354 matches
-
de borș de putină cu cimbrișor sau cu hrean ras, de semințe de dovleac, de lapte dulce cu cărbuni de tei pisați, cu zeamă de rădăcini de pătrunjel, de pucioasă cu zahăr. Alte leacuri folosite În medicina populară: Se iau pătlăgele vinete, se taie de-a curmezisul ca niște rotițe mici și se opăresc, iar cu ceaiul rezultat se fac spălături la șezut. Feliile de pătlăgele se pun la trânji. Se leagă la șezut un tampon Îmbibat În mujdei de usturoi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rădăcini de pătrunjel, de pucioasă cu zahăr. Alte leacuri folosite În medicina populară: Se iau pătlăgele vinete, se taie de-a curmezisul ca niște rotițe mici și se opăresc, iar cu ceaiul rezultat se fac spălături la șezut. Feliile de pătlăgele se pun la trânji. Se leagă la șezut un tampon Îmbibat În mujdei de usturoi cu sare. Spălături și oblojeli cu fiertură din frunze de stejar. Se bea ceai de otrățel, urzică moartă albă și pelin sau de secară prăjită
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
busuioc, coada șoricelului, coriandru, ghințură, hamei, ienupăr, isop, muștar alb, măceșe, afine. Consum de murături: de castraveți, varză, conopidă etc, precum și de alte "acrituri": lămâie, oțet (ca atare, diluat sau În salate), suc de coacăze. Consum de ceapă, țelină, morcov, pătlăgele roșii, usturoi, mărar, lăptișor de matcă, polen, miere de albine. Pofta de mâncare crește prin consum de ceaiuri, Înainte de masă: pelin, măghiran, obligeană, păpădie (mai ales În salată), roiniță, schinel, șovârf, troscot, țintaură, unguraș. Când un copil are "boala câinească
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
măcriș de baltă, mentă, pelin, șovârf, trifoiște de baltă, ventrilică, rozmarin, țintaură, coajă de scorțișoară, flori de tei, de obligeană, busuioc, muștar alb, ghințură. Pofta de mâncare crește prin consum de castraveți murați ( Între mese), de ceapă, lămâie, morcov, țelină, pătlăgele roșii, usturoi, mărar, suc de coacăze, miere de albine, pelin, propolis. Când un copil avea "boală câinească", manifestată prin lipsa poftei de mâncare, slăbire, Încetinirea creșterii și stări de moleșeală, se făceau băi repetate cu fierturi din planta părul ciutei
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
remediu des folosit este consumarea de supă sau de ceai din măcriș, de fragi, de pelinariță. Ceaiurile din flori de coada șoricelului, de levănțică, trei frați pătați, rădăcină de brusture, turiță mare, iarbă mare, mentă. Consum de ridiche neagră și pătlăgele roșii. UMFLĂTURI LA ÎNCHEIETURI (gută) Ceai de coada șoricelului, odolean și gura lupului, mărunțite, În părți egale, o linguriță la o ceașcă de apă clocotită. Se bea o ceașcă Înainte de mese și alta Înainte de culcare. Ceai din toporași, rădăcină de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cetățeni ai Republicii Democratice Vandana, zidari, sudori, cofetari și chiar hamali, care au ajuns să adune averi considerabile. Până și oamenii bisericii au izbutit asemenea performanțe, fiind descris și cazul cucernicului călugăr Inochentie: acesta a cultivat cu sârg și iubire pătlăgele marca "Inima milostivă", care a devenit, alături de tradiționala boia iute, un brand al patriei sale. (Cum mănăstirea se afla chiar la Brandul Mare, se și spunea cu mândrie "Brandul nostru de la Brand".) Cucernicul Inochentie donează 12,38% din câștig locașului
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
cetățeni ai Republicii Democratice Vandana, zidari, sudori, cofetari și chiar hamali, care au ajuns să adune averi considerabile. Până și oamenii bisericii au izbutit asemenea performanțe, fiind descris și cazul cucernicului călugăr Inochentie: acesta a cultivat cu sârg și iubire pătlăgele marca "Inima milostivă", care a devenit, alături de tradiționala boia iute, un brand al patriei sale. (Cum mănăstirea se afla chiar la Brandul Mare, se și spunea cu mândrie "Brandul nostru de la Brand".) Cucernicul Inochentie donează 12,38% din câștig locașului
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
speciile care sunt recent introduse, sau când este vorba de sinonime cu arie de utilizare egală. În lucrările științifice sau în contractele cu parteneri străini trebuie evitate denumirile regionale sau neacceptate de dicționarul limbii române moderne. Tomatele pot fi numite pătlăgele roșii sau simplu, roșii, doar într-un context adecvat, de exemplu pe eticheta unor conserve cu denumire tradițională (roșii în bulion etc). 3.2.2. Criteriile de clasificare a produselor horticole Clasificarea botanică (sistematică), grupează produsele horticole în funcție de familia botanică
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
murele (1,2545), piersicile (1,1875), cartofii (1,128). Specificăm că este vorba de valori medii. Produsele horticole se pot clasifica în trei mari grupe, din acest punct de vedere: a) cu masă specifică mică: ardeii, salata, ciupercile, bamele, varza, pătlăgele vinete, merele (plutesc deasupra nivelului apei); b) cu masă specifică medie, dar mai ușoare ca apa sunt: mazărea boabe, pepenii galbeni, ceapa, pătrunjelul, gutuile, căpșunile (plutesc imediat sub nivelul apei, la suprafață); c) mai grele ca apa sunt: cartofii, fasolea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
gulii, morcovi, ridichi, sfeclă roșie, țelină, varză, căpșuni și piersici (predomină legumele). 4. În a patra grupă, produsele au conținutul maxim de umiditate totală (peste 90%), aici încadrându-se numai legume: castraveți, ciuperci, pepeni verzi, salată, spanac, sparanghel, tomate și pătlăgele vinete. Privit în dinamică, procentul de umiditate totală scade în perioada maturării, ca urmare a acumulării substanței uscate. În urma recoltării, conținutul în umiditate din produse începe să se diminueze. Pierderile de umiditate au loc nu numai prin transpirație, ci și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
horticole și chiar țesuturile lor componente au un conținut în substanțe minerale caracteristic. Solul, clima sau tehnologia de cultură determină și ele variații, în limite semnificative. În legume, conținutul total de substanțe minerale (valori medii) are următoarele limite: 0,5 % (pătlăgele vinete) și 1,68 % (pătrunjel). La fructe limitele valorilor medii se situează între 0,3-0,4% (afine, mere, pere) și 2 % (nuci), 3 % (migdale). Produsele horticole mai răspândite care au peste 1 % conținut total în substanțe minerale sunt: cartofii, ciupercile
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fi apeciată în funcție de valorile pH: a) între 2,0 și 3,5 (prune, coacăze, pătrunjel, caise, revent, mure, vișine, căpșune, piersici, soiuri de mere); b) între 3,6 și 5,0 (soiuri de mere, legume frunze, zmeură, afine, cireșe, pere, pătlăgele roșii, ardei roșii); c) peste 5,0 (majoritatea legumelor). Condițiile pedoclimatice și aciditatea. În anii cu veri ploiase sau în zonele reci, valorile acidității devin mai mari. În bazinul pomicol Bistrița, unde temperatura medie anuală este de +8,20 C
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
g), gulii (63 mg/100 g), creson (60 mg/100 g), sparanghel (52 mg/100 g), spanac (51 mg/100 g), varză roșie (55 mg/100 g) și varză albă (46 mg/100 g). Un conținut redus au ciupercile și pătlăgelele vinete (5 mg/100 g). Acidul ascorbic se găsește în regiunile de creștere activă ale țesuturilor vegetale, fiind sintetizat de cloroplaste. În semințe nu apare decât în urma germinației. Procesul de sinteză este proporțional cu intensitatea respirației și cu activitatea enzimelor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
activă, astfel că prin adăugarea de zahăr în sucurile de fructe sau struguri, potențialul lor invertazic natural este suficient pentru a asigura hidroliza în câteva ore. 7.9. Pigmenții produselor horticole Pigmenții vegetali conferă culoarea produselor horticole. În mere sau pătlăgele vinete, pigmenții sunt localizați în epicarp. La sfecla roșie, morcovi, tomate, în toate țesuturile. În cazul piersicilor sau strugurilor, există soiuri cu pulpă colorată sau cu pulpă necolorată. Preferința consumatorilor pentru o anumită culoare sau nuanță a unui produs este
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
a unui produs este adesea subiectivă și depinde de zona geografică sau tradițiile alimentare, care pot evolua în timp. La tomate există și soiuri portocalii foarte valoroase,care conțin -caroten, dar se preferă cele roșii care conțin licopen. La ardei, pătlăgelele vinete, castraveți, salată, fasolea de grădină, ceapă, ridichi și alte produse horticole, există o varietate surprinzătoare de soiuri, mult mai divers colorate decât cele care sunt oferite în mod frecvent. Tradiționalismul consumatorilor a impus răspândirea celor care erau pigmentate în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cu două grupări hidroxilice și două cetonice. Se află în ardeii roșii și verzi, dar lipsește din ardeii galbeni. Criptoxantinele ( și ) se găsesc în afine, ardei roșii, ardei galbeni, măceșe, caise, citrice, mere, piersici, prune. Zeaxantina a fost identificată în pătlăgele vinete, struguri, smochine, citrice, pere, mere, măceșe, dovlecei, cătină, caise, ardei roșii și verzi, afine. B. Pigmenții carotenoidici cu mai puțin de 40 de atomi de carbon au un singur ciclu iononic și o catenă laterală, terminată cu gruparea aldehidică
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cu azot, betanidina. Cea mai răspândită antocianidă este cianidina, identificată în cireșe, vișine, prune, piersici, mere, afine, coacăze, zmeură, varză roșie și ceapă roșie. Pelangonidina se găsește în fragi, căpșuni, mere și ridichi de lună. Delfinidina contribuie la culoarea strugurilor, pătlăgelelor vinete și prunelor. Peonidina din afine, malvidina tipică soiurilor hibride de struguri, petunidina din struguri și afine, sunt alte antocianide. Strugurii conțin cianidine, delfinidine, peonidine, iar soiurile hibride se identifică după prezența malvidinei (până la 0,5 g la 100g) și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cât și diglicozide (diglicozidul mai important fiind malvina). În cazul fructelor există de asemenea o dinamică a metoxilării și glicozidării antocianilor. La aceeași specie există varietăți sau soiuri cu antociani și altele fără acești pigmenți (legumele din grupa verzii, ceapa, pătlăgele vinete, salata, cicorile legumicole, zmeura, murele, cireșele etc.). Varza roșie, salata colorată, soiurile de ceapă colorate conțin cianidină. În timp ce la ceapa albă, colorantul de bază este quercitina (o flavonă), la ceapa roșie alături de aceasta se acumulează și peonidin 3-glicozidul. Cireșele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
h), în 5 categorii: -emisie foarte slabă (sub 0,1 ml/kg/h) cartof, legume de frunze, căpșuni, cireșe, conopidă, sparanghel, mazăre (în general insensibile la etilenă exogenă); -emisie slabă (0,1-1,0 ml/kg/h) pepeni verzi, zmeură, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, afine; -emisie moderată (1-10 ml/kg/h) tomate, pepeni galbeni grupa HoneyDew; -emisie ridicată (10-100 ml/kg/h) mere (soiuri), caise, pepeni galbeni grupa Cantaloup, nectarine, piersici, pere, prune; -emisie foarte ridicată (peste 100 ml/kg/h) la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
la 100C, în patru categorii: a) cu intensitate respiratorie mai redusă (sub 5 cm3/kgh) sunt ceapa uscată, cartofii de toamnă, pepenii galbeni și castraveții; b) cu intensitate respiratorie medie (5-10 cm 3 /kgh) majoritatea rădăcinoaselor, pepenii verzi, ardeii și pătlăgelele vinete, varza, merele, perele, prunele și piersicile; c) cu intensitate respiratorie ridicată (10-20 cm3/kgh) ridichile de lună, păstăile de mazăre și salata; d) cu intensitate respiratorie foarte ridicată (peste 20 cm3/kgh) păstăile de fasole, boabele de mazăre, mărarul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Honeydew), pepeni verzi și tomatele. Unele fructe și majoritatea produselor horticole sunt de tip neclimacteric, intensitatea respirației scăzând la acestea permanent și fără fluctuații deosebite până în faza metabolică finală. Fructe neclimacterice sunt cireșele, vișinele, zmeura, căpșunele, strugurii, castraveții, ardeii și pătlăgelele vinete. 106 (Kays,J.S.,1990). După Salunkhe, D. K. și colab. (1992), la pepeni, unele grupe de soiuri sunt de asemenea neclimacterice. Complexul de factori și deosebirile fiziologice între cele două grupe de produse sunt încă un domeniu actual de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
multe etape sau grade de maturare, la care se poate face recoltarea produselor horticole: a) maturitatea tehnică (industrială) corespunde unei anumite direcții de prelucrare. Nucile verzi, păstăile fasolei de grădină, boabele verzi de mazăre, prunele pentru dulceață, bamele, castraveții, dovleceii, pătlăgelele vinete, conopida, legumele de frunze, se recoltează într-o fază mai incipientă de maturare, care odată depășită, le face necorespunzătoare calitativ. La tomatele pentru suc, prunele, caisele și piersicile pentru gem, maturitatea tehnică coincide cu realizarea maturității depline (fiziologice). Strugurii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
varză, maturitatea de consum se suprapune cu maturitatea de depozitare. e) maturitatea fiziologică este caracteristică fructelor și legumelor cu semințe și este faza în care acestea pot germina. Semințele fructelor se închid la culoare, sâmburii se lemnifică. Maturarea semințelor la pătlăgelele vinete, dovlecei, castraveți, bame, fasole sau mazăre de grădină, ardei gras etc, constituie o fază când maturitatea de consum a acestor produse a fost depășită. f) supramaturarea este caracterizată prin reducerea intensității proceselor metabolice, diminuarea rezistenței la agenții externi, deprecierea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
se găsesc în apropierea mugurului de creștere sau a zonelor meristematice. La unele fructe apar centre de maturare, în țesuturile învecinate zonei unde se formează semințele, în care s-au acumulat în mod preponderent hormonii vegetali. La caise, piersici sau pătlăgele vinete, locul de formare este zona pistilară. La pere și ardei este situat în zona pedunculară, iar la mere, pepeni, castraveți și tomate, se găsește în centrul fructului. Din aceste zone, procesul de maturare se propagă în restul țesutului: la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de toamnă separat de legume, iar cartofii timpurii alături de rădăcinoase într-o grupă comună (rădăcini tuberizate-tuberculi). Se acceptă denumirile de rădăcinoase, bulboase, dar mai puțin ardeioase, bostănoase, frunzoase, vărzoase etc. PRODUSE DIN LEGUME 1. Semiindustrializate 1.1. murate: varza, castraveții, pătlăgelele (gogonele), conopida, murături asortate; 1.2. în oțet castraveți, ardei (Kapia, gogoșari, iuți), varză roșie, sfeclă roșie, conopidă, dovlecei Patison, tomate (gogonele); 1.3. suprasărate ardeii (grași, iuți), conopida, fasolea verde, mărarul, pătrunjelul frunze, tarhonul frunze, țelina frunze, frunze de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]