866 matches
-
desprins din minte și lacrima tristeții din ochi curgând fierbinte, le-aș pune în condei, ca prin vers, și el să plângă. Tristețea să-mi alunge prin curgerea de vreme. Din sufletul de mamă să îmi aline doruri a căror pătimire transpare dintre rânduri. Când veșnicia morții la ea o să mă cheme. De viață purtătoare printr-o poruncă sfântă, e mama-ngrijorată ce-și poartă-n veci, renume. Ca cei ce-s prunci în viață sau vor veni pe lume, la
DESTIN DE MAMĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382671_a_384000]
-
iconomie teologică unică, în care suferința neamului omenesc se unește cu nădejdea sigură a Învierii lui Iisus Hristos, "Începătura Învierii celor adormiți" (I Corinteni 15, 20). După cum reiese din Sinaxar, această Duminică a Crucii este și o lumină profetică a Pătimirilor Domnului, care se apropie. În ea, Biserica a așezat simetric pedagogia sa teologică, înfigând în inima postului Crucea jertfei și a biruinței. Venerarea Crucii în mijlocul Postului Mare, de pildă, ducerea ei în procesiune, apare în Biserică ca o adevărată teofanie
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
ai făcut? De cine te-ai îndrăgostit vicleano? Și cui i-ai dat frumoaso, tandrul tău sărut? Cu ochii-nchiși, cu brațele deschise, Cuprind albastra ta nemărginire, În gânduri, răsfoiesc acuratețea viselor promise Și îmi unesc cu tine, al zbuciumului pătimire. Un val ce se apropie de mal, mi-aduce orizontul Și-mi pune la picioare, covorul sidefat de perle, Eu, în cuvinte triste îți mărturisesc tumultul, Iar tu în noapte, îmi dăruiești rochița ta de stele. Apoi, tu m-ai
MEDITERANO! de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382803_a_384132]
-
o oferi ulterior preoților și credincioșilor ortodocși din alte regiuni ale țării, informează Newsin. Patriarhia mai informează că Sfântul Mare Mucenic Gheorghe va fi prăznuit luni, în a doua zi de Paști, deoarece sărbătoarea coincide cu Sâmbăta Mare din Săptămâna Sfintelor Pătimiri, zi de post și pregătire duhovnicească pentru sărbătoarea Învierii, informează Patriarhia Română.
Lumina Sfântă vine sâmbătă de la Ierusalim, pe aeroportul Henri Coandă () [Corola-journal/Journalistic/26659_a_27984]
-
Iisus unde a fost primit cu ramuri de palmieri și ramuri de măslini, iar copiii și-au pus hăinuțele pe jos și L-au primit spunându-i 'Osana fiul David, osana', deci sărbătoarea Floriilor, și cealaltă semnificație este legată de pătimirea Domnului. În lumea catolică această sărbătoare mai este numită și Sărbătoarea palmierilor și a pătimirilor Domnului", a spus părintele Emanuel Dumitru, profesor la Liceul "Sf. Iosif". Cu Duminica Floriilor credincioșii catolici intră în Săptămâna Sfântă, orânduită spre amintirea și retrăirea
Procesiune catolică de Florii, în Capitală () [Corola-journal/Journalistic/26694_a_28019]
-
și-au pus hăinuțele pe jos și L-au primit spunându-i 'Osana fiul David, osana', deci sărbătoarea Floriilor, și cealaltă semnificație este legată de pătimirea Domnului. În lumea catolică această sărbătoare mai este numită și Sărbătoarea palmierilor și a pătimirilor Domnului", a spus părintele Emanuel Dumitru, profesor la Liceul "Sf. Iosif". Cu Duminica Floriilor credincioșii catolici intră în Săptămâna Sfântă, orânduită spre amintirea și retrăirea Pătimirii, Morții și Învierii Domnului. sursa:
Procesiune catolică de Florii, în Capitală () [Corola-journal/Journalistic/26694_a_28019]
-
Domnului. În lumea catolică această sărbătoare mai este numită și Sărbătoarea palmierilor și a pătimirilor Domnului", a spus părintele Emanuel Dumitru, profesor la Liceul "Sf. Iosif". Cu Duminica Floriilor credincioșii catolici intră în Săptămâna Sfântă, orânduită spre amintirea și retrăirea Pătimirii, Morții și Învierii Domnului. sursa:
Procesiune catolică de Florii, în Capitală () [Corola-journal/Journalistic/26694_a_28019]
-
la Catedrala "Sf. Iosif". La sfârșitul procesiunii, prezidată de Arhiepiscopul Mitropolit Ioan Robu, se va celebra Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie de Florii în Catedrala "Sf. Iosif". Cu Duminica Floriilor credincioșii catolici intră în Săptămâna Sfântă, orânduită spre amintirea și retrăirea Pătimirii, Morții și Învierii Domnului. sursa:
Pelerinaje de Florii, în Bucureşti şi în ţară () [Corola-journal/Journalistic/26703_a_28028]
-
eternității! 1676. Câtă patimă poate fi în ochii reci ai morții care au uitat pentru totdeauna viața acestei lumi care moare? 1677. În sufletul patimii nu vei găsi niciodată minciuna. 1678. Adevărul Absolut nu poate fi găsit decât în patimile pătimirilor noastre. 1679. Poate fi ceva mai viu dar și mai dureros decât patima pătimirii? 1680. Viața este mai înainte de toate patimă și moarte. 1681. Esența lumii stă în patima de a iubi. 1682. Doar cel ce nu pătimește nu are
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
pentru totdeauna viața acestei lumi care moare? 1677. În sufletul patimii nu vei găsi niciodată minciuna. 1678. Adevărul Absolut nu poate fi găsit decât în patimile pătimirilor noastre. 1679. Poate fi ceva mai viu dar și mai dureros decât patima pătimirii? 1680. Viața este mai înainte de toate patimă și moarte. 1681. Esența lumii stă în patima de a iubi. 1682. Doar cel ce nu pătimește nu are Destin. 1683. Fiecare urcuș își are porția lui de patimi care cel mai adesea
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
de piatră. // Întreabă lumina, aerul, soarele, / Furtunile, doinele, fecioarele. Întreabă văzduhul, ploile, norii, / Copiii din leagăn, moșnegii, feciorii... Întreabă pe mama, pe tata, pe moșu’ / Ori pe Plaghia Roșu? // ... Întreabă pădurea, câmpia și dealul: / Al cui e Ardealul?”. Cântăreți ai pătimirii noastre, poeții refugiului deveneau trâmbițele Ardealului rupt, aflat în suferința înstrăinării, a durerii, devenind chemare la luptă în acel moment greu al istoriei României, aflată la răscruce de vânturi, cu prea multe „văi ale plângerii”. Când era jalea mare, fără
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
Ardealul ne cheamă”, însuflețiți de versurile din „Treceți, batalioane române, Carpații!”. Pe prima pagină a revistei „Luceafărul” din luna iunie 1941, referindu-se la diktat și la Ardealul furat, Mihai Beniuc publică poezia „Lui Octavian Goga”, închinată memoriei poetului „cântării pătimirii noastre”, ducându-și somnul veșnic la Ciucea: „Vestite, cântăreț al jalei noastre, / Octavian Goga din Ardeal, / Ascultă, tu, din cerurile-albastre, / Cum plânge, iarăși, Oltul val cu val. // A-nstrăinării spornică omidă / În codrii noștri roade iar frunzișul / Și povestește numai de
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
despre Grigore Vieru, cu care a fost bună prietenă, despre enciclopedicul acad. Mihai Cimpoi, despre poetul luptător Vasile Tărâțeanu, despre poetul Nicolae Dabija, despre țăranca Anița Nandriș care a supraviețuit deportării siberiene și s-a întors să-și scrie povestea pătimirii ș.a. Ea ne convinge că Eminescu va rămâne actual pe veci și că este poetul nostru cel mai mare și care reprezintă cea mai curată formă de spirit național și prin ceea ce a creat, și prin implicarea lui în lucrurile
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]
-
pe care încă suie, a răstignire, dragostea prin cuie, ca iedera, pe locul neumblat. Chiar dacă nu-i al meu, si nu va fi, ți-am legănat prin vise, totuși, trupul și ți-am iubit, fără să știi, tot lutul, cu pătimirea oamenilor vii. Ca un abis cu fumegări de tei te-am învelit în salcii de candoare și m-am făcut poteca sub picioare de cerbi, de prăbușire și de miei... Aproape te-am iubit că un cuțit în scoarță unor
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
sângele pe care încă suie,a răstignire, dragostea prin cuie,ca iedera,pe locul neumblat.Chiar dacă nu-i al meu, si nu va fi,ți-am legănat prin vise, totuși, trupulși ți-am iubit, fără să știi, tot lutul,cu pătimirea oamenilor vii.Ca un abis cu fumegări de teite-am învelit în salcii de candoareși m-am făcut poteca sub picioarede cerbi, de prăbușireși de miei... Aproape te-am iubit că un cuțitîn scoarță unor brazi, sub luna plinăți-am picurat apoi
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
pește, Biserica, dă dezlegare ! Avem de 4 ori pe an, Posturi foarte importante Ne spun cei ce au voință : "Sunt ușoare ! Deci, se poate !" Să nu uităm că-n zi de Miercuri, DOMNUL IISUS a fost vândut... Iar Vineri, după Pătimire, pe Cruce fost-a omorât... Cine postește în Credință, va fi și-n suflet sănătos Nu doar în viața de pe Terra, dar și în Ceruri cu CHRISTOS ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, jud.Olt, membru L.S.R.Fil.
AM AFLAT CE ESTE POSTUL ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377283_a_378612]
-
creație, dar și orice act al distrugerii creației: În miezul nostru suntem nemuritori, pentru că ne-am întâmplat o clipă pe lume. Vom exista veșnic pentru că, o clipă, am existat. Carnea noastră înspăimântată nu știe asta, dar o află târziu, prin pătimire și dezamăgire, prin cercetare și har, prin post și rugăciune, grupul de neuroni care, în craniul nostru, alcătuiesc homunculul ce-și zice Ťeuť". Această variantă estropiată a unei apocalipsis cum figuris populată de supraviețuitori ai lumii vechi pozând în arhangheli
Ce-ați zice de-un fan-club Cărtărescu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7055_a_8380]
-
imnurile lui Hölderlin, Luceafărul, tablourile lui Leonardo da Vinci, sculpturile lui Michelangelo, triada de aur Bach, Mozart, Beethoven etc. Ca atare, operele de artă sunt produsul unei suferințe metafizice: simțul, conștiința axiologică a omului încearcă să depășească o lume a pătimirii printr-o alternativă superioară, perenă valoric. * Suferința a fost creatoare cu deschidere cosmică în primul rând la omul în contact cu marile dimensiuni ale naturii, omul cel mai apropiat de cer, de începuturi. Ca atare, omul arhaic a creat poezia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
vicioși. Ieșirea cathartică era eroismul demnității umane, a suferinței omului agresat de nedreptatea divină. Era un mod suprauman de afirmare a umanului. Pentru ca omul să fie creat și să fie creator, a fost necesară suferința lui Prometeu. Este o profundă pătimire încercarea de a repara nereușita creație. Această pătimire superioară este creația artistică umană, pe care omul o învață de la erou, care în acest scop, fură focul de la Zeus, focul fiind spiritul creator. Precum este știut, tragediile sunt superioare estetic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
suferinței omului agresat de nedreptatea divină. Era un mod suprauman de afirmare a umanului. Pentru ca omul să fie creat și să fie creator, a fost necesară suferința lui Prometeu. Este o profundă pătimire încercarea de a repara nereușita creație. Această pătimire superioară este creația artistică umană, pe care omul o învață de la erou, care în acest scop, fură focul de la Zeus, focul fiind spiritul creator. Precum este știut, tragediile sunt superioare estetic și ne impresionează inapreciabil mai mult decât comediile. Tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
domeniul social-politic, spune N. Steinhardt, ne învață că multe din noțiunile socotite rele și condamnabile pot în anumite împrejurări dobândi caracter binefăcător, iar cele unanim considerate drepte și pilduitoare pot deveni catastrofale și izvor de mari dureri, necazuri și grea pătimire. După cum în imponderabilitate sau în apropiere de zero absolut legile fizice obișnuite se modifică, și în stările politice anormale principiile clasice nu mai funcționează în sensul lor dintotdeauna. Valorile își schimbă sensul algebric, din minus în plus, și invers. Mita
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
contrast în raport cu postura actuală a poetului care locuiește într-o metropolă, simțindu-se - cum altminteri? - dezmoștenit, abandonat unui mediu pe care-l percepe în mod cronic ca ostil. E vorba aci de conjugarea a două atitudini. Pe de o parte pătimirea mai de mult cunoscută a barzilor, în speță ardeleni, ai dezrădăcinării, care deplîng plecarea lor din sat, pe de alta dezolarea omului modern, neîmpăcat din varii motive cu mediul epocal. Incriminările poetului nostru înclină în ultima vreme către ipostaza ultimă
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
Mioarei, ființă ce, pe o diagramă în care momentele de amăgitor dezinteres n-au avut decît rolul de-a le scoate în relief pe cele incandescente, s-a constituit într-o obsesie. Destule pasaje ale Jurnalului nu sînt decît stenogramele pătimirii eroticești în cauză: "M-am lăsat ca un dobitoc prins într-o poveste care știam de la început că nu duce nicăieri. Iată-mă amorezat, gelos pe toți bărbații cu care s-a culcat, preocupat la fiecare moment de ce face, sau
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
într-un târziu îi sărea în spinare lui Iov. Ceea ce a încărcat însă întregul spectacol cu o frumusețe cutremurătoare, abia sugerată în textul original, a fost finalul, în care Iov își exprimă dorul purtat în sufletul pentru divinitate, dincolo de toate pătimirile. Cu spectacolul O vară fierbinte pe Iza, de la Tea-trul Național din Cluj-Napoca, ne aflăm într-un spațiu apropiat nouă, dar ale cărui rădăcini coboară în vremuri străvechi, de unde își extrage întreaga sevă ritmică și tot conținutul incantatoriu despre dragoste și
Cale coregrafică inedită by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9527_a_10852]
-
o morbidă beție de sînge, greață și orgasm epileptic? ș...ț Și totuși, un ce profit tot am avut. Cît m-am perpelit pe scaun în fața zvîrcolirilor de o ridicolă lubricitate a turmentului vaginal revărsat tsunamic peste micuța scenă a pătimirilor doamnei Kane - a cărei morală supremă se rezumă la binecunoscutul Ťfarg you, farg him, farg them allť - mi s-a perindat pe dindărătul ochilor întregul cortegiu de urîțenii ce ne îmbibă de atîția ani ființa." În același număr, S. Damian
De la Măniuțiu la Preda by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9663_a_10988]