485 matches
-
de atâția ani și ani Am fost conduși doar de dușmani. Am fost creduli dintotdeauna Și tot le-am însușit minciuna... Mituiți cu lucruri de nimic: Un pix, brichetă sau... batic. Patru ani ne-au fost destul, Aveam mălaiul în pătul... Altfel ieșeam noi la liman, Când ne-au dus toți la aman ? După nouă zeci și nouă Mult mai bine nu ne-a fost; Ca un câine pus pe ouă Din toți câinii cel mai prost. Azi votăm un singur
GRĂBIȚI-VĂ LA VOT, ROMÂNI ! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380866_a_382195]
-
de atâția ani și ani Am fost conduși doar de dușmani. Am fost creduli dintotdeauna Și tot le-am însușit minciuna... Mituiți cu lucruri de nimic: Un pix, brichetă sau... batic. Patru ani ne-au fost destul, Aveam mălaiul în pătul... Altfel ieșeam noi la liman, Când ne-au dus toți la aman ? După nouă zeci și nouă Mult mai bine nu ne-a fost; Ca un câine pus pe ouă Din toți câinii cel mai prost. Azi votăm un singur
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
luni,Că de atâția ani și aniAm fost conduși doar de dușmani.Am fost creduli dintotdeaunași tot le-am însușit minciuna...Mituiți cu lucruri de nimic:Un pix, brichetă sau... batic.Patru ani ne-au fost destul,Aveam mălaiul în pătul...Altfel ieșeam noi la liman, Când ne-au dus toți la aman ? După nouă zeci și nouăMult mai bine nu ne-a fost;Ca un câine pus pe ouăDin toți câinii cel mai prost.Azi votăm un singur tur,Nu
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
limbă... -Îl bag în aia mă-sii! Până n-oi pune mâna pe Prințesă nu mă las, ori eu cu Prințesa în brațe, ori el mort! -Și cum faci? -Păi asta e, că nu știu cum să fac! Fură tu cheia de la pătul și dă-mi-o mie! -Cheia de la pătul e la noi acasă! Vreai s-o duci în pătul? -Cam așa ceva... -Și dacă ea nu vrea? -Nu se poate să nu vrea! Tu nu înțelegi că eu nu mai am somn
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
n-oi pune mâna pe Prințesă nu mă las, ori eu cu Prințesa în brațe, ori el mort! -Și cum faci? -Păi asta e, că nu știu cum să fac! Fură tu cheia de la pătul și dă-mi-o mie! -Cheia de la pătul e la noi acasă! Vreai s-o duci în pătul? -Cam așa ceva... -Și dacă ea nu vrea? -Nu se poate să nu vrea! Tu nu înțelegi că eu nu mai am somn și odihnă până n-oi pune gheara pe
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
eu cu Prințesa în brațe, ori el mort! -Și cum faci? -Păi asta e, că nu știu cum să fac! Fură tu cheia de la pătul și dă-mi-o mie! -Cheia de la pătul e la noi acasă! Vreai s-o duci în pătul? -Cam așa ceva... -Și dacă ea nu vrea? -Nu se poate să nu vrea! Tu nu înțelegi că eu nu mai am somn și odihnă până n-oi pune gheara pe ea? O îmbăt... îi fac eu ceva... Într-una din
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
Ioniță peste vreo săptămână i-am spus: -Știi că prințesa te cunoște? -De unde? -De unde, de neunde, dar te cunoște! M-a întrebat pe mine despre tine! Zice: nu știu de unde-l cunosc... -Mi-ai făcut rost de cheia de la pătul? -N-o mai găsesc! - i-am răspuns, deși o aveam în buzunar. Am luat altă vorbă, ce, eram prost să-i dau eu cheia de la pătul să se iubească el cu Frida acolo? Ioniță s-a chiorât ce s-a chiorât
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
mine despre tine! Zice: nu știu de unde-l cunosc... -Mi-ai făcut rost de cheia de la pătul? -N-o mai găsesc! - i-am răspuns, deși o aveam în buzunar. Am luat altă vorbă, ce, eram prost să-i dau eu cheia de la pătul să se iubească el cu Frida acolo? Ioniță s-a chiorât ce s-a chiorât la mine, văzând că bat în retragere, și m-a amenințat: -Măăă, nu fi prost, tot pun eu gheara pe ea! Am aflat cum o
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
sau zdrențe, temelii măcinate de galeriile șobolanilor, care scoseseră la suprafață mormane de pământ...O vijelie mai acătării, însoțită de o răpăială cu stropi grei, ar fi grăbit sfârșitul agoniei acestor dărăpănături. Putreziseră, atât scândurile de la magazie, cât și ștacheții pătulului gol, căzut într-o rână. În așa zisa cocină de porci, parcă se făcuseră arături de vară: numai brazde și bolovani. În șopronul cu ieslea, unde țineau vara, pe vremea bunicului, vacile și caii, acum scurmau câteva găini și lângă
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
arături de vară: numai brazde și bolovani. În șopronul cu ieslea, unde țineau vara, pe vremea bunicului, vacile și caii, acum scurmau câteva găini și lângă ele cucuriga un cocoș porumbac. În jur, strat gros de găinaț, ca și în pătul, sau în magazie. Acolo să usuce el plante medicinale? Bârr!..Îi vâjâiau urechile,iar pe ochi îi cădeau vălătuci de pâclă. Parcă era bezmetic. A intrat și în focărie, așa zisa bucătărie de vară. Căldări, oale și cratițe, aruncate alandala
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
n fața ochilor. De pe unde or fi furat-o? În magazie, acoperită cu zdrențe, a dat peste o bicicletă nou-nouță. Asta a fost furată dintr-un magazin, scrâșni din dinți cu mânie.Trebuie să fi fost opera lui Ghiță! Sub pătul dădu peste o vechitură de motoretă, ascunsă sub niște scânduri și strujeni uscați. Doamne, ce secături de oameni! Îi venea să plângă:ăștia au fost tatăl și fratele meu! Iar el voia să fie om în rândul lumii, patron respectabil
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
semne ... Te aud pășind ușor ... ușa o desfaci la fel. Lângă soba încălzită cu cârligele în mână, pentru că nu ști de somn, dintr-un ghem de lână albă, croșetezi un mic flanel. Te aud vorbind cu fina, peste gard, lângă pătul, cum că te-ar durea ceva, dar nu ieși să plângi în drum. Te aud în cimitir cum te jelești la mormânt și în lacrimi povestești, cum noi trei, care-am rămas: “Suntem bine !” - lui tăticu, sub adânc. Te aud
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372341_a_373670]
-
dintre poeziile cele mai calde și mai transparente, în care întunecatele ape freatice ale lirismului se luminează, elegiac, pentru câteva clipe: “Mă tot adun pe lângă nucul meu,/ Sădit de tata lângă poarta mare,/ Să-mi fie mai târziu, spre înserare,/ Pătul pentru tristețe - și arșeu.// Și oamenii mi-au spus curând, mi-au spus/ Să îmi ridic pe-aproape și-o amiază,/ Să-mi strâng cuvinte-alese într-o vază,/ De suflet să le am pân’ la apus.// Mi-e inima o
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
ale mele, N-am nevoie de belele! Și la cap mă bați întruna... Că n-aș ști măcar nici una; Mă ameninți, și c-ai vrea Să dai totul altuia? Altul vine, altul pleacă, Corvoadă, treabă de clacă: Catastife, visterie și pătul... Grâu, porumb - nu-ți e destul?! De ce-ai vrea să muncesc eu!... Chiar mânii pe Dumnezeu. - Bine-ar fi ca tu să-mi vezi Tot ce fac, dar vreau să crezi Că din muncă le-am făcut, Nu am
DOCTORUL CEAPĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345459_a_346788]
-
terminasem cu premiul întâi clasa doua la școala primară.” Își mai aduse aminte de reacția celor din casă, când tatăl său a primit ordinul de mobilizare. Toți plângeau... iar mumă-sa era disperată. Își smulgea părul din cap de deznădejde! Pătulul era gol, porumbii de-ai vechi erau pe terminate, iar anul nu se știa cum va fi. Urma cea de-a doua prașilă și ploaia întârzia. Comuna se golise de toți bărbații tineri. Aproape toți dintre ei fusese încorporați, mobilizați
CLEPSIDRA TIMPULUI MINIFRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372632_a_373961]
-
stoluri Și lasă-n urma lor ecouri mute-n zboruri. Se-neacă înspre Sud cu alt parfum al florii, Copiii se adună din nou în curtea școlii, În teascuri vechi mustesc struguri brumați, Pădurea-și plânge-n frunze stejarii desbrăcați. Pătulele trosnesc de rod, muncit, bogat; Ogoarele sunt negre de brazde, de-a lungul și de-a lat. În nopți adânci, când gerul dă să muște, În șiruri lungi se-aude un gâgâit de gâște. Este frumos și bine; este toamnă
SEPTEMBRIE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374751_a_376080]
-
am remarcat odată cu nădușeala ce-i lucea pe față și cu firele de păr umede ce-i ieșiseră de sub dirmea, în timp ce amesteca de zor cu o lingură de lemn, uriașă, într-un ceaun pus pe pirostrii la câțiva metri de pătul. - Săru' mâna mama! Ce faci aici? întrebase vesel Ovidiu, care mi-o luase înainte cu doi pași, cu intenția clară de a-și îmbrățișa mama. - Să trăiți, dragilor! Vă așteptam! Ea e domnișoara ta? întrebase doamna Moise, arătând spre mine
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
vioi prin jurul tulpinilor. Sesizează cu mare ușurință foșnetele, zumzetele, sunetele și pocnetele frunzelor, insectelor, gușterilor și pietrelor. Vă mai spun că domnul Neculau Întârzie cam mult seara urmărind cu nesaț asfințitul, cerul Învolburat, Învăluirile nopții. Și-a amenajat chiar un pătul din lemn special pentru așa ceva În susul grădinii, În care se retrage din când În când pentru a avea o vedere mai largă asupra acestei miraculoase și rare priveliști. Îi mai place să se zbenguiască cu apa, să facă diguri, aducțiuni
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
le convoacă pe cele bune. în ajun de Sf. Gheorghe - zi „în care se fac toate vrăjile” - țăranii din unele zone ale țării culeg ramuri de jugastru și le pun „la casă”, „la streșini”, „în bătătură”, „la oboarele vitelor”, „la pătule și coșare”, pentru „a nu lua alții sporul vitelor”, „ca să înlăture orice farmece” (85, pp. 360-361), pentru ca „să aibă vitele lapte”, ca „să se prindă bucatele” (92, pp. 286-287), „ca să le ia alții sporul” (32, p. 249), să nu strice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de voinic" Hrana originară cată să fi fost grâul, dar a fost suplantat tocmai prin natura climatică a țării, tocmai prin iregularitatea producțiunii. Astfel ingeniul poporului s-a luptat în contra climei cu două plante; mai târziu s-a luptat cu pătulele de rezervă cari, la 1864, au fost desființate. Recoltele rele de porumb sau se repetă peste toată țara din patru în patru ani, sau sunt locale și apasă mai cu seamă unele județe. Lipsiți printr-o rea recoltă de hrană
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ridicîndu-se cu mult nivelul cunoștințelor tehnice ale populațiunilor noastre. Deocamdată suntem avizați la cultura tradițională, deci și la unele neajunsuri ale ei. La întîmpinarea d-lui ministru de finanțe că legile s-ar opune la o muncă silită, ca facerea pătulelor de rezervă etc., avem onoare a răspunde acestui improvizat om de stat că nu oamenii se chinuiesc în favorul legilor ci legile se fac pentru oameni, pentru bunul lor trai și pentru siguranța lor. 81 {EminescuOpXIII 82} Atâta măcar ar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trai și pentru siguranța lor. 81 {EminescuOpXIII 82} Atâta măcar ar trebui să știe un creștin care pretinde a da consilii regelui său și țării sale. Ar rămânea în adevăr a se alege între două mijloace: casele de economie și pătulele de rezervă. Noi credem în superioritatea absolută a celui din urmă mijloc, care nici măcar nu esclude pe cel dentăi, căci se pot și unele și altele. Cu banii din casa de economii nu se pot cumpăra producte decât pe prețul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
celui din urmă mijloc, care nici măcar nu esclude pe cel dentăi, căci se pot și unele și altele. Cu banii din casa de economii nu se pot cumpăra producte decât pe prețul curent - urcat în vreme de lipsă. Pe când din pătule țăranul își ia porumbul cu prețul cel mai mic posibil, cu acela care l-a avut porumbul în anul de bielșug, în care-a fost pus în pătul. Obiecțiunea că s-ar fi comis abuzuri în trecut cu, pătulele nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
producte decât pe prețul curent - urcat în vreme de lipsă. Pe când din pătule țăranul își ia porumbul cu prețul cel mai mic posibil, cu acela care l-a avut porumbul în anul de bielșug, în care-a fost pus în pătul. Obiecțiunea că s-ar fi comis abuzuri în trecut cu, pătulele nu e de nici o valoare. Abuzuri s-au făcut totdauna în toate celea și în toate țările. Daca abuzurile de cari e susceptibilă o reformă ar împiedeca realizarea ei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din pătule țăranul își ia porumbul cu prețul cel mai mic posibil, cu acela care l-a avut porumbul în anul de bielșug, în care-a fost pus în pătul. Obiecțiunea că s-ar fi comis abuzuri în trecut cu, pătulele nu e de nici o valoare. Abuzuri s-au făcut totdauna în toate celea și în toate țările. Daca abuzurile de cari e susceptibilă o reformă ar împiedeca realizarea ei nici o îmbunătățire nu s-ar mai face pe fața pământului. [21
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]