95 matches
-
ins, e vulnerabil și de tot pieritor, doar omul, care se naște, se bucură, suferă și moare. Care are o singură viață, de trăit o singură dată. Și care este unic, insubstituibil și irepetabil. Individul uman este singura realitate totodată pătimitoare și pieritoare. Iar viața lui și conștiința lui de sine sunt structurate pe aceste două date definitorii și fundamentale. De răspunsul fiecăruia la ele depind demnitatea lui și locul lui în ierarhia existențelor din univers. Și cu cât este mai
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
mizează pe un statut delincvențial de tip frondă, al cărui scop este sfidarea și provocarea lumii civilizate. Există, de altfel, o tentă argotică în mod tendențios promovată, astfel încât să prilejuiască ruptura evidentă între lumea bogaților indiferenți și cea a săracilor pătimitori. Decăderea este una dintre temele favorite ale manelelor și hip-hopului, decădere considerată a fi catalizată de trufia și corupția așa-zisei lumi bune. Pentru că presupusa lume bună este incriminată, de fapt, ca fiind impură, declasarea este proiectată ca o decorație
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
or vedea, nu ne-or simți cum vom pătrunde-ncet în ei. În zâmbetul ce va miji și-n orice geamăt viitor tot noi vom sta, tot noi vom fi ca o sămânță-n taina lor. Poetul îi plasează pe pătimitorii închisorilor comuniste alături de martirii de la începutul creștinismului, socotindu-i „robi ai Domnului”: „V-a fost viața zi făr’ de soare, / Robi ai Domnului din închisoare” sau chiar mai rău, căci „N-ați avut morminte și nici nume”, pentru că știm că
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
să mă caute în revista Gândirea, în cursurile de la facultatea de Teologie, între membrii Academiei Române, în scrierile mele. Acolo sunt eu, sub cruce, un pumn de țârână.” 2.3. PĂRINTELE ILIE IMBRESCU Părintele Ilie Imbrescu, unul dintre marii mărturisitori și pătimitori ai neamului românesc, s-a născut la 26.04.1909 în localitatea Dalboșeț, din județul Caraș, în familia unui preot bănățean, care-i transmite încă din copilărie educația creștină. Școala primară o face în limba maghiară, iar liceul în Caransebeș
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
în perioada arhaică, trebuiau să moară la sfârșitul zilei, ca Bérenger. Obsesia morții (și anticipările ei, amenințarea, frica, oboseala, dărăpănarea, proliferările sufocante, violul, tortura, inaccesibilitatea izbăvirii) lasă obsesia vidului în urmă. Figurile nu mai sunt fantoșe, sunt făpturi muritoare, vulnerabile, pătimitoare. Oarecum încă în Scaunele, dar deplin în Victimele datoriei, în Pietonul aerului, în Setea și foamea, apare dragostea, singura realitate care neagă neantul. Soții Smith, soții Martin nu sunt cupluri adevărate, sunt doar ceva bizar, ceva ciudat, niște coincidențe. Cum
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
se îndumnezeiesc, sunt cicluri ale îndumnezeirii nesfârșite”. footnote>, după cuvântul: «Și a ostenit în veac și va trăi până la sfârșit) sunt veacurile stării active, iar cele viitoare, care urmează după cele de aici, sunt veacurile duhului, ale prefacerii în starea pătimitoare. Așadar, aici găsindu-ne în starea de activitate, vom ajunge odată la sfârșitul veacurilor, luând sfârșit puterea și lucrarea noastră prin care activăm, iar în veacurile ce vor veni, pătimind prefacerea îndumnezeirii prin har, nu vom fi în activitate, ci
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
felurite, toate viciile. Iar dacă nu le ai, îl ai, cu siguranță, pe cel mai grav: orgoliul de a fi virtuos! II. În termeni religioși, viciilor li se spune patimi. Se atrage, astfel, atenția asupra pasivității viciosului. Viciosul e un pătimitor, adică un ins care „pățește“ ceva. Ceea ce înseamnă că atacul destructurant, ispitele, vine mai curând din afară; de la demon, sau de la farmecul lumii. De la demon prin intermediul farmecului lumesc. Cu alte cuvinte, nu suntem construiți ca producători de viciu, nu avem
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
așadar că ești rău, bătălia e pierdută. III. Rezultă că viciul e efectul unui exces de ospitalitate. Devii gazdă pentru tot soiul de musafiri nepoftiți, te umpli de ei, așa cum te umpli de purici, ploșnițe, căpușe și viermi. A fi pătimitor e a fi „primitor“, a te lăsa invadat, ocupat, locuit de ceva care îți este străin. S-ar zice că, în materie de vicii, omul generic e ca românul strămoșesc: practică o „tradițională“ ospitalitate. Lucrul nu e lipsit de o
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
un puf ca bruma, rugos. Își trase mâna, au!, apoi își frecă pielea cu palma și se bucură, nu era așa rea urzicarea cum crezuse, ba chiar îl gâdila puțin, încât râse, dar peste piele se întinse apoi un prurit pătimitor și Ștefan luă apă de ploaie dintr-o baltă și stropi antebrațul și se scărpină iar și usturimea crescu și mai mult. Porni către bucătărie, să îmbuce vreo rămășiță de la micul dejun, deși nu-i era prea foame și răbdare
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
1853, când publică, la propria-i tipografie, Năzdrăvăniile.... La vreun secol și mai bine apare, la Junimea, în 1985, ediția ilustrată de Iser, contaminând modelul original cu ceva din viziunea lui Barbu, aceea a unui calic providențial, suficient sieși, pildă pătimitoare celorlalți. Întâmplările, deloc năzdrăvane, decât, poate, în sensul etimologic, de fără putere față de rostul obișnuit al lucrurilor, sunt de-o simplitate esențială. Câteva situații de bază, care definesc traiul omului pe coordonatele cele mai elementare, sunt îmbrăcate în mici snoave
Haide… by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6063_a_7388]
-
și să însămânțeze și alte vieți. Aici, poate, puterea comuniunii e mai aproape de taina vieții decât este taina împărtășaniei. Nu e vorba, în cele spuse, de un cult (adică de o metodă practică) al îndurerării, sau de dolorismul lui Isus pătimitorul, cel țintuit pe cruce și batjocorit și adorat, pe deasupra, sub forma nesănătoasă a crucifixului, ci de o pătrundere efectivă în singurătatea durerilor sufletești, cele pe care nimeni nu le poate împărtăși și care pot aduce și maxima renegare a ultimului
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
Sânt acestea proiecții ale libertății insului? Sau, mai degrabă, ale libertății din ins? Faptul că proiectăm, că alegem și că ne propunem țeluri preexistă naturii noastre individuale, constituind-o din afara ei. În realitate sîntem, ca inși și ca specie umană, pătimitorii propriei noastre libertăți, eroii - victimele sau răsfățații - unui elan care ne-a alcătuit și care, trecând prin noi, ne depășește hărăzindu-ne acestei libertăți. În loc să opunem naturii libertatea, e poate mai potrivit să spunem că, în cazul omului, libertatea a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
amputația unei gambe, de către L. Russ-Senior, În prezența doctorului Cuciureanu și doctor Bendela. În Încheierea articolului, autorul menționează: „Îndemnam de onorații doctori a consfinți toată a lor luare aminte, acestei mari aflări, pentru că rezultatul să poată ușura și mângâia omenirea pătimitoare. La o lună după experiență ieșeana, doctorul Vartiadi și chirurgul J. F. Traugott Rissdorfer, utilizează și ei anestezia cu eter la Spitalul Colțea din București În timp ce chirurgia ieșeana dobândise o experiență de circa 7 ani, În anul 1854, Își Începe
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
în veci, Va găsi un strop de apă Pentru suflet, pentru sapă, În lugubra noastră groapă! Nu-mi da plânsul neputinții Ci dă-mi Doamne noi puteri Clipa sfintelor dureri Să o trec precum părinții. POSTFAȚĂ Între marii osândiți și pătimitori ai neamului nostru: părintele Justin Pârvu, monahul Atanasie Ștefănescu, monahul Paulin Clapon, Gheorghe Jijie, Traian Popescu, Gheorghe Dragoman, Nicolae Păduraru, Gheorghe Mântulescu, Ioan Belecciu, Gelu Gheorghiu, Nicolae Roșca, am avut fericirea de a-l cunoaște și pe domnul Petru C.
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
știința și mai ales credința vie, trăită de către cei ce au slujit la răspândirea Evangheliei pe meleagurile noastre strămoșești. Aduc mulțumiri celor ce au sprijinit tipărirea acestei cărți, spre folosul didactic și sufletesc al tuturor. I. DOI MARI MISIONARI ȘI PĂTIMITORI PENTRU HRISTOS LA DUNĂREA DE JOS: SFINȚII EPICTECT ȘI ASTION Încă din antichitatea creștină, MARTIROLOGIILE răsăritene redactate în limba greacă făceau mențiune despre Epictect și Astion, doi mărturisitori de la Dunărea de Jos, mai precis din nordul Dobrogei, care în vremea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
semne vizuale proprii. Spectacolul cu Năpasta atingea, așa cum au considerat la acea vreme mulți comentatori, prin forță și autenticitate, tăriile tragediei antice. Opera exprima structura fundamentală a lumii, din punct de vedere timp, spațiu, ierarhie, cauzalitate; oamenii sunt supuși condiției pătimitoare între cer și pământ, între dragoste, moarte, ispășire. Avem în ficțiunea lui Caragiale raiul visat de Ion Nebunul, unde sălășluiește "Maica Domnului "care ne desparte de rele", iadul ocnei, bălțile negre unde stăpânește dracul, lumea morților, realitatea ei și cutumele
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 25-26) „Pentru că nici păgânii, nici iudeii, nici ereticii nu credeau că Dumnezeu a născut pe Cuvântul fără sămânță și fără pătimire, de asta, când Se naște azi din trup pătimitor, a păstrat nepătimitor trupul cel pătimitor, ca să arate că, după cum atunci când S-a născut din fecioară, n-a stricat fecioria, tot astfel și Dumnezeu a născut Dumnezeiește ca Dumnezeu pe Dumnezeu-Cuvântul, rămânând neîmpuținată și neschimbată Sfânta Lui ființă”. (Sf. Ioan
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de laudă la sfinți, p. 25-26) „Pentru că nici păgânii, nici iudeii, nici ereticii nu credeau că Dumnezeu a născut pe Cuvântul fără sămânță și fără pătimire, de asta, când Se naște azi din trup pătimitor, a păstrat nepătimitor trupul cel pătimitor, ca să arate că, după cum atunci când S-a născut din fecioară, n-a stricat fecioria, tot astfel și Dumnezeu a născut Dumnezeiește ca Dumnezeu pe Dumnezeu-Cuvântul, rămânând neîmpuținată și neschimbată Sfânta Lui ființă”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sunt acestea proiecții ale libertății insului? Sau, mai degrabă, ale libertății din ins? Faptul că proiectăm, că alegem și că ne propunem țeluri preexistă naturii noastre individuale, constituind-o din afara ei. În realitate suntem, ca inși și ca specie umană, pătimitorii propriei noastre libertăți, eroii - victimele sau răsfățații - unui elan care ne-a alcătuit și care, trecând prin noi, ne depășește hărăzindu-ne acestei libertăți. În loc să opunem naturii libertatea, e poate mai potrivit să spunem că, în cazul omului, libertatea a
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în veci, Va găsi un strop de apă Pentru suflet, pentru sapă, În lugubra noastră groapă! Nu-mi da plânsul neputinții Ci dă-mi Doamne noi puteri Clipa sfintelor dureri Să o trec precum părinții. POSTFAȚĂ Între marii osândiți și pătimitori ai neamului nostru: părintele Justin Pârvu, monahul Atanasie Ștefănescu, monahul Paulin Clapon, Gheorghe Jijie, Traian Popescu, Gheorghe Dragoman, Nicolae Păduraru, Gheorghe Mântulescu, Ioan Belecciu, Gelu Gheorghiu, Nicolae Roșca, am avut fericirea de a-l cunoaște și pe domnul Petru C.
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]