94 matches
-
războiului (care e însuși subiectul poemului) și redevine, încărcată acum cu toată durerea inerentă omenescului învrăjbit și prădalnic, forța senină care ține lumea. Sunt, într-adevăr, față de încrâncenarea care le determină și de care se desprinde, clipe în care omul pătimitor se privește pe sine dintr-o zonă supraordonată pătimirii. În al treilea cânt, bătrânii sfetnici ai Troiei stau pe parapetul din înaltul zidurilor și privesc spre câmpie, unde, alături de armata lor, se află, desfășurată, armata dușmană, cea care, de zece
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
ins, e vulnerabil și de tot pieritor, doar omul, care se naște, se bucură, suferă și moare. Care are o singură viață, de trăit o singură dată. Și care este unic, insubstituibil și irepetabil. Individul uman este singura realitate totodată pătimitoare și pieritoare. Iar viața lui și conștiința lui de sine sunt structurate pe aceste două date definitorii și fundamentale. De răspunsul fiecăruia la ele depind demnitatea lui și locul lui în ierarhia existențelor din univers. Și cu cât este mai
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Lui compătimire se traduce printr‑o apropiere holistică de per‑ soană, trup și suflet, fără a le separa vreodată pe cele două. El propune fiecăruia o Însănătoșire sau o vindecare completă. Am subliniat până acum că Dumnezeu este milostiv, com‑ pătimitor față de cel suferind. Cuvântul „compătimire” pro‑ vine din limba latină (substantivul compassiō, ōnis = sufe rință comună ; adjectivul compassibilis = care Împărtășește sufe‑ rința altuia) și are Înțelesul primar de „a suferi Împreună cu cineva”. El posedă astfel sensuri extinse precum „bună‑ tate
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
activitatea lor capătă sensul adevărat și deplin și devin rodnice, Înălțătoare și folositoare tuturor. Trăiau pentru Dumnezeu și semeni. Iubeau pe toți oamenii, „căci nu iubeau nimic omenesc”97. Se jertfeau cu totul, Îngrijind bolnavii Încredințați lor spre slujire. Împreună pătimitori, Învârtind șiragul de metanii, se rugau nopți În șir, mergând În conti‑ nuu, stăruind În rugăciunea inimii sau spunând : „Doamne, ai milă de robul Tău”, și : „Sfinților Doctori fără de arginți, fiți mijlocitori pentru acest rob al Domnului” etc. De aseme
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cazul nostru În clipa când suferința devine descurajantă : „Puțin credinciosule, pentru ce te‑ai Îndoit ?”. În general, cel suferind este Îndemnat de autorii sfinți ca Întotdeauna să Își aducă aminte că nu este nici o suferință, nici o lacrimă vărsată de cei pătimitori și de cei cuprinși de dureri fizice, de care să nu știe Domnul și Mântuitorul. El este bucuria noastră, mântuirea noastră, reazimul cel tare și neclătinat În toate ispitele vieții. „Să fiți statornici În credință” Îndeamnă deseori Sfântul Apostol Pavel
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Sunt acestea proiecții ale libertății insului? Sau, mai degrabă, ale libertății din ins? Faptul că proiectăm, că alegem și că ne propunem țeluri preexistă naturii noastre individuale, constituind-o din afara ei. În realitate suntem, ca inși și ca specie umană, pătimitorii propriei noastre libertăți, eroii - victimele sau răsfățații - unui elan care ne-a alcătuit și care, trecând prin noi, ne depășește hărăzindu-ne acestei libertăți. În loc să opunem naturii libertatea, e poate mai potrivit să spunem că, în cazul omului, libertatea a
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
felurite, toate viciile. Iar dacă nu le ai, îl ai, cu siguranță, pe cel mai grav: orgoliul de a fi virtuos! II. În termeni religioși, viciilor li se spune patimi. Se atrage, astfel, atenția asupra pasivității viciosului. Viciosul e un pătimitor, adică un ins care „pățește“ ceva. Ceea ce înseamnă că atacul destructurant, ispitele, vine mai curând din afară; de la demon, sau de la farmecul lumii. De la demon prin intermediul farmecului lumesc. Cu alte cuvinte, nu suntem construiți ca producători de viciu, nu avem
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
așadar că ești rău, bătălia e pierdută. III. Rezultă că viciul e efectul unui exces de ospitalitate. Devii gazdă pentru tot soiul de musafiri nepoftiți, te umpli de ei, așa cum te umpli de purici, ploșnițe, căpușe și viermi. A fi pătimitor e a fi „primitor“, a te lăsa invadat, ocupat, locuit de ceva care îți este străin. S-ar zice că, în materie de vicii, omul generic e ca românul strămoșesc: practică o „tradițională“ ospitalitate. Lucrul nu e lipsit de o
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
or vedea, nu ne-or simți cum vom pătrunde-ncet în ei. În zâmbetul ce va miji și-n orice geamăt viitor tot noi vom sta, tot noi vom fi ca o sămânță-n taina lor. Poetul îi plasează pe pătimitorii închisorilor comuniste alături de martirii de la începutul creștinismului, socotindu-i „robi ai Domnului”: „V-a fost viața zi făr’ de soare, / Robi ai Domnului din închisoare” sau chiar mai rău, căci „N-ați avut morminte și nici nume”, pentru că știm că
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
să mă caute în revista Gândirea, în cursurile de la facultatea de Teologie, între membrii Academiei Române, în scrierile mele. Acolo sunt eu, sub cruce, un pumn de țârână.” 2.3. PĂRINTELE ILIE IMBRESCU Părintele Ilie Imbrescu, unul dintre marii mărturisitori și pătimitori ai neamului românesc, s-a născut la 26.04.1909 în localitatea Dalboșeț, din județul Caraș, în familia unui preot bănățean, care-i transmite încă din copilărie educația creștină. Școala primară o face în limba maghiară, iar liceul în Caransebeș
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
amputația unei gambe, de către L. Russ-Senior, În prezența doctorului Cuciureanu și doctor Bendela. În Încheierea articolului, autorul menționează: „Îndemnam de onorații doctori a consfinți toată a lor luare aminte, acestei mari aflări, pentru că rezultatul să poată ușura și mângâia omenirea pătimitoare. La o lună după experiență ieșeana, doctorul Vartiadi și chirurgul J. F. Traugott Rissdorfer, utilizează și ei anestezia cu eter la Spitalul Colțea din București În timp ce chirurgia ieșeana dobândise o experiență de circa 7 ani, În anul 1854, Își Începe
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
mizează pe un statut delincvențial de tip frondă, al cărui scop este sfidarea și provocarea lumii civilizate. Există, de altfel, o tentă argotică în mod tendențios promovată, astfel încât să prilejuiască ruptura evidentă între lumea bogaților indiferenți și cea a săracilor pătimitori. Decăderea este una dintre temele favorite ale manelelor și hip-hopului, decădere considerată a fi catalizată de trufia și corupția așa-zisei lumi bune. Pentru că presupusa lume bună este incriminată, de fapt, ca fiind impură, declasarea este proiectată ca o decorație
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
în fostul meu servici am avut excesiv parte de problemele sociale recunoscute și atacabile instituțional. În bună parte, tocmai pentru că dobândesc prea ușor recunoașterea victimele încetează să mai lupte pe cont propriu și preferă să se cantoneze în condiția de pătimitor al unui destin vitreg, așteptând intervenția instituțiilor. Devin dependente de ajutor mai mult din frică de dispariția în insignifianță decât din neputință de altă natură. − Cred. Povestea asta cu dreptul la compasiune inspiră un șantaj emoțional sordid - aici, în Franța
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în perioada arhaică, trebuiau să moară la sfârșitul zilei, ca Bérenger. Obsesia morții (și anticipările ei, amenințarea, frica, oboseala, dărăpănarea, proliferările sufocante, violul, tortura, inaccesibilitatea izbăvirii) lasă obsesia vidului în urmă. Figurile nu mai sunt fantoșe, sunt făpturi muritoare, vulnerabile, pătimitoare. Oarecum încă în Scaunele, dar deplin în Victimele datoriei, în Pietonul aerului, în Setea și foamea, apare dragostea, singura realitate care neagă neantul. Soții Smith, soții Martin nu sunt cupluri adevărate, sunt doar ceva bizar, ceva ciudat, niște coincidențe. Cum
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
în veci, Va găsi un strop de apă Pentru suflet, pentru sapă, În lugubra noastră groapă! Nu-mi da plânsul neputinții Ci dă-mi Doamne noi puteri Clipa sfintelor dureri Să o trec precum părinții. POSTFAȚĂ Între marii osândiți și pătimitori ai neamului nostru: părintele Justin Pârvu, monahul Atanasie Ștefănescu, monahul Paulin Clapon, Gheorghe Jijie, Traian Popescu, Gheorghe Dragoman, Nicolae Păduraru, Gheorghe Mântulescu, Ioan Belecciu, Gelu Gheorghiu, Nicolae Roșca, am avut fericirea de a-l cunoaște și pe domnul Petru C.
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
a stins, resemnarea. „Cântecele”, urzite în dorul făpturii îndrăgite, sunt tincturate de tristețea singurătății. Melancolia nu exprimă numai o frustrare afectivă, ci colorează, stins, și sentimentul zădărniciei. Între euforia unor clipe și spasmul de anxietate pe care îl provoacă vremelnicia, pătimitorul își caută un reazem în iubirea care, ostoindu-i zbuciumul, îi dă câteodată iluzia înveșnicirii. În afară de sonete, pasteluri, elegii, „doine” de rapel politic, C. scrie și strofe de glăsuire patriotică, schițând, cu elemente de atmosferă sumbră, priveliști „din război” (Din
CIUCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
străine și tipărind multe cărți religioase. Dat în judecata Sinodului, el a fost scos „cu sila" din scaun la 1810 și dus în Rusia pentru că... protesta contra marelui amestec al Rusiei în treburile interne ale țării. N-a fost singurul pătimitor pentru dreapta credință. Marele mitropolit Antim Ivireanu (1660 - 1716), cel care a păstorit (1708 - 1716) sub Constantin Brâncoveanu, Ștefan Cantacuzino și Nicolae Mavrocordat, a fost și el supus judecății, scos cu sila din scaun și gonit din țară, ca, în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sunt în slujba statului, dar și cei ce au primit voie a practica în țară, vor fi datori fără vreo pricinuire că sunt supuși vreunei protecții a alerga (precum aceasta urmează în toate Sfaturile la întâmplare de epidemie) spre ajutorul pătimitorilor unde vor fi chemați sau orânduiți de către Comitetul sanitar știind că la din împotrivă vor fi pentru totdeauna opriți a practica, iar cu cât vor arăta mai multă râvnă, într-o vreme așa de critică, cu atâta și ocârmuirea se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se îndumnezeiesc, sunt cicluri ale îndumnezeirii nesfârșite”. footnote>, după cuvântul: «Și a ostenit în veac și va trăi până la sfârșit) sunt veacurile stării active, iar cele viitoare, care urmează după cele de aici, sunt veacurile duhului, ale prefacerii în starea pătimitoare. Așadar, aici găsindu-ne în starea de activitate, vom ajunge odată la sfârșitul veacurilor, luând sfârșit puterea și lucrarea noastră prin care activăm, iar în veacurile ce vor veni, pătimind prefacerea îndumnezeirii prin har, nu vom fi în activitate, ci
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]