310 matches
-
1 a modelului D pentru datele empirice Δ, care să exprime discrepanța dintre distanțele dij și transformatele proximitățile f(δij). Există mai multe variante de calcul pentru măsura de adecvare, toate asemănătoare ca logică de construcție: se raportează o măsură pătratică a diferențelor dintre distanțe și proximități (pătratică, pentru a evita anularea reciprocă a diferențelor de semne opuse) la un factor de scalare, pentru a standardiza măsura. Factorul de scalare poate fi, de exemplu, suma pătratelor distanțelor dij. Măsura calculată astfel
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Δ, care să exprime discrepanța dintre distanțele dij și transformatele proximitățile f(δij). Există mai multe variante de calcul pentru măsura de adecvare, toate asemănătoare ca logică de construcție: se raportează o măsură pătratică a diferențelor dintre distanțe și proximități (pătratică, pentru a evita anularea reciprocă a diferențelor de semne opuse) la un factor de scalare, pentru a standardiza măsura. Factorul de scalare poate fi, de exemplu, suma pătratelor distanțelor dij. Măsura calculată astfel poartă numele de f-stress. f-stress= Figura 2
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
acceptabilă cu cele mai puține dimensiuni. În afară de f-stress, în general programele statistice mai calculează alți câțiva indicatori de adecvare a modelului, care ne pot ghida în alegerea modelului cu cea mai bună dimensionalitate. Unul dintre aceștia este RSQ, corelația simplă pătratică între proximități și transformate. Cu cât aceasta este mai mare, cu atât modelul este mai bun. Un altul este stress, care are o formulă asemănătoare cu f-stress, dar folosește distanțe în loc de pătratul distanțelor. Analiza reziduurilor, adică a diferențelor dintre distanțele
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
la itemul e) și reprezintă o rețea a sprijinului profesional. Aceste baze de date conțin date de preferință care formalizează volumul capitalului social deținut de actori. Inițial, cele două seturi de date au fost organizate, fiecare, sub formă de matrice pătratică binară. Pe linii și pe coloane s-au așezat scriitorii intrați în anchetă. O intrare „1” pe linia i și coloana j arată existența unei legături inițiate de actorul i către actorul j (actorul i l-a numit pe actorul
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
O intrare „0” arată lipsa acestei legături. Cele două matrice sunt asimetrice, întrucât este posibil ca un scriitor să fi numit pe altul ca prieten, dar să nu fi fost la rândul său menționat între prietenii acestuia. Cele două matrice pătratice asimetrice au fost transformate prin eliminarea de pe linii a subiecților care nu au fost intervievați sau nu au răspuns la întrebare. Pe coloane au fost excluși autorii care nu au primit nici o mențiune (considerați din start ca aparținând unui grup
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
u.m., 50 u.m., respectiv 25 u.m.). De-a lungul timpului, s-au constatat următoarele niveluri asociate indicatorilor caracteristici necesarului de fond de rulment de exploatare: media istorică = 4 u.m., mediana = 13 u.m., minim = (-113 u.m.), maxim = 123 u.m., abaterea medie pătratică = 56 u.m. Pornind de la ipoteza că trecutul este relevant pentru anticipările viitoare, managerul financiar poate opta pentru mai multe politici de finanțare a necesarului de fond de rulment. În cea mai optimistă viziune, necesarul de fond de rulment negativ (-113
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
de țară pentru investițiile de capital pe piața românească poate fi reprezentată de marja de risc de credit calculată pentru euroobligațiunile de stat, denominate în euro, emise de Ministerul Finanțelor Publice, ajustată prin înmulțirea acesteia cu raportul dintre abaterea medie pătratică ce caracterizează randamentul investiției în BET-C, respectiv randamentul investiției în euroobligațiunile de stat românești<footnote A. Ciobanu, Seminar rata de actualizare, Cursuri ANEVAR, 2010, p. 5. footnote>. Această metodă poate fi aplicată utilizând două procedee: i) Raportarea la indicele de
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
footnote A. Ciobanu, Seminar rata de actualizare, Cursuri ANEVAR, 2010, p. 5. footnote>. Această metodă poate fi aplicată utilizând două procedee: i) Raportarea la indicele de referință și obligațiunile guverna mentale ale țării respective Modelul general este: σequity - abaterea medie pătratică ce caracterizează randamentul investiției în indicele de referință pentru piața respectivă; σcountry bond - randamentul investiției în obligațiunile tării respective. Pentru cazul pieței de capital românești se poate utiliza modelul: unde: (Rm - Rf)RO - prima de risc a pieței românești; (Rm
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
σcountry bond - randamentul investiției în obligațiunile tării respective. Pentru cazul pieței de capital românești se poate utiliza modelul: unde: (Rm - Rf)RO - prima de risc a pieței românești; (Rm - Rf)US - prima de risc a pieței americane; σBETC - abaterea medie pătratică a rentabilității BET-C; σeurobonds - abaterea medie pătratică a rentabilității euroobligațiunilor românești. ii) Raportarea la indicele de referință al pieței emergente și indicele de referință al pieței dezvoltate În acest caz modelul este<footnote A. Damodaran, Applied Corporate Finance, John Wiley
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
respective. Pentru cazul pieței de capital românești se poate utiliza modelul: unde: (Rm - Rf)RO - prima de risc a pieței românești; (Rm - Rf)US - prima de risc a pieței americane; σBETC - abaterea medie pătratică a rentabilității BET-C; σeurobonds - abaterea medie pătratică a rentabilității euroobligațiunilor românești. ii) Raportarea la indicele de referință al pieței emergente și indicele de referință al pieței dezvoltate În acest caz modelul este<footnote A. Damodaran, Applied Corporate Finance, John Wiley & Sons, New York, 2010, p. 112. footnote>. unde
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
acest caz modelul este<footnote A. Damodaran, Applied Corporate Finance, John Wiley & Sons, New York, 2010, p. 112. footnote>. unde: (Rm - Rf)RO - prima de risc a pieței românești; (Rm - Rf)US - prima de risc a pieței americane; σBETC - abaterea medie pătratică a rentabilității BETC; - abaterea medie pătratică a rentabilității indicelui S&P500. După calcularea primei de risc de țară este foarte important să cunoaștem modul în care compania analizată este expusă la riscul de țară. În acest sens există trei modalități
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Damodaran, Applied Corporate Finance, John Wiley & Sons, New York, 2010, p. 112. footnote>. unde: (Rm - Rf)RO - prima de risc a pieței românești; (Rm - Rf)US - prima de risc a pieței americane; σBETC - abaterea medie pătratică a rentabilității BETC; - abaterea medie pătratică a rentabilității indicelui S&P500. După calcularea primei de risc de țară este foarte important să cunoaștem modul în care compania analizată este expusă la riscul de țară. În acest sens există trei modalități<footnote A. Damodaran, „Equity Risk Premiums
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
și indicele de referință al pieței dezvoltate. În cazul pieței de capital românești, prima de risc de piață devine. (Rm - Rf)RO - prima de risc a pieței românești; (Rm - Rf)US - prima de risc a pieței americane; σBETC - abaterea medie pătratică a rentabilității BETC; 2.2.3. Costul datoriilor financiare Datoriile financiare ca parte a capitalului investit reprezintă o sursă importantă de finanțare. Prin utilizarea unor împrumuturi bancare pe termen scurt sau pe termen lung sau lansarea de obligațiuni, compania plătește
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Corporate Finance, John Wiley & Sons, New York, 2010, p. 112. footnote>. În cazul pieței de capital românești, modelul devine. unde: (Rm - Rf)RO - prima de risc a pieței românești; (Rm - Rf)US - prima de risc a pieței americane; σBETC - abaterea medie pătratică a rentabilității BETC; σS&P500 - abaterea medie pătratică a rentabilității indicelui S&P 500. Tabelul de mai jos prezintă rezultatele calculelor. Conform calculelor efectuate, se observă un raport al abaterilor medii pătratice pentru cei doi indici în jurul valorii de doi
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
112. footnote>. În cazul pieței de capital românești, modelul devine. unde: (Rm - Rf)RO - prima de risc a pieței românești; (Rm - Rf)US - prima de risc a pieței americane; σBETC - abaterea medie pătratică a rentabilității BETC; σS&P500 - abaterea medie pătratică a rentabilității indicelui S&P 500. Tabelul de mai jos prezintă rezultatele calculelor. Conform calculelor efectuate, se observă un raport al abaterilor medii pătratice pentru cei doi indici în jurul valorii de doi, exprimând riscul suplimentar întâlnit pe piața de capital
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
de risc a pieței americane; σBETC - abaterea medie pătratică a rentabilității BETC; σS&P500 - abaterea medie pătratică a rentabilității indicelui S&P 500. Tabelul de mai jos prezintă rezultatele calculelor. Conform calculelor efectuate, se observă un raport al abaterilor medii pătratice pentru cei doi indici în jurul valorii de doi, exprimând riscul suplimentar întâlnit pe piața de capital românească, în comparație cu riscul pieței americane reprezentat de indicele S&P 500. Pornind de la modelul de calcul prezentat, prima de risc de pe piața românească va
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
riscul pieței americane reprezentat de indicele S&P 500. Pornind de la modelul de calcul prezentat, prima de risc de pe piața românească va fi calculată ca produs între prima de risc de pe o piață dezvoltată (SUA) și raportul dintre abaterile medii pătratice, conform calculelor anterioare. Astfel, prima de risc pentru perioada de analiză 2005-2009 este prezentată în tabelul 3.4. Coeficientul de corelație dintre cele două prime este de 0,70, indicând un nivel ridicat de corelație. Gradul ridicat de corelație impune
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
semnificația estimatorilor obținuți prin aplicarea modelului anterior de regresie liniară multiplă, vom folosi testul t astfel: 1) Pentru termenul liber avem. Din figura anterioară avem estimațiile în sensul OLS: valoarea estimată pentru parametrul β0 este -0,12, cu abaterea medie pătratică de 0,0125, iar valoarea statisticii test este de -9,577. Deoarece nivelul marginal de semnificație (p-value) este mai mic decât 0,1, în cazul nostru este de 0,000, suntem nevoiți să respingem ipoteza nulă conform căreia termenul liber
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
ipoteza nulă conform căreia termenul liber este nul. În concluzie, termenul liber este semnificativ diferit de zero. 2) Pentru termenul β avem. Din figura de sinteză anterioară avem: valoarea estimată pentru parametrul β2 este de 0,66, cu abaterea medie pătratică în sensul OLS de 0,107, iar valoarea statisticii test este de 6,198. Deoarece nivelul marginal de semnificație este zero, acceptăm ipoteza alternativă care ne asigură că termenul liber este semnificativ diferit de zero. 3) Pentru termenul γ avem
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
semnificație este zero, acceptăm ipoteza alternativă care ne asigură că termenul liber este semnificativ diferit de zero. 3) Pentru termenul γ avem. Din figura de sinteză anterioară avem: valoarea estimată pentru parametrul β3 este de 0,2387, cu abaterea medie pătratică în sensul OLS de 0,368, iar valoarea statisticii test este de 6,477. Deoarece nivelul marginal de semnificație este zero, acceptăm ipoteza alternativă care ne asigură că termenul liber este semnificativ diferit de zero. Pentru modelul de regresie multiplă
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
pentru a ajunge la efecte optice bizare și conceptuale. El este foarte bine cunoscut pentru descrierea de spații și clădiri neobișnuite. Formele au la bază paralelograme, romburi și dreptunghiuri. Secvența 3: 25 min. Prezentările realizate de profesori. Prima prezentare numere pătratice Se desenează pe tablă un șir de echere cu o anumită formă și li se cere elevilor să spună ce reprezintă aceste desene. Elevii vor observa cum sunt desenate echerele și ce reprezintă ele. Vor observa cum se pun punctele
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
spre Se cere elevilor să dea deoparte "masca" acestui șir și să descopere proprietatea caracteristică 12 = 1, 22= 4= 1+3, 32= 1+3+5, 42= 1+3+5+7 ...................n2=1+3+5+.....+ (2n-1) Aceste numere se numesc numere pătratice. A doua prezentare numere triunghiulare Se desenează pe tablă un șir de triunghiuri cu o anumită formă (poza este prezentată în proiect) și li se cere elevilor să spună ce reprezintă aceste desene. Se cere elevilor să dea deoparte "masca
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
3, 5, 10 1 = 1 ;1+2 = 2 ; 1+2+3 = ; 1+2+3+4 = .... Sn = 1 + 2 + 3 + .....+ n = n (n+1) Aceste numere reprezintă suma numerelor întregi și se numesc numere triunghiulare. A treia prezentare legătura dintre numerele pătratice și numerele triunghiulare (numerele pentagonale) Se așează două numere triunghiulare unul lângă altul pentru a obține numere pătratice. Dacă vom așeza în același mod 3 numere triunghiulare, obținem numere pentagonale. S1= 1 S2= 1+4=5 S3= 1+4+7
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
3 + .....+ n = n (n+1) Aceste numere reprezintă suma numerelor întregi și se numesc numere triunghiulare. A treia prezentare legătura dintre numerele pătratice și numerele triunghiulare (numerele pentagonale) Se așează două numere triunghiulare unul lângă altul pentru a obține numere pătratice. Dacă vom așeza în același mod 3 numere triunghiulare, obținem numere pentagonale. S1= 1 S2= 1+4=5 S3= 1+4+7=12 S4= 1+4+7+10=2 A patra prezentare numere iraționale Se desenează pe tablă un șir
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
numărul de aur, . Deci prima față a lui este modestul raport (1). Dacă ținem cont că a=b+c => => => număr de aur diferă de inversul său printr-o unitate. Avem -1=0, de unde , a doua față a lui Ønr irațional, pătratic și se aproximează prin 1,618. Cine a stabilit prima formulare matematică a lui Φ nu se mai știe, dar sigur egiptenii l-au folosit în construcția piramidelor. Herodot afirmă că egiptenii i-au destăinuit că secretul armoniei piramidei lui
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]