326 matches
-
într-un an pe care nu-l știm. în anii 40 ai veacului al XVIII-lea se afla în cercul Cantacuzinilor peregrini și în 1740 (an în care a murit Doamna Păuna), scria, în românește, la Brașov, diata energicei Doamne Păuna, văduva lui Ștefan Cantacuzino. „Paraflază”, însă, testamentul în italiană: „La presente scriitura, ossia testamento, dettata mi dalla metta signora principesa, l’ho scritto io, Vladislav di Malaesco”. Văduva își dicta testamentul și parcă îi auzim glasul poruncitor, căci înșirarea ultimelor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
marele ban Cornea Brăiloiu (este socotit ctitor la mănăstirile Baia de Aramă, țânțăreni și Tismana, iar la biserica gorjeană din Văleni - zidită de el - este pictat cu ceilalți membri ai familiei), cu marele ban Preda Brâncoveanu, pictat la Hurezi, împreună cu nevastă-sa, Păuna, în „dunga cea mare și blagendină...” (ctitor la mănăstirile Brâncoveni, Gura Motrului și Dintr-un Lemn), cu marele clucer Diicu Buicescu, pe care Matei Basarab l-ar fi vrut urmaș în scaun (împreună cu Matei Basarab a ridicat Mănăstirea Drăgănești din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Drăghici și nepot al lui Șerban Cantacuzino (a fost ctitor ori a terminat lucrările la schiturile Pătroasa din Dâmbovița, țigania din Vâlcea și Lespezi - care fusese început de tatăl său, Drăghici Cantacuzino - și la mănăstirea Cobia; împreună cu maică-sa, Păuna, fiică a lui Diicu Buicescu, este ctitor al bisericii din Măgureni), cu alt fiu al lui Drăghici Cantacuzino, marele vornic Șerban (cel ce a refăcut Mănăstirea Comana - unde a fost și înmormântat - și și-a legat numele de edificarea multor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Grigorie Voevod, Io Antonie Voevod, Io Duca Voevod, Io Șerban Cantacuzino Voeod, Io Constantin Brâncoveanul Voevod: au zugrăvit a doua oară biserica, și au învelit cu aramă, au dat cădelnițe de argint. Io Ștefan Voevod Cantacuzino i g[ospo]jda Păuna: au dat dijma de la Ochița mică. Io Nicolae Alexandru Voevod, Io Ion Voevod, brat Nicolae Voevod, Io Constantin Nicolae Voevod, Io Grigorie Ghica Voevod, Io Mihai Racoviță, Io Radu Voevod, Io Petru Voevod, Io Simeon Voevod, Io Șerban Voevod, Io
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Io Mihai Voevod, cel Viteaz 61. în mai toate aceste pomelnice, unele „personalizate” - cum sunt cele identificate de Nicolae Iorga la Mănăstirea Mărgineni: al Saftei Stolniceasa (prima nevastă a stolnicului Constantin Cantacuzino), al Margăi Spătărescu (soția spătarului Mihai Cantacuzino), al Păunei Spătăreasa, al Maricăi Logofeteasa Cantacuzino (amândouă cumnatele Saftei)62 - (cu o circulație destul de liberă; ele trec uneori de la un lăcaș la altul; din fragmentele transcrise de Nicolae Iorga se vede limpede că între pomelnicele bisericii Sfântul Nicolae din Lacuri - [o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Manul, unde ctitorii și familia lor sunt înregistrați la „morți” - inscripția este din 25 august 1846: „Morți: Constantin v(o)iv (o)d, Marica d(oa)mna, Mathei v(o)iv(o)d, Elena d(oa)mna, Papa, Stanca, Preda, Păuna...”69. Femeile - soții, fiice - sunt prezente, cum se vede, în pomelnice, după cum figurează și în pisanii (când ctitorii erau soții lor Domnii, și în tablourile votive. Zidind „beserecucea” bolniței de la Hurezi, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, Doamna Marica, soția lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
doamna Elena a lui Matei-vodă venit-au în scaun în București, marți, dechemvrie 18 dni”. Maria, Doamna lui Grigore I Ghica, era mai influentă și mai autoritară decât caimacanii lăsați de bărbatul ei plecat la război. La fel de influentă a fost Păuna, soția lui Ștefan Cantacuzino. Soțului ei (care - ne spune Anton Maria del Chiaro - i-a construit consoartei sale foarte repede, „în câteva luni”, un palat, care, deși „mic” - pentru el Vodă luase un colț din grădina ce cobora din fața palatului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din această pricină a fost ucis, în 1667, la Istanbul; un cronicar muntean îi cunoaște pe criminalii mânuitori de otravă - Balasache și Nicola Sofialâul, greci amândoi -, în vreme ce altul ne spune că ar fi murit de ciumă), a fost însurat cu Păuna, fiica marelui spătar Diicu Buicescu 298. Era această alianță o punte extrem de profitabilă către marea boierime românească, fiindcă Diicu Buicescu era rudă cu Matei Basarab. Vodă, care la un moment dat voia să-l lase chiar moștenitor la domnie, afirma
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și dincoace de Carpați manipulatoarelor de farmece li se putea întâmpla moarte. Astfel, au fost spânzurate - spune Anonimul Brâncovenesc - din porunca lui Ștefan Cantacuzino două călugărițe de la Mănăstirea Dintr-un Lemn, învinuite că ar fi provocat, prin farmece, „îndrăcirea” Doamnei Păuna Cantacuzino. Mihai Viteazul - furnizez aceste exemplu, oferit de Șarolta Solcan (Femeile..., p. 263), pentru a ilustra omnipotența superstițiilor - a poruncit să fie ucisă („pus-a Voievodul de au omorât-o”) mama lui Ioan Raț (după ce acesta fusese omorât), „ca să nu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
atâta amar de ani, se află la Mănăstirea Dintr-un Lemn (unde chipul Doamnei 598, alături de cele ale lui Matei Basarab și Doamnei Elena, ale lui Preda și Papa Brâncoveanu, al lui Constantin Brâncoveanu, ale lui Ștefan Cantacuzino, și Doamnei Păuna și, firește al soțului, Șerban Cantacuzino, este zugrăvit între ctitori: „d[oa]mna Maria s[o]ția lui Șerban v[oe]v[o]d”599). Lespedea de mormânt, aflată sub jilțul arhieresc (Iorga afirmă că textul i-a fost comunicat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1928 până în iunie 1929, având subtitlul „Revistă culturală și pedagogică pentru preoți, învățători și popor”. Din martie 1929 include și un supliment intitulat „Miorița culturală și socială”. Comitetul redacțional: Radu Petre, Ghica Popescu, D. Udrescu, C. Mocanu, I. Cosmescu, Gh. Păuna, Petre Niță. S. își propune să apere și să propage valorile naționale, „comorile ascunse ale geniului popular”, să popularizeze cultura „în viața nouă a satelor”, să contribuie la perfecționarea învățământului la sate, apropiindu-l „cât mai mult de nevoile sufletești
SOLIDARITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289784_a_291113]
-
decadentismului burgheziei, pe când Stéphane Mallarmé ar începe dictatura cuvântului. În Nichifor Crainic și Lucian Blaga V. nu vede decât cultul iraționalului, în G. Bacovia „un sensibil participant la viața socială a timpului său”, Mihail Sadoveanu nu există decât cu romanul Păuna Mică, Al. Sahia dă printre primii eroi pozitivi ai literaturii române, poezia lui A. Toma este „un exemplu de ceea ce trebuie să fie o poezie înaintată”, iar D. Th. Neculuță ar fi primul poet român care „a considerat poezia ca
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
82 6539. Radescu Despina, 9 apartamente, București, str. Loreanu 19a; str. Matei Basarab 26 6540. Rusiecki Constantă, 7 apartamente, București, str. Mitr. Dosoftei 73; str. Veniamin Costache 5 6541. Racoveanu Virgil, 7 apartamente, București, str. Speranței 13 6542. Rădulescu Gh. Păuna și Marin, 7 apartamente, București, str. Șerban Vodă 8 6543. Rusu Florica, 4 apartamente, București, str. Lânăriei 3 6544. Rădulescu Stamate, 2 apartamente, București, str. Vânători 27 6545. Radulovici Iuliu, 4 apartamente, București, Alex. Lahovari 9; Lugoj-Severin, str. A. A
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
după revoluția din 1905 În Rusia, după trădarea generoșilor la noi, ș.a.m.d. (Ă). Posibilitățile d-lui Ion Vitner de a conduce analiza literară de la discutarea concepției de viață a romancierului, până la amănuntul expresiei sunt evidențiate de cercetarea romanului Păuna Mică. (Ă). În comparație cu o astfel de analiză, cea consacrată chiar numai unei probleme legate de personalitatea lui Eminescu, ne apare săracă. Mai ales ca nu suntem de acord că «sclipirea Luceafărului» se Întunecă pe măsură ce timpul Înaintează. Dacă ar fi astfel
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ion Moraru, Ioan Ghițulescu, Ghereu Nicolae, Fica Moise, J. Fodoran, Dumitru Ioniță, Florin Passeghian, C. Nene. Ștefan Boiangiu și Mihalache Ștefan (de la Grivița Roșie); Ioan Nicolau, Teodor Dițulescu, Gh. Ciotloș, Nicolae Duță, Mihai Georgescu (la Vulcan), L. Almosnino, Cornel Iacoveanu, Păuna Răsvan (de la P.T.T.). În afară de cercurile literare din Capitală, au luat ființă, de asemenea un număr de șapte cercuri literare răspândite prin centrele industriale de provincie. Astfel de cercuri literare, care s-au afirmat prin activitatea lor sunt acelea de la Sovromtractor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
115 Purcaru, Ilie 271, 289, 303, 345 Pușcariu, Sextil 238 Pușkin, Al. 123 R Rachieru, Z. 222 Radișcev, A. N. 123 Radovan, Maria 30 Radu, A. 222 Radu, Costin 300 Raicu, Al. 188 Raicu, Mihail 142 Rațiu, Iuliu 222 Răsvan, Păuna 217 Rău, Aurel 191, 267, 285; 302 Răutu, Leonte 193 Rebreanu, Liviu 102 Regman, Cornel: 180, 189, 243, 343 Roaită, Vasile 307 Rodan, Eugen 350 Rogoz, Adrian 61, 241 Rohan, H. 73 Roller, Mihail 308 Roman, Gh. 93, 96 Rosetti
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
1947), Veronica Porumbacu (Cântecele Babei Dochia, 1947) ș.a. Începând cu anul 1948, În poezie și proză, patosul social va fi călăuzit apre cel partinic și socialist: Victor Tulbure (Vioara roșie), Marcel Breslașu (Poeme pentru un ziar de perete), Mihail Sadoveanu (Păuna mică) ș.a. Paradigmei proletcultiste, copilăriei RS, Îi aparțin și numeroasele poezii despre contemporaneitate, publicate În: Flacăra, Contemporanul, Scânteia, Viața românească, cum ar fi: lirica șantierului, susținută de Dan Deșliu, Nina Cassian, Victor Tulbure, Ion Potopin, Petru Vintilă, Eugen Jebeleanu, Sebastian
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
față de tot ceea ce s-a scris până atunci. Majoritatea operelor sunt orientate politicește și vădesc o poziție din ce în ce mai combativă a autorului. Această constatare se referă de altfel nu numai la literatura temelor noi, dar aproape la întreaga literatură. Dacă în Păuna Mică, Oameni la pândă, Sbucium, Otravă și altele, poziția ideologică a autorilor este încă confuză, în Desculț, Negura, Zilele vieții tale și Evadarea ea se definește mai precis. Mai ales Negura este o viguroasă demascare a provocatorilor războiului antisovietic. Totodată
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
prin fascicole de refracții subiective, halucinante, povestirea Proiecte de trecut integrează un aspect al dramei istorice parcurse de poporul român sub comunism într-un motiv literar universal, reactualizând povestea lui Robinson Crusoe într-o nouă versiune, superioară celei sadoveniene din Păuna Mică, comparabilă cu cea din Cefalu de Lawrence Durrel. Alta e modalitatea artistică în Imitație de coșmar (1995), unde nu realul preia atribute ale fabulosului, ci o scenerie onirică revelă uluitor un implicat al realului. Romanul Sertarul cu aplauze (1992
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
CANTACUZINO, Mihai (1723-1793), istoriograf. În spița multicentenară a Cantacuzinilor, C. se înscrie în a 20-a generație (din care patru ilustrau deja o viguroasă ramură nord-dunăreană), ca fiu al lui Matei, mare ban al Craiovei, și al Păunei (provenind din neamul Rustea) și strănepot, în linie colaterală, al stolnicului Constantin Cantacuzino. Tânărul educat și chibzuit preia, îndată după moartea tatălui (1742), succesiunea unei averi considerabile (o va administra ireproșabil, îndepărtând treptat pericolul creanțelor ce o grevau) și, ca
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
-l ciugulească din palma ei, așa cum cerea arta vânătorii. Era deci o cunoscătoare. Și, întorcându-și calul, prințul se întrebă unde și în ce împrejurări dobândise ea acea cruzime rafinată. Însoțită de medicul ei, Guibert, Marioritza pornise de dimineață spre Păuna, casa de vânătoare a prințului. Un veritabil conac, bine întreținut, cu un singur cat, mai multe încăperi și o streașină largă, trasă peste cerdacul mare din față. Moșia avea loviști și braniști îngrijit delimitate prin graduri vii sau bariere de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
succes. Plecarea Marioritzei îi surprinsese pe toți cei care o cunoșteau. Lăsa un mare gol în urma ei. Îl resimțea și prințul. Dacă era sincer cu el însuși, trebuia să accepte că asta se întâmplase din momentul în care șoimarul de la Păuna îi trimisese vorbă că Além revenise la casa șoimilor. Pictorul îi invită în atelier, arătând o atenție deosebită față de Mariam. Îl chemă imediat pe Luciano și îi ceru feciorului să le aducă băuturi răcoritoare. Apoi se apucă grăbit de treabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
stăpânii ei. Că într-o dimineață, vezi dumneata, șezând ea așa, cu tava și micul lor dejun dinaintea ușii întredeschise, l-a auzit pe prinț. Tocmai îi propunea soției să petreacă împreună ziua aniversării, doar ei doi, în pădurea de la Păuna. Cum nu mai auzea nimic, a dat să intre cu tava în dormitor, dar i-a găsit sărutându-se într-un fel care a buimăcit-o. Biata fată, desigur, fiind obișnuită cu lucruri mai puțin... elaborate. „Nu știam, doctore, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
proptise în bot pentru o tumbă ciudat de moale. Ultima. La mijlocul scării, oprit în dreptul oglinzii venețiene, prințul se înfioră. Încă mai simțea mâna rece a „distrugătorului de lume” pe inima, pe sufletul, pe viața lui. PAGINĂ NOUĂ 25 Pădurea de la Păuna era o pădure seculară. Un veritabil codru alcătuit din mai multe varietăți de stejari, fagi și frasini. Copaci foarte înalți și foarte bătrâni, cu trunchiuri noduroase, năpădite de liane de viță sălbatică sau de iederă, cu rădăcini puternice ascunse sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
peste ea apă ca s-o răcărească. — Hi! hi! hi! Îmi place! Hi! Hi! Hi!râde fericită Prințesa ceea ce le determină pe țigănci s-o mai ude. — Mumo, Dedi, mergem pe la case. Nu departe! Nu. — Să nu stați mult! — Rozmarine, Păune, strigă Rusalda. — Hă! răspund ei. — Veniți încoace. Când au ajuns, țigăncile le-au spus să meargă cu fetele, să le însoțească. Dar noi sântem paparude? — Nu mă, doar să le urmăriți să nu să ie vrun vlăjgan după ele. Au
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]