4,121 matches
-
mai cunoscut obiectiv religios din Portugalia este Sanctuarul din Fatima, recent declarat „concelho“ (oraș) și situat la puțin mai mult de 120 de km de capitala Lisabona. Sanctuarul a fost ridicat pentru comemorarea evenimentelor din 1917, când trei copii de păstori au avut o întâlnire divină cu Fecioara Maria și care li s-a arătat apoi în ziua de 13 a fiecărei luni. Aceasta le-a cerut copiilor să facă sacrificii pentru iertarea păcătoșilor. Și acum, Fatima, cu toată această istorie
Agenda2004-19-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282406_a_283735]
-
chemați să celebrăm cu bucurie nespusă această abundență de har și binecuvântare, care se revarsă spre noi prin semnul arătat la Betleem. Misterul care ne este descoperit în Pruncul culcat în iesle să ne mobilizeze și pe noi ca, asemenea păstorilor, să ne ridicăm din obișnuința vieții cotidiene și, urmând glasul vestirii îngerești, să pornim fiecare în căutarea Celui arătat. Zilele de sărbătoare ale Sfântului Crăciun să ofere tuturor bucuria descoperirii semnului lui Dumnezeu, care ne este arătat prin Isus Cristos
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
Iubiți frați creștini Sunt recunoscător Bunului Dumnezeu și celor ce mi-au oferit oportunitatea ca, în, așteptarea sărbătorilor Nașterii Domnului nostru Isus Hristos și Anului Nou, să putem medita împreună asupra importanței mesajului îngeresc adresat cu două mii de ani în urmă păstorilor, dar și nouă: „Nu vă temeți, că aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie. Vi s-a născut un Mântuitor care este Hristos Domnul“. Adresez sincere și creștinești urări de sărbători fericite, iar 2005 să fie pentru
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
rele pe care le săvârșise, a împărțit întreaga sa avere copiilor săraci. Crăciun este considerat un zeu solar, el apărând ca un personaj ambivalent: are puteri miraculoase, dar are și atribute tipic umane: este bătrân, are barbă și este bogat. Păstorii care-i păzesc turmele îl colindă în fiecare an. V. RUBANSCHI Pogorât-a pogorât/ Domnul sfânt pe-acest pământ În pragul Crăciunului, să ne oprim o clipă din zbuciumul vieții și să cugetăm cu inima deschisă la frumusețea și mesajul
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
în suflete o bucurie unică și o liniște cu totul aparte, mesajul pe care îl poartă fiind vestea cea bună a Nașterii Mântuitorului nostru. Întâlnirea tainică dintre Dumnezeu și om, în peștera Betleemului, la care primii martori au fost niște păstori simpli, a adus mângâierea pe care omenirea o aștepta de la începuturile ei, marcate de căderea în păcat. Dumnezeu, se spune în popor, este „Domn al tuturor/Și-al românilor”. În seara Nașterii Fiului nu s-a găsit în nici o casă
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
Nașterii Domnului făcută vreodată din ciocolată. Lucrând fără întrerupere timp de 4 500 de ore și folosind 3 300 de kilograme de ciocolată, ei au creat o adevărată operă de artă, care include miniaturile a peste 100 de figuri de păstori, animale și orășeni. Scenele complexe, reprezentând dealuri, peșteri și case în stil mediteranean, au fost realizate cu multă migală. Cofetarii au fost ajutați de o echipă de tâmplari, sculptori și pictori, pentru ca detaliile să fie cât mai veridice. Fecioara Maria
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
ca aceștia, comiteau tâlhării și omoruri. Numai că imperialii vor fi ajutați de căpetenia acestora (harambașa) și scoși la liman. Drept urmare îl vor recompensa și-l vor numi căpitan de plăieși, călăreți folosiți la urmărirea lotrilor. Tot Griselini spune despre păstori că sunt înclinați spre hoții și tâlhării la drumul mare, dar și despre cum sunt pedepsiți lotrii: „Pedepsele aplicate de obicei lotrilor, atunci când ajung pe mâna justiției, sunt sfâșierea cu clești înroșiți în foc, frângerea cu roata și spânzurătoarea. Exemplele
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
amiază, la ora 4 și 15 minute a avut loc un cutremur de pământ la Timișoara. Mișcarea seismică a durat circa patru minute“. (Temesvarer Zeitung din 24 ianuarie 1905). „Avere nouă românească în Timișoara... tânărul institut de credit și economii «Păstorul» a cumpărat cu drept de proprietate casa, în care-și are biroul său, cu 42 800 cor. Această avere este prima și, până azi, unică românească situată în piața suburbiului Fabric al Timișorii“. (Drapelul din 25 ianuarie 1905). 75 ani
Agenda2005-04-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283297_a_284626]
-
Descoperire de senzație făcută de păstorii tunisieni, în urmă cu câteva săptămâni, la 25 de kilometri de orașul Gafsa. Ei au găsit un lac nou format și nici până în prezent nu există o explicație oficială a ivirii acestei acumulări de apă care se întinde pe o
Lac de Gafsa, miracol sau blestem? () [Corola-journal/Journalistic/21559_a_22884]
-
de peste un hectar și care ar avea o adâncime de 10-18 metri. În pofida avertismentelor lansate de către autorități că apa lacului ar putea fi radioactivă, tunisienii au improvizat aici o adevărată plajă. Potrivit The Independent, apa misteriosului lac, descoperit recent de către păstorii tunisieni în mijlocul deșertului, și-a schimbat deja culoarea, datorită înmulțirii algelor, scrie descopera.ro. Dacă, la început, apa din lac era limpede și de culoare albastru-turcoaz, acum ea a devenit verzuie și tulbure, ceea ce confirmă că este vorba despre o
Lac de Gafsa, miracol sau blestem? () [Corola-journal/Journalistic/21559_a_22884]
-
vlahe de altădată, mai ales, de Moscopole (Voscopole) situat în Albania de astăzi, cu o populație apreciată, după mărturii de la 1800, la 40.000-60.000 locuitori, dl M. Peyfuss propunînd, relativ-recent, cifra de 20.000 locuitori. Aici, finanțate de bogații păstori și negustori moscopoleni, funcționau școli, o tipografie, o Academie inaugurată la 1750, o bibliotecă și zeci de biserici. Din cauza invidiei provocată de bogăția lui, a conflictelor cu albanezii musulmani, a războaielor ruso-turcești sau ruso-austro-turcești, Moscopole a fost prădat de două
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
erau deci următoarele: să-și lase proprii copii analfabeți ori să se mulțumească cu școlile grecești sau bulgărești, în funcție de regiunile în care locuiau". Alt document (citat în cartea d-lui Peyfuss) demonstrează contrariul, stăruind asupra sacrificiului economic acceptat de unii păstori săraci aromâni, cu condiția să se deschidă o școală românească în satul lor. Iar, repet, autoritățile României sprijineau constant (financiar) școlile românești din imperiul turcesc. În septembrie 1909, un Congres didactic vlah reunit la Monastir stabilea anumite reguli administrative pentru
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
dar își noteză numele altuia pentru a "împrăștia vorba" despre masa "excelentă, minunat pregătită și incredibil de ieftină". Prejudecățile culturale ale turismului romantic funcționează și ele cu siguranță, textul pe care Andersen îl compune pentru o melodie auzită de la niște păstori ne duce cu gîndul la artificiul mioritic al lui Vintilă Horia din Dumnezeu s-a născut în exil. Nu se poate trece cu vederea nici sfîrșitul capitolului, unde sînt juxtapuse două imagini, una a sălbăticiei, alta a civilizației: "O puzderie
Un danez la porțile Orientului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16965_a_18290]
-
creștină. El are nostalgia artei simbolice. Dar în legătură cu întrebarea dvs. există un alt pasaj în care am vorbit despre nostalgie și care se referă la Poussin. Poussin este un pictor nostalgic pentru că are sentimentul foarte puternic al unei antichități pierdute. Păstorii Arcadiei sau Aspirația poetului - două dintre celebrele sale pânze - poartă în ele nostalgia unei lumi fermecate și pierdute. Mă mai gândesc la Claude Lorraine de exemplu, care te reintroduce într-o țară îndepărtată, minunată, unde - după părerea mea - există mai
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
încântat, cu peisajele daneze, si țărmul bulgăresc unde minaretele îi semnalează drept-credincioși. Chiar și așa, ceea ce vede Andersen nu e tocmai plăcut pentru orgoliul nostru: Constanța, distrusă de ruși în 1809, e un oraș încă în ruină, la fel Cernavodă, păstorii dobrogeni seamănă cu niște sălbatici, iar pe malul Dunării nu sunt decât bordeie... Există însă scene emoționante: întâlnirea cu un copil român, Adam Marcu, care vrea să devină ofițer ("...aici trebuie să ne facem cu toții soldați...") sau ziua de duminică
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
pe greci să țină la ideea că țara lor alcătuiește un pod între Europa și Orient, că trebuie să păstreze vechile decorații orientale...". Pământul valah, mai puțin cunoscut, permite imagini mai libere, așa că Andersen poate imagina un text pentru cântecul păstorilor în Dobrogea. Hans Christian Andersen - Bazarul unui poet, Memorii de călătorie în Grecia, Orient și țările dunărene; trad. din daneză, prefață și note - Grete Tartler, Ed. Univers, București, 2000, 232 p. Zece luni în Țările Române în 1857 sosește la
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
e o realitate mai veche de când lumea, așa încât ea a fost demult acceptată, după cum va fi acceptată și fatalitatea că dacă ești măcar un amărât de tablagiu musai să stai la vilă cu piscină... Mai greu de acceptat e că păstorii noștri spirituali încep să se rățoiască la lege. Pentru că prea mulți dintre ei au turnat de s-a înroșit hârtia, s-au găsit câțiva lideri în sutană să pretindă statut de excepționalitate... Excepționalitate... în schimbul a ce? în schimbul îngenunchierii scabroase în fața
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
nu poată fi uitate ușor" (Planetă de sulf). Însă nevoia de poezie ideală revine intempestiv, chiar în miezul acestui naturalism sufocant. Disfuncționalitățile realului tind a se compensa prin funcționalitatea poeziei ca inefabil, ca intangibil ce se transmite concretului: "E ora Păstorului, cînd mă trezesc,/ Îngrozit, lîngă tine.// Doar aerul înghețat mă împiedică/ Să mă descompun./ Să-mbib cearceaful, să mă scurg pe covor,/ Să-ți îmbăloșez trupul cu-o spumă alb-rozalie.// Tu dormi. Goală și fragedă./ Ah! De te-aș putea
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
împiedică/ Să mă descompun./ Să-mbib cearceaful, să mă scurg pe covor,/ Să-ți îmbăloșez trupul cu-o spumă alb-rozalie.// Tu dormi. Goală și fragedă./ Ah! De te-aș putea atinge/ Cu-n deget măcar, m-aș salva!" (E ora Păstorului). Trăirea decăzută se irealizează aidoma poeziei, într-o așteptare albă. Invers decît în chip obișnuit, nu viața e modelul poeziei, ci poezia se instituie ca model al vieții: "Scriu despre singurul obiect/ Care nu există./ Și sper" În loc de prefață). Ca
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
IBMBOR, București, 1987, p. 360. 125 Ibidem, p. 363. 27 senine ce radiază de neprihănită bucurie, hrăniți cu dumnezeieștile cuvinte și convinși de adevărul creștin, versați în studiul Sfintei Scripturi, împodobiți cu dogmele apostolice, luminători a toată lumea, stâlpi ai Bisericii, păstori adevărați ai turmei lui Hristos, pedagogi iluștri, povățuitori ai pocăinței, mari filantropi, apărători ai celor necăjiți, ageri, cu înaltă cugetare și dexteritate de exprimare, tălmăcitori ai adevărului și ai Tainelor dumnezeiești, mari cunoscători ai sufletului omenesc, cu o inegalabilă experiență
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
de nervi, a început să răspundă la întrebările reporterilor tv simultan într-un dialect (d)esperanto româno-italian. L-a acompaniat în fața reporterilor tv, ceva mai pe oltenește, dar bățos, și Victor Pițurcă, uitând că, pe vremea antrenoriatului său la Steaua, păstorul se numea, coincidență, tot Gigi Becali... Eh, amintiri, amintiri, ar spune frumos și sentimental compozitoarea Camelia Dăscălescu... Da, așa e: totul e amintire, până când vor năvăli iarăși peste noi spaniolii... villareali (era gata-gata să spun conchistadori), că mă și mir
Optimi, mocirlă și-o piscină by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11962_a_13287]
-
tristă mioara cu bocet în grai Străin e pământul și poarta spre rai. E apa sălcie, Păstoru-I departe, Cernită e zarea cu brâuri de moarte. Noptarea în lume e însăși un iad Din ceruri urnite luminile cad. E seară târzie, Păstorul e sus O, vino degrabă mărite Iisus. Ce sete adâncă și noapte de groază Icoana Fecioarei la schit lăcrimează. Păstorul se-ntoarce, mireasa-I vândută Și turma-i în vale demult coborâtă. Vai, cin’ne va unge osânda cu mir
MIORIȚA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382783_a_384112]
-
zarea cu brâuri de moarte. Noptarea în lume e însăși un iad Din ceruri urnite luminile cad. E seară târzie, Păstorul e sus O, vino degrabă mărite Iisus. Ce sete adâncă și noapte de groază Icoana Fecioarei la schit lăcrimează. Păstorul se-ntoarce, mireasa-I vândută Și turma-i în vale demult coborâtă. Vai, cin’ne va unge osânda cu mir? Vai, cin’ne adună cenușa-n potir? E Mielul ce vine, e Mielul frumos - Păstorul Luminii, Hristos. Din cer de la
MIORIȚA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382783_a_384112]
-
Icoana Fecioarei la schit lăcrimează. Păstorul se-ntoarce, mireasa-I vândută Și turma-i în vale demult coborâtă. Vai, cin’ne va unge osânda cu mir? Vai, cin’ne adună cenușa-n potir? E Mielul ce vine, e Mielul frumos - Păstorul Luminii, Hristos. Din cer de la Tatăl, Păstorul iar vine Să-și numere turma cu El în lumine. Din rana Lui curge tot sânge și apă Și turma cea blândă cu foc o adapă. Și-adună iar turma pe-o gură
MIORIȚA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382783_a_384112]
-
-ntoarce, mireasa-I vândută Și turma-i în vale demult coborâtă. Vai, cin’ne va unge osânda cu mir? Vai, cin’ne adună cenușa-n potir? E Mielul ce vine, e Mielul frumos - Păstorul Luminii, Hristos. Din cer de la Tatăl, Păstorul iar vine Să-și numere turma cu El în lumine. Din rana Lui curge tot sânge și apă Și turma cea blândă cu foc o adapă. Și-adună iar turma pe-o gură de plai Iisus e Păstorul, Cuvântul Lui
MIORIȚA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382783_a_384112]