tot felul de oameni. Unii vă povestesc din viața lor personală. Deh, nu mai e ca pe vremuri, când omul de rând mergea la popă, își spunea păsul, se spovedea și își vărsa amarul...Poporul a înțeles că religia e opiu, e o iluzie, că Dumnezeu nu există. Ființa umană a devenit stăpână pe propriul său destin. Cred că sunteți de acord, nu? - Tovarășe Stamate, nu înțeleg, ce
CASA DIAMANT – AGENTUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363564_a_364893]
-
tos, prin Evanghelia Sa, vor¬beș¬¬te și a¬cestor comunități tot în limba ro¬mână. Se roagă în lim¬ba ro¬mâ¬nă! Iată, deci, ce a în-semnat or¬todoxia, ce a în¬sem¬nat cre¬din¬ța noastră, păs¬tra¬tă în decursul timpului, nu nu¬mai pentru relația interumană, în co¬mu¬¬nitatea de ace¬eași limbă. Chiar dacă acolo co¬municarea în¬tre oameni s-a fă¬cut într-o lim¬bă străină, to¬tuși, ei și as
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
nezeu, cu Maica Dom¬nului și cu sfinții vorbesc numai în limba și graiul românesc. Mă gândesc, apoi, că, dacă în a¬ceste mici comunități, iată cât es¬te amprenta și cum se poa¬te ve¬dea ce a însemnat păs¬trarea cre¬dinței noastre orto¬doxe, la ni¬vel național ce s-ar fi întâmplat dacă noi nu ne-am fi rugat în biserică în graiul nostru ro¬mâ¬nesc, în for¬ma, în confesiu¬nea aceasta a noas¬tră
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
mi¬li¬ar¬de de oameni, ortodocși sun¬tem în jur de două sute și ce¬va de mi¬lioane, deci foarte pu¬țin; sun¬tem după virgula mi¬liardelor. De aceea, aici, în spa¬țiul a¬cesta răsăritean s-a păs¬trat credința ortodo¬xă și se poa¬te observa că popoa¬re¬le orto¬do¬¬xe care au avut cre¬din¬ța orto¬do¬¬xă neîntreruptă au și astăzi un pronunțat ca¬rac¬ter de iden¬ti¬¬tate națională. În
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
Rusă de as¬tăzi este foar¬te înfloritoare. Ia¬tă, și ei sunt depozitarii or¬to¬do¬xiei. Grecia, la fel, este in¬con¬¬fun¬dabilă. Atât credința or¬to¬do¬xă a Greciei, cât și cultura ei sunt inconfundabile, păs¬tra¬¬t¬e toate în contextul acesta al credinței care, în decursul se¬colelor, s-a păstrat așa, ve¬ni¬¬tă după rânduielile apostoli¬ce, pen¬tru că și Biserica noas¬tră, noi, ca Biserică Ortodoxă, sun¬tem o biserică
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
într-un schit prăpădit de la marginea satului, vrând să-i ceară sfat cu privire la hotărârea sa de a pleca în lume să câștige bani pentru a-și putea recupera iubita. Starețul l-a primit cu bunăvoință și, după ce i-a ascultat păsul, îi dădu următoarea povață: - Mergi, fiule, mergi încrezător în lume! Du-te la oraș, luptă-te cu greutățile vieții, ascultă-ți îndemnul inimii tale!... Așa îți vei trăi viața cu tihnă!... Să trudești cât te țin puterile, dar mereu cinstit
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
L-au poftit să ia loc pe un scaun și i-au oferit un pahar cu apă, al cărui conținut l-a sorbit pe nerăsuflate. Aflat în fața unor persoane dispuse să-l asculte și-a revenit cu firea spunându-și păsul, pătimaș dar și coerent. I-au pus la dispoziție, îndată, o coală de hârtie cât și toate programările posibile ale examenelor ce urma să le dea îndemnându-l să-și aleagă ce date dorea să solicite și să le menționeze
XXV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365392_a_366721]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > SA-ȚI PLÎNGI VĂDUVIA? Autor: Lucia Tudosa Fundureanu Publicat în: Ediția nr. 933 din 21 iulie 2013 Toate Articolele Autorului SĂ-ȚI PLÎNGI VĂDUVIA? Bolnavii intrau, își spuneau păsul,îi consultam, le dădeam tratament, sfaturi și plecau. Dar un caz aparte a „colorat” ziua. Intră , la un moment dat , o femeie tînără, brunetă,mai mică de statură. Mă salută respectuos și o invit să ia loc în fața mea și
SA-ŢI PLÎNGI VĂDUVIA? de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365256_a_366585]
-
numai din atitudinea prea libertină a expresiei vocabularului, a hainelor, a “jucăriilor” și instrumentelor cu care își ilustrează muzical “petrecerile”, tonalitatea înaltă și pițigăiată a dialogurilor, parcă cineva i-adună la un semnal numai de ei știut și începe sporovăiala ... Păsurile și gesturile și le comunică rapid printr-o uitătură peste umeri și o vorbă schimbată din aceeași poziție, nu mai există răgaz pentru meditație când “timpul” se dilată numai pentru unii - se crede, trec direct la “consumul” rapid și executat
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]
-
de mediu. Mai miră pe cineva ceva? N-are țara bani, „renumerație mică”, de, coane Fănică! Din fericire, mai există și oameni cu coloană vertebrală! Mii de moți s-au adunat, sâmbătă, 19 octombrie, și, ca odinioară, și-au spus păsurile, și, tot ca odinioară, au hotărât ce au de făcut ei și urmașii lor. Și au spus și lumii întregi, ca să se știe, și să ia aminte toți: „Proclamația de la Câmpeni Noi, locuitorii Munților Apuseni, adunați astăzi, 19 octombrie 2013
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ȘI VOI TRĂI Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 341 din 07 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Și voi trăi Motto- Și voi trăi în adâncă smerenie, Voi privi fără păs bezmetica lumii chemare Spre tot ce-i trupesc și supus doar orgoliului lacom. Azi, iarna vrajbei noastre s-a-năsprit, Iar soarele-i călâu și neguros, Nu știm că-n toate traiul e finit, Pricepe câinele ce-nseamnă un os de ros
ŞI VOI TRĂI de BORIS MEHR în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351387_a_352716]
-
-nflorește liliacul Și nu-mi pasă că-i târziu Să-i găsesc durerii leacul. Mă cuprinde-o amețeală, Mă furnică dulce pielea, Te văd toată în beteală Și-atunci uit de toate celea. Uit de visuri de mărire Și de păsurile-mi toate, Într-o sfântă cântărire Mă simt sclav în libertate. Îmi dezbrac veșmântul humii Și doresc să fiu mai bun, Măcar azi, când pruncii lumii Îl așteaptă pe Crăciun. Referință Bibliografică: Când zâmbești atunci eu știu / George Safir : Confluențe
CÂND ZÂMBEŞTI ATUNCI EU ŞTIU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351043_a_352372]
-
ați instruit în limbajul dur al englezului, nu în cel blând al românului. Dar, iată că azi sunteți „Baciul ungurean al României” mioritice, în lacrimi și dezastre, criticând „prohodul din stradă”. Atâta timp cât nu veți respecta oamenii, nu le veți înțelege păsurile, nu vă veți controla exprimarea, mai ales când este vorba de oameni supărați, veți avea un mare semn de întrebare. Nu mai împrumutați limbajul altuia. Lăsați-i, domnule prim-ministru, pe oameni să-și îngroape morții liniștiți, să-și adune
CA VĂCARUL PE SAT de ION C. HIRU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356303_a_357632]
-
Și că marea, și pot zice, singura și principala lor industrie, este debitul băuturilor... Miniștrii ai României, ai unei țări cu un regim constituțional, noi nu putem guverna decât conform cu voința națiunii. Suntem datori a ține seama de trebuințele, de păsurile și, până la un oarecare punct, chiar și de prejudițiile ei... Aceasta dovedește marea iritațiune din partea populațiunilor române, provenită din grele suferințe și din o legitimă îngrijire, căci este vocea unei națiuni ce se simte amenințată în naționalitatea și în interesele
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
paralelă: dacă tot există acest paralelism, propun ca, indiferent de evoluția în imediata perspectivă a politicului, să facem abstracție de acesta, ca și cum nu ar exista, funcționând oricum în afara noastră, dar, din nefericre, cu efecte dezastruoase asupra noastră, așa cum operează fără păs față de interesele și idealurile noastre ca națiune. Făcând această abstracție și folosind o aplicație originală pe care o voi nuanța în această scrisoare, putem construi și modela un nou stat, o nouă societate. Căci, mobilizându-ne intelectual și dovedind inițiativă
SCRISOARE DESCHISĂ PENTRU NAŢIUNEA ROMÂNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355103_a_356432]
-
-nflorește liliacul Și nu-mi pasă că-i târziu Să-i găsesc durerii leacul. Mă cuprinde-o amețeală, Mă furnică dulce pielea, Te văd plină de beteală Și mă pierd în toate celea. Uit de visuri de mărire Și de păsurile-mi toate, Într-o sfântă cântărire Mă simt sclav în libertate. Mă întind și ard pe ruguri, În alt strai să mă îmbrac, Ca țâșnind apoi din muguri, Să-nfloresc în liliac. Referință Bibliografică: Când zâmbești atunci eu știu... / George
CÂND ZÂMBEŞTI ATUNCI EU ŞTIU... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346058_a_347387]
-
Florica, fiica lui Mihai Viteazul. Peste opt ani, prin hrisovul din 25 iulie 1641, rucărenii au răscumpărat și de la nepoții lui Dan Vistierul cu 800 (opt sute) de galbeni de aur. Multe documente arată înstrăinări de delnițe, zălogiri făcute „la mare păs de bani” care, până la urmă, au dus la dezagregarea obștei. Este de subliniat că astfel de acte sunt scrise în sat și în limba română, unele chiar înainte de înființarea școlii dela Câmpulung. Din alte documente rezultă, hotărârea moșnenilor rucăreni de
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
Feriți-vă de exccese : "black tea", cafea, energizante Că pentru trup și pentru suflet, sunt rele, deși tentante... Fiți liniștiți în timpul mesei ! nu vă grăbiți și mestecați Numai așa organele, v-ajută să digerați ! De-i vedeți pe nevoiași și păsul li-l ascultați Și-mpărțiți pâinea cu dânșii, veți fi de DOMNUL vindecați ! Că n-o Să rabde DUMNEZEU ca Să fie ne-Cinstit Ce semeni, aia vei culege : vei fi în Cer, sau amăgit... N.B. : Oricine dorește, poate folosi poeziile scrise
VREI O SĂNĂTATE CERTĂ ? de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370064_a_371393]
-
jumătate din sumă ca să mă girați dacă mor anticipat. Ce bucuroase au fost când le-am făcut propunerea: -Așa, da, stimate domn! Acum vă încadrați în condițiile haș gheului ! Cu substanțiala sumă am alergat la mama Omida. I-am spus păsul. A rămas cu gura căscată, deși i-am explicat ce este un acarian. Am apelat și la un renumit cercetător de la Institutul Cantacuzino care i-a dat explicații detaliate. Degeaba!.. Mama Omida a rămas tot cu gura căscată. Până la urmă
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
tos, prin Evanghelia Sa, vor¬beș¬¬te și a¬cestor comunități tot în limba ro¬mână. Se roagă în lim¬ba ro¬mâ¬nă! Iată, deci, ce a în-semnat or¬todoxia, ce a în¬sem¬nat cre¬din¬ța noastră, păs¬tra¬tă în decursul timpului, nu nu¬mai pentru relația interumană, în co¬mu¬¬nitatea de ace¬eași limbă. Chiar dacă acolo co¬municarea în¬tre oameni s-a fă¬cut într-o lim¬bă străină, to¬tuși, ei și as
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
nezeu, cu Maica Dom¬nului și cu sfinții vorbesc numai în limba și graiul românesc. Mă gândesc, apoi, că, dacă în a¬ceste mici comunități, iată cât es¬te amprenta și cum se poa¬te ve¬dea ce a însemnat păs¬trarea cre¬dinței noastre orto¬doxe, la ni¬vel național ce s-ar fi întâmplat dacă noi nu ne-am fi rugat în biserică în graiul nostru ro¬mâ¬nesc, în for¬ma, în confesiu¬nea aceasta a noas¬tră
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
mi¬li¬ar¬de de oameni, ortodocși sun¬tem în jur de două sute și ce¬va de mi¬lioane, deci foarte pu¬țin; sun¬tem după virgula mi¬liardelor. De aceea, aici, în spa¬țiul a¬cesta răsăritean s-a păs¬trat credința ortodo¬xă și se poa¬te observa că popoa¬re¬le orto¬do¬¬xe care au avut cre¬din¬ța orto¬do¬¬xă neîntreruptă au și astăzi un pronunțat ca¬rac¬ter de iden¬ti¬¬tate națională. În
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]