88 matches
-
trei picioare, sta o fată ca de douăzeci de ani și se necăjea să aprindă un foc de ciucalăi. Când bătrânul și Niță intrară, ea își scoase capul de sub horn. Întoarse ochii și rămase mirată în fața străinului. Fără voie își pături fusta de cit și cămașa de pânză, apoi zâmbi: Bună ziua... zise Niță Lepădatu ațintindu-și ochii asupra ei. —Mulțămim dumnitale, bădică... Moș Nastase căuta după ușă cofa. Bătu în ea cu vârful opincii. Zise repede, cu glasu-i ascuțit: —Așa... hm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lumânarea. - Aha, e bine! Ești avocatul? - Nu, profesorul. De ce? - Ai pus ceva bani pentru lumină și capelă? - Nu, dau acum... întind trei sute. - Ajunge. La cei din partea lui Costache le dau la poduri cămăși și la cei din partea Tincăi le dau pături. La bărbați, de femei se ocupă Dana. Și-avem mai multe cămăși. Se uită la verigheta mea. - A venit și nevastă-ta? - Îmi... îi pare rău, nu putea, a fost trimisă cu slujba... Ce să-i faci... Dialogul a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Nistea nu știa, dar se pricopsise cu un sifilis de la țigăncile pe care le frecventa ca vajnic soldat al patriei proletcultiste; ca să le obțină farmecele și nurii fura de la cantina regimentului pâine și pături, și se ducea cu pâine și pături ca să le f..., iar tuciuriii Îl așteptau ca pe mântuitor, rupți de foame și gata să vândă păturile armatei române la piață, fără nici un complex. Așa că nici vorbă de „fobia podurilor“, fiindcă, În afară de sifilis, bietul de el venea din adolescență
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
ciocârlia clinchetele argintii, Atunci este primăvară, când-și-au zborul fluturii? Când pe lac sclipiri de aur se-oglindesc în ochi de zori, Când și munții se apleacă lăsând loc în colț, de flori, Când șiraguri de mătase își țes pături pe sub nea, Atunci este primăvară, când cerul aproape-ai vrea? Când se face primăvară între lebede pe lac? Atunci când e lună nouă și mă lași ochi dulci să-ți fac? O coamă de cal Ce-i gândul, ce-i gândul
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
învălui tristețea. Totul i se păru murdar, cerul ca o leșie, zidurile casei, lămpile unsuroase care ardeau în pomi. Roșioară îi făcu semn lui Stere. Acesta se ridică și intrară în casă din nou. Soacra așeza rufele pe pat, le păturea una peste alta și ofta. Le dădu în primire mirelui. - Uite, maică: șase cearșafuri, șase fețe de pernă, saltea de lână, perdele, preșuri, batiste, bluzele fetii, fotele, hainele, pantofii, ciorapii, două fețe de masă, tot... Dogarul avea o față veselă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Când se ducea la vreo paradă, trecea de la un podium de prezentare la altul, cu carnețelul de notițe În mână, pregătindu‑se astfel să revină În Statele Unite spre a spune societății new‑yorkeze ce va dori ea să poarte - iar păturii de mijloc americane ce i‑ar plăcea să poarte - În singurul mod care conta cu adevărat. Și nici prin minte nu‑mi trecea că Miranda acordă o atenție sporită articolelor de Îmbrăcăminte care se perindau pe podiumuri pentru că așa vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
E necesar să știi cine e Gioconda, alta decât mireasa de cartier cântată de Ștefan Bănică în acei ani, și să- i fi băgat de seamă, măcar o dată, surâsul. Avem de-a face cu primul produs al propagandei cinematografice adresat „păturii intelectuale”, echivalentul vizual al propoziției standard de lucru a activiștilor : „Înțelegem și problemele intelectualilor”. Iată schema : Caius Bengescu (nume mai „intelectual” de atât, antichitate romană plus Hortensia Papadat, era greu de dat personajului) este un fiu de boieri cu conac
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
schimb de generații este urmat de o modificare radicală a structurii sociale, nu mai puțin inexorabilă. Burghezia și păturile mijlocii au fost distruse. O largă categorie se urbanizează și se proletarizează doar formal, fără a înceta să aparțină, de fapt, păturii ț ărănești. Deci, schematic vorbind, jos, statul țăranilor și muncitorilor, sus, clasa sau casta nomenclaturistă, aparatul de partid și de stat. Este noua clasă conducătoare de care a vorbit M. Djilas apoi M. Voslenski, fenomenul cel mai caracteristic al societății
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
I. Valerian, poet acustic, cu preferințe pentru lugubru, în Caravanele tăcerii, în măsura în care evoacă pustiurile sahariene: Vin caravanele ce le-am crezut pierdute În zarea țărilor necunoscute Și-aduc poveri de fildeș și de aur... Și cum alunecă alene, Purtând tăcerea păturită pe surile spinări, Par șiruri de corăbii ce se întorc din larg, Greoaie - fără de catarg, Alunecând ca într-un vis bizar Spre-un port imaginar. G. BĂRGĂUANU G. Bărgăuanu cântă migrația vehiculelor cu roadele pămîntului(care cu grâu, butoaie de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Început la 30 martie, Congresul intelectualilor a ținut o săptămână; dar campania pregătitoare a Început Încă de prin februarie. În concepția plină de grandomanie a oficialilor, manifestarea se voia o trecere În revistă și o verificare a atașamentului partinic al „păturii”, al marelui batalion ne-muncitoresc: creatorii de valori științifice, tehnice, artistice. Deviza congresului era Pace-Cultură, iar manifestarea trebuia să cuprindă toate instituțiile culturale, științifice, de Învățământ și obștești, Începând cu cenaclul de fabrică ori de cămin cultural, cu organizațiile sportive
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a acestui regulament, după cum precizează același Costache Radu, Bacăul „în privința curățeniei și a sănătății orășenilor, era lăsat în voia lui Dumnezeu. Cea mai mare parte a orașului era o statornică murdărie. Ogrăzile caselor nu erau curățate niciodată, gunoiul se punea pături peste pături și acolo putrezea, (...) mulți având dughenițele lor la uliță, gunoiul ce-l scoteau din dugheană și din casă îl puneau în stradă dinaintea ușii, căci peste o zi sau dou) bătea un vânt mai tărișor și-l împrăștia
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a poeziei lui Conachi. În epoca următoare, să-i zicem epoca Alecsandri, asupra poeziei române se exercită influența altei literaturi străine, a unei mari literaturi, a poeziei romantice franceze. Această literatură convenea perfect spiritului public din România din acel moment, păturii intelectuale de după 1830. Dar nu toată poezia romantică franceză convenea acestui public. Musset, poetul deja al orașului, nu convenea speciei Bolintineanu-Alecsandri; și nici poetul filozof Alfred de Vigny. Și fiindcă poezia lor nu corespundea la necesitățile noastre sufletești de atunci
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ce facem că pături aveam numai din aia slăbuțe, no Misi ce facem? Săracu’ fratele meu, am stat așa, cum sa spun unul lîngă altul..... Șocul unei astfel de priveliști nu putea fi temperat de faptul că prizonierii Își aduseseră pături cu ei. Deseori, imaginea noilor locuințe le făcea pe unele femei, precum Cocîrlă, sora și prietenele ei, să izbucnească În lacrimi. Din păcate, rușii nu erau foarte Înduioșați de astfel de situații: Era paturi suprapus, era gheața mai mare de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]