5,724 matches
-
înspumate spasmodic. Să adăugăm și cofetăria eternă cu-acel motan distins, stilat, aplecat ușor, cu-n șervețel alb pe-o labă, în fața halitorilor de baclavale, savarine și profiteroluri! Și s-o acoperim, ca-ntotdeauna-n timp ce scriem, c-o pătură sau c-o plapumă, ca să nu ne tulbure inteligența artistică, pe grațioasa-n șolduri Tamara Nikolaevna! * Ne putem da seama acum, la a cincizecea scrisoare, și care ar fi procentul de plicuri dispărute în neant. Mă incită din ce în ce mai mult chestia
Dea domnul să mă țină trupul și creionul pînă la scrisoarea o mie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13109_a_14434]
-
de spaimă, rugători, le fac mai accesibile, mai puțin extraterestre. Simți că vor să fie salvate și tu ai putea-o face, punîndu-le un opt sau un nouă și-apoi ducîndu-le-n brațe pînă-n prima odăiță luată cu chirie, atîrnînd o pătură la geam, încuind ușa c-o cheie subțire de alamă, ajutîndu-le febril să se descotorosească de întregul lor harnașament bătut în ținte, orbit deodată, de strălucirea lustruită a șoldurilor. N-am citit jurnalul lui Kafka, n-am citit scrisorile lui
Ce soare lent e o femeie! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13211_a_14536]
-
te așezai automat la rînd, dacă erau 2-3 oameni în fața unei prăvălii; se "băga ceva, se "dădea ceva) și așteptăm. "E normal să fie atît de cald, zice unul. N-ați auzit că soarele e din ce în ce mai fierbinte, face explozie și pătura de ozon s-a subțiat; nu ne mai poate proteja. "Știu eu? zice dubitativ o băbuță. Era foarte cald și în copilăria mea, dar nimeni nu se speria de asta; e luna lui Cuptor, spuneau oamenii cu înțelegere. Cred că
Luna lui Cuptor by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Imaginative/13748_a_15073]
-
om rău". Până și turcimea ar fi fost invidioasă (sau mai e încă), observând perfecțiunea artei peșcheșului și bacșișului, la care se ajunsese și pe stil românesc, și pe stil balcanic. Regulile acestei arte au fost dezvoltate magistral, pe segmente, pături și structuri sociale. În bună regulă, funcționează și astăzi. Amabilitatea reală este, desigur, un lux. Cum s-o cucerești de la aproapele tău. Regula ochilor frumoși este destul de improbabilă - dar nu de desconsiderat. Cea mai simplă s-a dovedit a fi
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
independența patriei lor", sub supravegherea unuia dintre nenumărații Lahovary, "exponent al moșierimiii", "biruitor pe câmpul de luptă", anunță, veterotestamentar, anul 1907, cel al ridicării mulțimilor fără nume. Căci ieșirea din labirint este imaginabilă doar prin actualizarea unui potențial revoluționar al păturii rurale, trezit la viață de emisarii muncitorimii, "acei oameni drepți, care nu se simțeau aliați cu cei care obijduiau norodul". Ceea ce prezentul confirmă ca imperativ politic, deceniile revizitate oferă ca anticipație profetică. Manifest închinat noii libertăți regăsite, textul lui Sadoveanu
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
dimineața, cum mă scol și-mi fac o ceașcă mare de teracotă cu cafea, fără a vedea oameni, să intru în lectură. Dacă zăresc cumva pe taică-meu, s-a dus dracului tot farmecul. Nevasta mi-o acopăr c-o pătură. Vă scriu pentru ca să-mi fie rușine. Pentru ca mereu cu o nouă scrisoare să șterg impresia penibilă pe care-a lăsat-o cea dinainte. Vă scriu pentru că ați intuit enorma importanță a lui Scămoșilă-n viața mea. Vă scriu pentru că-l invidiez
Nici roua n-o poate lua de la început by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14328_a_15653]
-
sting și renasc. Amețesc. Pendula vecinilor de sus își face neclintită datoria, tranșînd timpul ca o gospodină hălcile de carne pe o scîndură de lemn. Cu satîrul. Soarele meu, acum albastru, îmi sărută pătimaș mîinile și ele mă ard. Arunc pătura deoparte, merg clătinîndu-mă în bucătărie, îmi ud mîinile și le beau. Mă întorc în pat, cu fața ascunsă sub coate. Știu că e acolo, pîndindu-mi fiecare mișcare, dar "n-am de gînd să-l privesc în față, să-l înfrunt
Însemnările unei insomniace by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/14524_a_15849]
-
albit de soare... constant-constant-constant... repede... dacă... dacă aș putea.... sus... GATAAA! Îmi așez perna pe ceafă, mă înfășor în așternut ca o boabă în teaca ei vegetală, strîns, strîns. Monstrul meu oranj se strecoară fierbinte și umed între mine și pătură. își pune, în semn de iubire, labele fierbinți și umede pe fața mea, șuierîndu-mi în inimă. Care începe să bată iar nebunește: nu are aer, vrea să iasă prin urechi, printre buzele deschise, prin nări. Și pentru că nu-i dau
Însemnările unei insomniace by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/14524_a_15849]
-
Serbia. Era vara, pe la jumătatea lunii iulie. În anturajul regelui și în cercurile guvernamentale, la Sinaia și la București, emoția fu grozavă. Ecoul ei zgudui și vîrfurile sociale mai puțin "amestecate" în politică, difuzîndu-se apoi tot mai slab pînă în păturile mijlocii. Dar țăranii nu se clintiră. Ce-i drept, auziseră și ei de întîmplare. Dar în conștiința lor o țară străină, oricît de apropiată, rămîne depărtată ca-n basme. Ce va să zică o țară? Eee, păi o țară, bunăoară România, va să zică
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
timp, apărătorii din tranșee se răriseră. Unora, obuzele le venise de hac. Pe coasta dealului ascunsă privirii nemților, răniții erau coborîți în sat. Unii mergeau șchiopătînd pe picioarele lor, servindu-se de puști ca de cîrje, alții erau tîrîți în pături de sanitari. Ultimele plutoane odihnite le luau locul. Soldații teferi își priveau camarazii schilodiți fără să încerce să se apropie prea mult de ei. Nenorocirea îi ținea la distanță. Schimbau doar cuvinte de milă și se mirau că nu adaogă
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
și eu nu pot/ și nu mai înțeleg/ dacă acest popor este român/ sau peceneg/ Ședință în bloc ne pică var în ciorba de lemn/ domnule președinte/ și cartofii au fragilitatea prețioasă/ a ouălor/ impiegații roșii/ trag în somn/ de păturile sociale/ din microfoane/ pleacă ordonanțe/ care vor renova cizmele/ vor desena o hartă a porcului/ vor evalua uraniul/ din bulion/ capetele pătrate/ au ieșit printre gratii/ și tactul creioanelor lor/ în ședințele de partid/ va năuci dactilografele/ sudate de neoanele
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
pe care îl torn dintr-un suport de ouă deghizat în răzătoare). Fumez două țigări. Altele decât cele pe care le fumez de obicei, logic! În timpul ăsta, citesc, pentru prima dată în viață, prefăcându-mă foarte interesată, Gazeta Sporturilor. Prin pătura de pe geamul de la bucătărie, pătrunde vag o rază de lumină. Ora 9.00: Cu perucă blondă, ochelari mari de soare, niște haine măsura 48, împrumutate de la o vecină, și pantofi cu tocuri de 20 cm (pe care nu știu să
Un text scris în mare secret! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21148_a_22473]
-
oprit o secundă să-mi iau o pereche de mănuși de unică folosință din mașină (da, am și așa ceva în portbagaj, tot după experiență de la Floreasca). Decid să le dau oamenilor o sarcină ca să mai eliberez locul. „Are cineva o pătură? Nu se poate să-l lăsăm așa în ploaie.” Cererea mea are efect, oamenii încep să parlamenteze și vreo trei pleacă după paturi. Deodată, simt că bărbatul zvâcnește voluntar, încearcă să se ridice de pe jos. „Va rog mult, încercați să
Poate cea mai importantă lecție de viață by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82424_a_83749]
-
e posibil să aveți fracturi la coloană sau la bazin, e foarte periculos să vă mișcați”, îi spun în vreme ce îi țin cu hotărâre capul. Din bolboroseala care urmează, deduc că nu e de acord, dar pentru moment se liniștește. Sosește pătură, Omid o ia și o face sul. Îmi dau seama că vrea să i-o așeze sub cap, un gest reflex, dar complet greșit într-o astfel de situație. „Nu, în niciun caz sub cap, întinde-o pe el”. Mă
Poate cea mai importantă lecție de viață by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82424_a_83749]
-
Dragoș Bucurenci Samusocial din România, pe care i-ați cunoscut în cadrul ediției “Voluntar de profesie” dedicată oamenilor străzii, încearcă în această perioadă să strângă cât mai multe haine, pături, încălțăminte, sau orice alt articol care îi poate ajuta pe adulții străzii să se protejeze de frig în această iarnă și să supraviețuiască de la o zi la alta. Pentru cei care doresc să doneze haine, îmbrăcăminte și alte produse folositoare
Hainele tale vechi pot salva vieţi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82552_a_83877]
-
din cotloane cu bârne arse. Erau aievea sau doar mintea mea le deslușea în tencuiala scorojită inscripțiile scrijelate cu litere șchioape, găurile îndelung râcâite, piroanele masive de care mai atârnau capete de funii, fierăraie și sârmăraie, lanțurile și zdrențele de pături, hârtiile zburătăcite, saltelele pline de pete negre, sfâșiate, cu paie vineții ieșind din acele răni ale cârpei, umbrele pândind în câte un colț de culoar și izbucnind în chiote demente când ne îndreptam pașii într-acolo? Undeva într-o curte
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
celorlalți doar vârsta de mijloc se-mpăienjenește în zori cântul de greiere în casa pustie dimineața mă trezesc de-a binelea din coșmarul de treizeci de ani pe podea deschid ochii ea e acolo se lăfăie mi-a luat perna pătura zâmbetul Ťmarș, potaie, nenorocito, javrăť îi spun se gudură mă miroase cere de mâncare mă privește cu ochi umezi până când încep să o mângâi m-a trezit de-a binelea frica în vremea aceea iubirea era o jucărie nouă pe
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
sufletul meu încă îl caută pentru a-i dezlega înțelesurile. A trecut de atunci un secol, tata se născuse chiar la începutul lui, în 1902. Cam pe atunci, în țară era un suflu nou, erau marile schimbări aduse de o pătură socială mai nouă, burghezia. Aflată la începuturile ei, mica burghezie, care își făcea simțită prezența în mai toate satele, era un factor de înnoire a vieții, cu vădit progres, care ne apropia de civilizația europeană. A început să se dezvolte
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
mare a satului trecea alene Lirică Gumaru zis Fitil. Precum știm abilitatea celor din rural de a da porecle este una pierdută în negura vremurilor, iar logica acestui fapt rămasă tot acolo. Lirică era îmbrăcat ca de obicei cu o pătură în care făcuse trei găuri, fără încălțări, fiindcă nu era decât luna noiembrie și purtând același toiag noduros de care putea fi cu greu deosebit. Pe lângă el Stan, o răpciugă de câine, care părea mai mult o stafie, dacă nu
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
statului român. Cînd ele nu vor mai coincide, burghezia română va deveni internaționalistă și imperialistă, cu o condiție însă: să aibă putința să fie imperialistă. Rezumînd, burghezia română a fost produsă la început de capitalul occidental, pentru ca apoi, odată formată pătura indigenă a burghezilor români, aceștia, trecînd din etapă în etapă și din mentalitate în mentalitate, să contribuie mai mult sau mai puțin conștient la formarea României moderne. Este o iluzie să credem că burghezia română a fost o formă fără
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
este sete, dacă am băut apa. Și eu nu am putere să-l opresc, nu-i zic nimic, nu-l opresc, mie gestul lui mi se pare cutremurător. Pleacă fără să-mi mulțumească, apoi se Întoarce, fărâmând farfuria, rupându-mi pătura pe care stau. M-am așezat pe nisip și el mi-a tras o palmă peste obrazul stâng, Încă o palmă peste obrazul drept, un picior În burtă și cu o privire disprețuitoare, oribilă mă scuipă În față iar eu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
a z ă , exagerează. Totul devine dintr-o dată hiperbolic. El devine un munte care are un singur ochi, un ciclop, cu o lumină roșie care mă anihilează, nu mai pot gândi. Pe jos numai cioburi din vasele mele, bucăți din pătura ruptă, și bucăți din conștiința mea, care a primit pentru prima dată În ea ura. Da, și totul se petrece În mine cu Încetinitorul, eu parcă plutesc, iar el dispare ca și când niciodată nu ar fi fost, dar rămâne În mine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de muritori de foame, aceiași 4 milioane de membri P.C.R., nu toți, firește, că nu toți au acces la situații privilegiate, dar aceiași 4 milioane, din rândul lor s-au recrutat, noua aristocrație financiară-economică socială a României, noua burghezie privilegiată, păturile superpuse care sug, asupresc și batjocoresc acest popor. 1. Vă prezint, spre exemplificare, replica domnului Turianu, membru Încă În Colegiul CNSAS, funcție asimilată celei de Secretar de Stat: „Întrebat dacă s-a dat și un verdict În acea ședință, a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
aime! DE-ATÂTA DOR! lacrimi lungi, suspine tăiate de foarfeca sufletului... și ochi Închiși - Întunericul mă duce spre tăcere, unde se respiră concluzia disperării. cortina nu se mai ridică, actorii și-au decapitat magia shakesperiană! timpul se Învelește cu o pătură moale, de aprobări simple, după ce a rostit, golit de sânge: qui bono? e atât de plictisit, Încât seamănă cu un director Îmbătrânit de gălăgia recreațiilor, care Îi amăgesc tâmplele... cu el nu se joacă nimeni! ce va urma? capul aplecat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
1978, i-am văzut cu ochii mei făcând praf două cămine (căminele numărul 1 și 2) ale complexului din Timișoara, într-un război în toată regula - cei implicați erau, mi se pare, palestinieni și sirieni: geamuri făcute țăndări, uși baricadate, pături și saltele incendiate, "cocteiluri molotov", împușcături. În același timp, Adrian Năstase urca, treaptă după treaptă, pe scara ierarhiei politico-ideologice. Revoluția l-a prins, în misiune, în Coreea de Nord, după ce, ani de zile, străbătuse pământul pentru a le explica occidentalilor ce înapoiați
Tandemul securist-turnător by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10341_a_11666]