311 matches
-
6 ori mai slabă decât cea terestră. Luna realizează o rotație în jurul Pământului în aproximativ 4 săptămâni, aceasta fiind luna pământească (27 zile, 7 ore, 43 min și 11,6 sec). În acest interval fazele Lunii sunt: Lună nouă, primul pătrar, Lună plină, ultimul pătrar; ele se repetă în 29 zile 12 h 44 min 2,8 s (durată numită o lună lunară). Masa satelitului nostru este de 7,35 × 10 kg, de 81 de ori mai mică decât masa Pământului
Luna () [Corola-website/Science/296517_a_297846]
-
decât cea terestră. Luna realizează o rotație în jurul Pământului în aproximativ 4 săptămâni, aceasta fiind luna pământească (27 zile, 7 ore, 43 min și 11,6 sec). În acest interval fazele Lunii sunt: Lună nouă, primul pătrar, Lună plină, ultimul pătrar; ele se repetă în 29 zile 12 h 44 min 2,8 s (durată numită o lună lunară). Masa satelitului nostru este de 7,35 × 10 kg, de 81 de ori mai mică decât masa Pământului, densitatea medie este de
Luna () [Corola-website/Science/296517_a_297846]
-
23 august, iar din 24 august trece în constelația FECIOARA, întârzie la răsărit 7 minute și grăbește la apus 10 minute; deci, în această perioadă, ziua se micșorează cu 17 minute. l LUNA: în 26 august se află la ULTIMUL PĂTRAR, are forma unui semidisc, răsare în jurul orei 23 și 30 minute și descrește. l PLANETELE (care se văd cu ochiul liber): MERCUR - vizibilă în crepusculul dimineții; VENUS - vizibilă seara în vest (luceafăr de seară); MARTE - vizibilă în a doua parte
Agenda2005-34-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284112_a_285441]
-
neamului nostru, cenușa sa n-au sfințit pământul patriei, ci e pe veci amestecată {EminescuOpX 442} cu aceea a sărăcimii din Palermo. Cu limbă de moarte însă și-a lăsat manuscriptele sale d-lui Ioan Ghica, și astăzi, după un pătrar de veac din ziua morții lui, Societatea Academică a însărcinat pe d. A. Odobescu cu reviziunea și editarea scrierii, care va vedea lumina la vreme, astăzi când vitejia și virtutea țăranului nostru ne face să uităm fățărnicia și micimea de suflet
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu toți sunt gata să ni se ralieze. Cearta culturală dintre antici și moderni prefigurase doar începuturile modernității. Iluminismul consacrase intrarea în modernitate, iar de atunci, modernii și acțiunile de modernizare s-au tot multiplicat. Când s-a atins ultimul pătrar - de fapt, aproape de sfârșitul secolului XX - o nouă epocă, marcată de prefixul post, părea că și-a făcut loc. Modernitatea și-ar fi atins sfârșitul, iar postmodernitatea ar fi început să se afirme ca epocă postindustrială, postcolonială, postistorică, postfordistă, postcomunistă
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
societate la Tönnies, solidaritate mecanică vs solidaritate organică la Durkheim etc.), însă a rămas referința principală: - tranziția dinspre societatea tradițională spre modernitatea timpurie, respectiv confirmarea valorilor și principiilor modernității. Mai recent, spre sfârșitul secolului trecut, mai precis în ultimul său pătrar, s-au conturat însă cu claritate și distincție semnele unei noi tranziții, pentru că un nou tip de societate și economie se află în stare de emergență, iar cele vechi sunt pe cale de schimbare fundamentală. Este vorba despre „economia și societatea
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
lor? Perspectiva analizei sociologice clasice, de sorginte iluministă, era oricum de tip evoluționist: compararea și contrastarea sfârșeau prin a celebra cel mai adesea societatea modernă și necesitatea dezvoltării ei lineare și progresive. Mai apoi, așa cum am menționat, sociologii din ultimul pătrar al secolului XX și din prezent au început să demonstreze că societatea capitalistă din epoca modernității târzii se confruntă cu o nouă tranziție, iar problema ar consta în elaborarea acelor modele explicative ce i-ar corespunde. Explicațiile pe care aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
astronomice 29 ianuarie-4 februarie 2005 l SOARELE: parcurge constelația VĂRSĂTOR, grăbește la răsărit 7 minute și întârzie la apus 6 minute; deci, în această perioadă, ziua se mărește cu 13 minute. l LUNA: în 2 februarie se află la ULTIMUL PĂTRAR, are aspectul unui semidisc, răsare în jurul orei 1 și 15 minute și descrește. l PLANETELE (care se văd cu ochiul liber): VENUS - Luceafăr de dimineață; MARTE - vizibilă dimineața în sud-est; JUPITER - vizibilă în partea a doua a nopții în sud-est
Agenda2005-05-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283345_a_284674]
-
date astronomice 3-9 decembrie 2005 l SOARELE: parcurge constelația SĂGETĂTOR, întârzie la răsărit 6 minute și grăbește la apus 1 minut, deci, în această perioadă, ziua se micșorează cu 7 minute. l LUNA: în 8 decembrie se află la PRIMUL PĂTRAR, are aspect de semidisc, răsare la 13,13 și crește. l PLANETELE (care se văd cu ochiul liber): MERCUR - vizibilă în crepusculul dimineții; VENUS - vizibilă seara (luceafăr de seară); MARTE - vizibilă toată noaptea; JUPITER - vizibilă dimineața; SATURN - vizibilă toată noaptea
Agenda2005-49-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284468_a_285797]
-
octombrie 2004 l SOARELE: parcurge constelația BALANȚA, întârzie la răsărit 7 minute și grăbește la apus 11 minute - deci, în această perioadă, ziua se micșorează cu 18 minute. l LUNA: în 6 octombrie se află în constelația RACUL, la ULTIMUL PĂTRAR, are aspectul unui semidisc, răsare în jurul orei 23 și 30 minute și descrește. l PLANETELE (cele care se văd cu ochiul liber): VENUS - vizibilă dimineața în est; MARTE - vizibilă dimineața în est; JUPITER - vizibilă dimineața în sud-est; SATURN - vizibilă începând
Agenda2004-40-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282953_a_284282]
-
că această amenințare e copilăroasă, căci fondul religionar care cheltuiește mii cu școala, n-ar refuza sutele pentru încălzire și iluminare, dar numai și numai pentru a dovedi ce de rând le e onorabila conștiință când e vorba ca un pătrar de milion de suflete să aibă, cu banii lor și a strămoșilor lor, un neînsemnat institut secundar de învățămînt, un liceu. Deși nu ne amestecăm din principiu în cearta naționalităților de peste Carpați, știind prea bine că orice vorbă bună spusă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că turcul nu-i va mai da de grijă”. Erau constatări făcute în momentele de entuziasm, generat de înțelegerea și înfrățirea românilor. Pericolul comun, dorința poporului de rând de a scăpa de jugul otoman, au făcut ca, la începutul ultimului pătrar din veacul al XV-lea, Bucureștii să cunoască prima înfrățire politică dintre Moldova și Muntenia. Nici oastea transilvăneană, nici Ștefan cel Mare, nu puteau să rămână vreme îndelungată în Muntenia. Se apropia iarna, iar oamenii trebuiau lăsați să-și vadă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Nici mai mult, nici mai puțin, s-a acreditat ideea unui Bacovia "fără biografie" sau cu una foarte precară, improprie unei abordări din această perspectivă. "Riposta" s-a materializat prin câteva cărți despre "viața" poetului (Agatha Grigorescu-Bacovia, Mihail Petroveanu, Gheorghe Pătrar, Liviu Chiscop, Constantin Călin). Cartea acestuia din urmă, Dosarul Bacovia I. Eseuri despre om și epocă, pune capăt oricărei îndoieli cu privire la posibilitatea unei singure biografii a singuraticului nostru poet. E, negreșit, o performanță în domeniu și o dovadă că "umila
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
foaia mototolită pe care medicul Îi trasase hotarele sorții, limitele gloriei și durerii sale. Dinaintea ochilor săi, acea rețea de linii și puncte dansa printre flăcările migrenei. Începu să parcurgă cu degetul arătător acele semne care Îi determinau destinul. Până la pătrarul malefic al lui Jupiter, unde Marcello citise vestea exilului său. Își trecu o mână peste frunte, apoi scutură din cap. Schița horoscopului ardea În fața lui, cu notele sale. Acele caractere, acea grafie subțire... O idee Își croi deodată drum În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
dare de seamă despre rezultatele dobândite. Ajungând la Cracovia s-a pus la lucru întîi în biblioteca Universității, fundată încă în secolul 14. Aci a găsit o însemnată corespondință diplomatică originală între domnul moldovenesc Miron Barnoschi și Polonia din primul pătrar al secolului 17, precum și câteva acte despre comerciul Cracoviei cu Moldova în secolul 14. Toate acestea însă rămân pe un plan cu totul secundar în comparațiune cu tezaurile găsite într-o altă bibliotecă din Cracovia. În a doua jumătate a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să apară. O atmosferă de suspiciune, dispreț și ură, Împotriva a tot ce era evreesc, se strecurase sub cerul României. Mai presus decât oriunde, au simțit-o evreii din Iași. Acolo otrava a măcinat sufletele și conștiințele vreme de peste trei pătrare de veac. În Iașii lui Xenopol și Vasile Conta XE "Conta, Vasile" , ai lui Nicolae Ionescu XE "Ionescu, Nicolae" și Ciaur Aslan XE "Aslan, Ciaur" , ai lui A.C. Cuza XE "Cuza, Alexandru C." și Corneliu Codreanu XE "Codreanu" , În cetatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
un texte inédit de Castelvetro (1977), este o restabilire însoțită de comentarii erudite a unui manuscris al cărturarului renascentist, în care acesta glosează pe marginea tratatului lui Dionysios din Halicarnas, Despre potrivirea cuvintelor. Eseistul se impune cu Anatomia suferinței. Primul pătrar (1981), text polimorf de factură originală, asociind incursiunile în filosofia culturii, în antropologie sau psihologie cu fragmente memorialistice sau poematice. După cum arată și titlul, gândit în replică la Anatomia melancoliei a lui Robert Burton, lucrarea se concentrează asupra noțiunii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288354_a_289683]
-
care presupune și o lectură de tip poetic. Îmbinarea de erudiție și de vocație literară conferă lucrării o amprentă originală în peisajul cultural autohton. SCRIERI: Le Fonctionnement des concepts dans un texte inédit de Castelvetro, Padova, 1977; Anatomia suferinței. Primul pătrar, București, 1981. Antologii: Poetică și stilistică. Orientări moderne, București, 1972 (în colaborare cu Sorin Alexandrescu). Traduceri: Aram M. Frenkian, Apollodoros sau Despre bătrânețe. Dialog socratic, introd. trad., pref. Cicerone Poghirc, București, 1978; Filosofia greacă până la Platon, I-II, București, 1979
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288354_a_289683]
-
furnizează energie electrică unui oraș de 300.000 de locuitori. Există totuși problema amplitudinilor (a variației potențialului) mareelor: maxime când Soarele și Luna sunt pe aceeași linie cu Pământul (la Lună Nouă și Lună Plină), minime (la primul și ultimul pătrar). Pentru a compensa aceste variații ale energiei mareelor se preconizează funcționarea centralelor hidroelectrice cu acumularea apei ce asigură reglajul între mareea maximă și cea minimă. Energia solară Acumularea energiei solare are loc pe cale naturală, la traversarea de către radiații a atmosferei
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
la suprafața Lunei este de 16,5% din intensitatea gravitației terestre). realizează o rotație în jurul Pământului în aproximativ 4 săptămâni, luna Pământească (27 zile 7 ore 43 min 11.5 sec), în acest interval fazele lunii sunt: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar și se succed în 29 zile 12h 44 min 2.8 s (numită o lună Lunară); perioada de rotație este egală cu cea de revoluție în jurul Pământului, astfel încât Luna ne arată mereu aceeași față; nu are
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
de 16,5% din intensitatea gravitației terestre). realizează o rotație în jurul Pământului în aproximativ 4 săptămâni, luna Pământească (27 zile 7 ore 43 min 11.5 sec), în acest interval fazele lunii sunt: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar și se succed în 29 zile 12h 44 min 2.8 s (numită o lună Lunară); perioada de rotație este egală cu cea de revoluție în jurul Pământului, astfel încât Luna ne arată mereu aceeași față; nu are atmosferă și din acest
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
în țiglă. Atunci și Griga s e duse l a beciul lui și mai aduse un urcior pecetluit. Cu rânduială ș i domol lucrând, pricepură atât domnul abate, cât și beizade, cât și o stașul, că la acea gospodărie, din pătrar în pătrar de ceas , toate ale mâncării și băuturii par mai bune. într o vreme, părintele Nicoară găsi de cuviință s ă c ânte ceva. Dar Griga Lăzărel își astupă urechile cu spaimă și, mergând spre ușă și dând o
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Atunci și Griga s e duse l a beciul lui și mai aduse un urcior pecetluit. Cu rânduială ș i domol lucrând, pricepură atât domnul abate, cât și beizade, cât și o stașul, că la acea gospodărie, din pătrar în pătrar de ceas , toate ale mâncării și băuturii par mai bune. într o vreme, părintele Nicoară găsi de cuviință s ă c ânte ceva. Dar Griga Lăzărel își astupă urechile cu spaimă și, mergând spre ușă și dând o de perete
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
numeral constituie o particularizare a tipurilor de condensare a grupurilor nominale formate din substantiv + adjectiv sau substantiv + (prepoziție +) substantiv; în acest din urmă caz este vorba, în condensările petrecute în limba română, despre substantivele asimilate numeralului fracționar, cum sunt jumătate, pătrar și sfert, care se leagă de substantivul logic determinat prin prepoziția de; corespondentele lor din alte limbi au însă distribuție adjectivală, deci pot fi împrumutate ca orice adjectiv care se substantivează în urma condensării grupurilor nominale. În toate situațiile, numeralul detașat
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
greutate reprezentând o doime dintr-un litru sau dintr-un kilogram" < jumătate [de litru, respectiv de kilogram]; rom. misadă "bucată de blană confecționată din mai multe piei", cf. ngr. μισάδι "jumătate" (DLR, DEX); magh. dial. pëtrar "sfert de pâine" < rom. pătrar [de pâine] "idem"; engl. quarter "măsură de greutate de 12 kg (reprezentând un sfert din măsura numită hundredweight); trimestru", cf. quarter "sfert"; rom. sfert "dare în bani, reprezentând un sfert din bir", cf. sfert; rom. triplu "probă în care atletul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]