7,104 matches
-
vreau zece saci cu grăunțe de porumb, zece saci cu grăunțe de mei și zece saci cu grăunțe de grâu. - De unde știm noi că spui adevărul și că povestea ta merită cât ceri pe ea? Întrebară cei doi cocostârci care păzeau poarta palatului. - Împăratul trebuie să hotărască asta, zise pasărea, de nu-i va plăcea nu mă va răsplăti! Cocostârcii se sfătuiră între ei și hotărâră să îi dea drumul păsării străine în sala tronului. Și bine făcură căci Pană Împărat
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1489579507.html [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
domnește peste toți și-L slăvesc și eu. Rege al regilor, domnind peste regi, cine e El? Este Dumnezeu Sfântul, Binecuvântat Fie El. Fiindcă îngerului Lui i-a poruncit să te aibă în pază pe oriunde treci, Domnul te-a păzit la plecarea ta și la întoarcerea ta, în veci. ----------------------------------- https://www.youtube.com/watch?v=C1nVGAbZcyg Lucian-Zeev HERȘCOVICI http://baabel.suprapus.ro/2016/07/salom-aleikhem/ Ierusalim, Israel 14 iulie 2016 Referință Bibliografică: Lucian-Zeev HERȘCOVICI - ȘALOM ALEIKHEM / Lucian Zeev Herșcovici : Confluențe
ŞALOM ALEIKHEM de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1469595849.html [Corola-blog/BlogPost/368418_a_369747]
-
asta? - Crezi că Dumnezeu a greșit când i-a făcut pe șobolani? - Mă pui în încurcătură... - Au și șobolanii rostul lor, mai curăță pământul de câte o mortăciune pe care noi oamenii nu vrem să o îngropăm și să ne păzim mai bine sănătatea. Și a noastră și a copiilor. - Eu nu pot să-i sufăr. Îmi mănâncă porumbul. Dacă ai vedea câți știuleți mi-au curățat în pătul, mi-ai da dreptate. - Ai mașină de bătut. Și dumneata știi mai
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_12.html [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]
-
mai mărișori și nu mai sug. - Și dacă fată iar? - Te scap și de ăia. Îi împart pe la copii, pe la ciobani. Găsesc eu. - Nu vrei cu nici un preț să castrez cățeaua și pace bună. - Ăsta e rostul ei: să-ți păzească ograda și să facă pui. Câți copii are Mitu pocăitu'? - Păi, să fie vreo șaisprezece. - Vezi? Și primăria nu a trimis pe nimeni să-l castreze. Să nu mai facă și alții. - Aoleuuu, asta ar însemna mutilare, bre. - Adică la
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_12.html [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]
-
au plâns în hohote; am primit în vara anului 1989 - la Grădina de vară Central, când am văzut spectacolul “Eu vin din Munții Latiniei” - al fraților noștri moldoveni, în frunte cu iubitul poet Grigore Vieru, spectacol la care am fost păziți cu câini lupi și oameni în uniforme albastre, să nu ne manifestăm altfel, decât plângând și aplaudând până la epuizare. Și asta am făcut vreme de câteva ceasuri. Eminescu era printre noi, prin glasul neasemuit al Doinei și al lui Ion
UN OM FASCINANT ŞI LEC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1397592427.html [Corola-blog/BlogPost/347816_a_349145]
-
printre noi, prin glasul neasemuit al Doinei și al lui Ion Aldea Teodorovici. Spectacolul a avut forța poematică a unei revelații - românii pot fi uniți în cuget și simțire, prin Cântec și Poezie. Și autoritățile știau asta, de aceea îi păzeau bine și pe artiști și pe spectatori. Oricum, din suflete nu există smulgere. Iar faptul că nu eram încă liberi devenise nesemnificativ. Astăzi, când suferim de prea multă libertate, devenită libertinaj, nu ne mai îngăduim să fim sentimentalii apărători ai
UN OM FASCINANT ŞI LEC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1397592427.html [Corola-blog/BlogPost/347816_a_349145]
-
indivizi cu interese diferite, deciziile sunt luate în urma unor „N combinații de X”. Știm în ce direcție vor să acționeze acești baroni dar nu avem cum să anticipăm când și cum vor acționa. Ținând seama că secretul în cadrul partidului este păzit drastic, întreg partidul devine o bombă politică cu declanșare imprevizibilă. Totodată, Ponta este un om amoral adică fără de morală și fără caracter. Pe el nu-l preocupă dacă acțiunile sale respecta rigorile vreunei morale (creștine, mozaice, islamice) ci, doar, dacă
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_statul_si_bise_viorel_roman_1387706275.html [Corola-blog/BlogPost/363615_a_364944]
-
puneau cartofi pentru iernat, praz, lăsau câte o răsuflătoare pentru aerisire și așteptau mai liniștiți primăvara. Cine avea vie, făcea asemenea îngropând sticle cu vin, că se păstrează, ziceau ei, mai bine ca la butoi. Veneau apoi restul sărbătorilor, oamenii păzeau posturile, îi îndemnau și p cei mici să facă asemenea, se duceau la biserică, noi copiii, ne pregăteam să mergem cu colindețele, cu buhaiul, cu plugușorul de anul nou, cu sorcova de sfântul Vasile în prima zi a anoului an
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
Braga și eu, care scriu acestea. Ceilalți vinovați erau duși prin alte colonii, la muncile de primăvară. A doua zi, dimineața, încolonați câte cinci, cu sapele în spate, ne-au scos la prășit porumbul, într-un mare lan de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă, nu aveam voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată. Nu aveam voie să ne mai odihnim, sprijinindu-ne în sapă, ca de obicei. Trebuia să prășim mereu. Nu
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
anul acesta Ți-au fost furate două săptămâni De toamnă lăsându-ți anotimpul Fără parfum și culoare. Ți-am spus să mai numeri o dată Zilele și să îți amintești Ce vise te-au cucerit... Căror nopți le-ai stat alături Păzindu-le liniștea!? Ai continuat să crezi Că mai trebuie să aștepți În mijlocul drumului Îmbrățișările trecătorilor. Îmi pare rău că îți spun... De două săptămâni Tot ninge iar tu, nu vezi Decât că plânge cerul Cu lacrimi de gheață. Cine ți-
STAI LINIŞTIT, DON QUIJOTE! de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Stai_linistit_don_quijote_gabriel_dragnea_1384951563.html [Corola-blog/BlogPost/342116_a_343445]
-
să merg și rătăceam mult.Știam să plâng. Aveam un destin.... XXVI. STATUIE ÎN AMURG, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1412 din 12 noiembrie 2014. Statuie în amurg Și iată-mă la capătul zilei încremenit în lutul meu păzind ritualuri profane la picioarele mele, alte statui solitare cu brațe descarnate implora un cer pustiu și cu lacrimi de piatră povestesc un timp de jale Statuile se clatină. Statuile cad. Se fac iarăși lut. Alte statui solitare se ridică de
MARIUS HORVATH by http://confluente.ro/articole/marius_horvath/canal [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
încredere, confort sufletesc și dragoste față de valorile perene ale spiritualității și culturii noastre autentice!... Și, totodată sfinția sa realiza faptul că păstorul duhovnicesc trebuie să arate în toate bună-rânduială. Fiindcă în bună-cuviință stau toate chipurile unei purtări frumoase. Păstorul duhovnicesc își păzește buna cuviință în relațiile sale când: - nu își neglijează îndatoririle sfinte și apostolia sa; - când își amintește că trebuie să fie, oriunde și oricând, un model creștin, când vorbește și când tace; - când se conformează el însuși responsabilităților care decurg
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO by http://confluente.ro/In_memoriam_preacuviosul_parinte_pe_stelian_gombos_1340870789.html [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
încheie cu cuvintele: „Dăruiește-mi, Doamne, să-mi văd păcatele mele și să nu osândesc pe fratele meu”. Este făcută cu stăruință pe toată durata Postului Mare. Te-ai aștepta ca, atunci când te rogi cu așa mare stăruință să te păzească Dumnezeu de păcate, să fie pomenite păcatele cele mai grave: crimă, desfrânare, pe care noi le socotim a fi mai mari și mai rele, dar Sfântul Efrem nu le pune acolo pe acestea, ci zice: „Dăruiește-mi să văd păcatele
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO by http://confluente.ro/In_memoriam_preacuviosul_parinte_pe_stelian_gombos_1340870789.html [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
toate punctele de vedere. Limba lui maternă era greaca, dar mai cunoștea ebraica, aramaica. După efectuare studiilor în drept, el a ocupat o funcție importantă de procuror, fiind foarte zelos în practicarea profesiei de procuror. Iată, spre exemplu, tânărul Saul păzea hainele lapidatorilor arhidiaconului Ștefan, în timp ce acesta era mișelește omorât cu pietre de către iudei. Apoi, după cum se știe, pe drumul Damascului, Saul primește șansa schimbării definitive, devenind cel mai zelos ucenic al lui Hristos, fiind, de departe, cel mai destoinic și
SFINŢII APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL – PRIMII MISIONARI AI BISERICII LUI HRISTOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1403950897.html [Corola-blog/BlogPost/347477_a_348806]
-
nevoințelor, iar dincolo a plăților și cununilor, și că după trecerea acestei vieți nu mai folosește la nimic pocăința. Să aveți dragoste între voi, să fiți smeriți, buni, ascultători și lesne iertători unii altora. Siliti-vă din toate puterile să păziți pacea dintre voi, iar deasupra patimilor și gândurilor celor spurcate să ne întrarmăm cu postul, cu privegherea, și, mai mult decat toate, cu aducerea aminte de moarte, gătindu-ne în tot ceasul de ieșirea din viață aceasta și spre întâmpinarea
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_petroniu_tanase_.html [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
încheie cu cuvintele: „Dăruiește-mi, Doamne, să-mi văd păcatele mele și să nu osândesc pe fratele meu”. E făcută cu stăruință pe toată durata Postului Mare. Te-ai aștepta ca, atunci când te rogi cu așa mare stăruință să te păzească Dumnezeu de păcate, să fie pomenite păcatele cele mai grave: crimă, desfrânare, pe care noi le socotim a fi mai mari și mai rele, dar Sfântul Efrem nu le pune acolo pe acestea, ci zice: „Dăruiește-mi să văd păcatele
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_petroniu_tanase_.html [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
orgolioasă, căci chiar dacă pieri fizic, nu o faci ori cum. Iubita are misiuni transmise cu recunoștință și dragoste de poet, nu ușoare, dar care-i înnobilează noblețea. Întregul volum îi este dedicat ei, „Hertei,/ Tovarășei de viață,/ care mi-a păzit cu sfințenie/ liniștea sufletească/ ca să pot scrie această carte/ de dureri și bucurii/ ale apusului meu”. La îndemnul demn și reținut al Femeii lui Shaul, am purces să scriu aceste rânduri, pe care le-aș mai fi amânat, căci tristețea
SE STRÂNG VULTURII ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Se_strang_vulturii_.html [Corola-blog/BlogPost/348166_a_349495]
-
întru Hristos atlet De veste-ai dat și groază-n păgânime. În fiecare schit trăia câte-un ascet Ce scria predoslovii peste țintirime. Și era frig prin curțile domnești Dintr-o sfioasă-ngenunchiată Europă Din cruce pavăză-ai făcut tu să păzești Să nu se-abată către ei o catastrofă. Zăpezile au înflorit în mărul sfânt, Atlet întru Hristos tu ești în toate, Atlet moldav te știu cât pe pământ Moldovei ești lumină și dreptate. Și unde-a fost negura mai grea
ATLET MOLDAV (SELECŢIUNE), AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Atlet_moldav_selectiune_au_marian_malciu_1381225556.html [Corola-blog/BlogPost/352379_a_353708]
-
ascultăroare altminteri, i-am răspuns imperturbabil: „Nu”. Deși mă cunoștea doar de câteva luni, învățătoarea a înțeles că nu trebuia să mai insiste. S-a îndreptat către ușă, a deschis-o prudent, a aruncat o privire în coridorul întunecat, și, păzind clasa, pregătită să oprească actul artistic de s-ar fi ivit vreun musafir nepoftit, mi s-a adresat: „Spune, dragă, ce poezie vrei tu.” Și eu am spus-o cu suflet și emoție, și nu m-am încurcat deloc, ba
CRĂCIUNUL COPIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Craciunul_copiilor_rodica_elena_lupu_1387775218.html [Corola-blog/BlogPost/363565_a_364894]
-
slavo-române, editate de Gr.Toccilescu, sunt câteva care ne interesează și din punct de vedere al învățăturuii de carte. Din primele decenii ale secolului al XV-lea avem dovezi că în Rucăr existau slujbași ai domniei care aveau sarcina să păzească vama din sat, așezată o vreme chiar în imediata apropiere a fostei Prmării și pe locul căminului lui Niță al Cosmii. De asemenea erau păzite diferitele ieșiri din sat (pe Râușor, spe Piscul Jugii și apoi pe Dâmbovița, pe Valea
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
Prmării și pe locul căminului lui Niță al Cosmii. De asemenea erau păzite diferitele ieșiri din sat (pe Râușor, spe Piscul Jugii și apoi pe Dâmbovița, pe Valea Cheii sau Ghimbavului, spre Fundățica-Moeciu-Bran). Toate aceste plaiuri și poteci trebuiau bine păzite pentru a nu se strecura mărfuri de contrabandă. Slujitorii vămii trebuiau să știe să citescă răvașele de drum ale chirigiilor care treceau cu carele de mărfuri, diferitele privilegii domnești acordate mai ales brașovenilor, făgărășenilor și sibienilor. Asigurarea condițiilor de bună
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
-l ascultam cum toarce liniștit sub răcoarea dimineții. Începea să se crape de ziuă, iar întunericul părăsea cu umbrele sale cartierul. Pe stradă, măturătorii erau deja la lucru. Paznicul din colț stătea rezemat de balustrada din fața bistrou-lui pe care îl păzea, fumându-și nepăsător țigara. Doar câțiva tineri întârziați prin stațiune, se întorceau gălăgioși spre case. Cine știe prin ce cluburi de noapte sau discoteci și-au vărsat amarul în dans și bere, nădușind în ritmuri de rock. Era muzica litoralului
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1406277054.html [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
Sfinții Părinți, care și-au asumat lupta împotriva lui Arie... (Sfântul Nectarie, Sinoadele Ecumenice, p. 93). O altă părere tulburătoare despre importanța Sinodului I Ecumenic este și cea a lui Constantin Paparrigopoulos: Dacă Simbolul de credință nu ar fi fost păzit de greșelile lui Arie sau dogma despre persoana lui Hristos nu ar fi fost păzită, Creștinismul ar fi recurs la o dogmă filosofică (cum s-a întâmplat în Apus, după 1054, n.a.) și s-ar fi pierdut adevărul de credință
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
93). O altă părere tulburătoare despre importanța Sinodului I Ecumenic este și cea a lui Constantin Paparrigopoulos: Dacă Simbolul de credință nu ar fi fost păzit de greșelile lui Arie sau dogma despre persoana lui Hristos nu ar fi fost păzită, Creștinismul ar fi recurs la o dogmă filosofică (cum s-a întâmplat în Apus, după 1054, n.a.) și s-ar fi pierdut adevărul de credință. Nu numai lumea medievală elenistă dorea să sprijine partea cea mai importantă a existenței acestuia
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
este acum luminată de lumina cunoașterii lui Dumnezeu. Tatăl este slăvit, ne închinăm Fiului, dimpreună cu Acesta și Duhului Sfânt, Treimei celei deoființă, și Dumnezeirii mărturisite în trei ipostasuri. Aceasta este armura împăratului și puterea evlaviei lui. Pe aceasta a păzit-o Dumnezeu fără să fie atinsă. Niciun eretic să nu înlăture de acum încolo ceva din Treime. Motivul acestei adunări este Arie și cuvântările lui provocatoare. Acesta, într-un mod pe care nu-l cunoaștem, după ce a mers către clerul
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]