2,174 matches
-
domiciliu”, p. 93) etc. Privit în ansamblu, Azil într-o cicatrice pare a scădea valoric față de cel anterior, Moartea, un fluture alb, dar, desigur, contează și el în odiseea unui poet care se apropie, fără grabă, de Ithaca sa. George Pașa 21.11.15 18:16:48 Referință Bibliografică: George Pașa despre cartea: Azil într-o cicatrice, de Teodor Dume / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1786, Anul V, 21 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Teodor Dume
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA: AZIL ÎNTR-O CICATRICE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1448128628.html [Corola-blog/BlogPost/369876_a_371205]
-
cicatrice pare a scădea valoric față de cel anterior, Moartea, un fluture alb, dar, desigur, contează și el în odiseea unui poet care se apropie, fără grabă, de Ithaca sa. George Pașa 21.11.15 18:16:48 Referință Bibliografică: George Pașa despre cartea: Azil într-o cicatrice, de Teodor Dume / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1786, Anul V, 21 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Teodor Dume : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA: AZIL ÎNTR-O CICATRICE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1448128628.html [Corola-blog/BlogPost/369876_a_371205]
-
bătrînii boieri ai speculației mai mănîncă și azi o pîine prin conace în ruină, îmbibate de igrasia mucedă a filozofiei, strînși în halatele de mătase ciuruite de molii, visînd și azi că trag din narghileaua arborelui genealogic. A avut și pașa de Vidin odată un tort al lui, l-a mîncat istoria și pe el cu fulgi cu tot, n-a mai rămas un pahar curat de bragă în toată țara... De cînd îi trece muierii de-albastru prin sticla cu
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
că bătrînii boieri ai speculațieimai mănîncă și azi o pîine prin conace în ruină,îmbibate de igrasia mucedă a filozofiei,strînși în halatele de mătase ciuruite de molii,visînd și azi că trag din narghileaua arborelui genealogic.A avut și pașa de Vidin odată un tort al lui,l-a mîncat istoria și pe el cu fulgi cu tot,n-a mai rămas un pahar curat de bragă în toată țara...De cînd îi trece muierii de-albastru prin sticla cu
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
asemenea, cuvântul „sarma”, cred că nu provine din limba lor, așa cum zice DEX-ul, pentru că turcii nu obișnuiesc carne de porc, iar noi am declarat sarmaua brand național. Sau le-am furat brandul? Că ne pricepem. Te pomenești că Sinan Pașa a venit pe la Mihai Viteazul cu sarmale din carne de berbec. Lui Mihai nu i-au plăcut și de aici dandanaua de la Călugăreni. Supărat, Mihai i-a chemat pe frații Buzești și le-a spus: ia să-mi faceți voi
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
însă și la voi, Povestind legende din zori până sara Cum că neamul nostru a crescut eroi. De voi n-o să creșteți patrioți din fașă Neamul nostru falnic se va stinge-n vânt, Vom vorbi o limbă de barbar sau pașă Nația română, va rămâne gând. Referință Bibliografică: PATRIOȚI DIN FAȘĂ / Ciprian Antoche : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2224, Anul VII, 01 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ciprian Antoche : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PATRIOȚI DIN FAȘĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/ciprian_antoche_1485979052.html [Corola-blog/BlogPost/370546_a_371875]
-
au apărut nori negri care au adus o ploaie binefăcătoare stingând pârjolul. Acasă a stat închis trei zile și când s-a arătat din nou, pe dosul palmei sale stângi avea o cruce care a rămas vizibilă până la moartea sa. Pașa Fasli îl iubea deosebit de mult și îl respecta. Unii dintre musulmani văzând credința sfântului, s-au botezat devenind creștini. După trei ani bună păstorire, sfântul se retrage din scaun dar nu mai părăsește pământul românesc. Se stabilește la mănăstirea din
SF. IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOŞ de ION UNTARU în ediţia nr. 989 din 15 septembrie 2013 by http://confluente.ro/15_septembrie_sf_ierarh_iosi_ion_untaru_1379217078.html [Corola-blog/BlogPost/365040_a_366369]
-
vechea lui cale de a dispărea cu un moment mai devreme din năpastă. Împreună cu o mână de combatanți devotați a trecut în imperiul otoman, unde bravul catolic s-a convertit la islamism, preț plătit sultanului care l-a numit Amurat Pașa și l-a trimis înalt funcționar undeva la capătul imperiului, unde s-a și prăpădit destul de repede. Ungurii au ținut mult la „Bem apó” îndeosebi cei zece mii de secui, pentru că li s-au trecut cu vederea atrocitățile abominabile împotriva românilor
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1394956752.html [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
considera suficienți în confruntarea cu un Imperiu Otoman aflat în agonie. Cu toată slăbiciunea lor însă, aceștia din urmă au reușit să opună rușilor un număr semnificativ mai mare de oameni (aproximativ 120000), concentrați la Dunăre sub comanda lui Omer Pașa. Prima confruntare între armatele celor două imperii are loc la 4 noiembrie 1853, la Oltenița, unde rușii suferă prima înfrângere. În mod surprinzător însă, turcii nu fructifică această victorie și, comițând o inexplicabilă eroare tactică, se retrag și, părăsind Oltenița
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Liviu_gogu_1396540861.html [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
și din acest motiv, la 21 februarie 1854 declară război celor doi aliați occidentali ai turcilor. Odată intrate în război, Franța și Anglia atacă Odessa, vizând în perspectivă Sevastopolul și sprijină, pe uscat, în mai multe rânduri, acțiunile lui Omer Pașa, aflat în dificultate în confruntările cu trupele țariste. Din motive strategice, dar și, pare-se, ca urmare a unei epidemii care izbucnise în zonă, în perioada iulie-septembrie 1854 trupelor rusești părăsesc principatele și se grupează în totalitate în Crimeea. Tot
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Liviu_gogu_1396540861.html [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
imposibilei teritorializări a acestor diferite comunități. Din partea lor, maroniții trăiau în Munții Liban, amestecați cu populațiile druize care-i dominau din punct de vedere social. Ruperea echilibrului comunitătii se va produce în momentul invaziei Siriei de către trupele lui Mehmet Aii - Pașa Egiptului, susținut de Franța și care dorea să alcătuiască un vast Imperiu arab modern, în detrimentul Imperiului Otoman. Conducătorii maroniți au susținut tentativa sa și vor colabora cu el în timp ce druizii, sprijiniți de Londra, susțineau Istanbulul. Interesele variate și diferite au
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crestinismul_arab_intre_traditie_si_teritorialitate.html [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > RONDEL LENEȘ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ca un pașă stau în vârf de pat Plini de griji să nu fac vreun efort Zăvorât în mine ca-ntr-un fort De când îl știu, asediat! Să nu credeți c-am ajuns bogat Și-mi aduce renta vreun aport: Ca un pașă
RONDEL LENEŞ de ION UNTARU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Rondel_lenes.html [Corola-blog/BlogPost/355453_a_356782]
-
pașă stau în vârf de pat Plini de griji să nu fac vreun efort Zăvorât în mine ca-ntr-un fort De când îl știu, asediat! Să nu credeți c-am ajuns bogat Și-mi aduce renta vreun aport: Ca un pașă stau în vârf de pat Plini de griji să nu fac vreun efort! Toată viața mea am suportat Lucruri care nu le mai suport Hotărât de astăzi să mă bat Numai pentru propriul confort, Ca un pașă stau în vârf
RONDEL LENEŞ de ION UNTARU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Rondel_lenes.html [Corola-blog/BlogPost/355453_a_356782]
-
aport: Ca un pașă stau în vârf de pat Plini de griji să nu fac vreun efort! Toată viața mea am suportat Lucruri care nu le mai suport Hotărât de astăzi să mă bat Numai pentru propriul confort, Ca un pașă stau în vârf de pat... Referință Bibliografică: Rondel leneș / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 285, Anul I, 12 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
RONDEL LENEŞ de ION UNTARU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Rondel_lenes.html [Corola-blog/BlogPost/355453_a_356782]
-
obosite Pe antene poposesc, Parcă-s note-n portative Muzicale, emotive... Altele, în parc ascunse, Stau pe ramuri nemișcate, Voind somnul să le poarte în visare, peste noapte. Una pare că visează, Tot suspină și oftează... Ea-i prezintă unui Pașă Rochii negre din mătase. El îi cere să-l iubească Și nunta s-o hotărască. Ea-l întreabă, temerară: Crezi în dragostea fugară? Vreau să-ți dăruiesc palate, inele cu nestemate, aurul ce-am adunat, numai ia-mă de bărbat
POEME de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 145 din 25 mai 2011 by http://confluente.ro/Poeme_0.html [Corola-blog/BlogPost/344336_a_345665]
-
nevoia ne învață!“... Nimeni n-o să reușească, în deșert, să te găsească. Se trezește mica cioară, Simte-n suflet primăvară... Aripile își întinde, Orizontul îl cuprinde, Vede stolul ei în zare Și-l privește, visătoare. Inima-i în piept tresare, Pașa, demn, ține-a ei cale. Călărindu-și albul cal, Flutură un negru voal. El îi pune-n plisc o floare Și-o sărută cu ardoare. Vraja este spulberată: Ține-n brațe-o mândră fată. FAUN - ZEUL FECUNDITĂȚII Pe luciul lacului
POEME de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 145 din 25 mai 2011 by http://confluente.ro/Poeme_0.html [Corola-blog/BlogPost/344336_a_345665]
-
fiind plin de invitați. Nu uit nici dorobanții, nemuritorii curcani, cu isprăvi de răsunet la Grivița, Rahova, Smârdan sau Plevna, care i-au salvat pe rușii imperiali de la o mare rușine. Generalul Cerchez, cel căruia i s-a predat Osman Pașa, tot de pe malul Bârladului este. Ca și la Peneș Curcanul statuia (bustul) a rămas la nivel de intenție ! Drept recunoștință. Pe care o merită din plin! De la Vaslui se trage și vestitul spătar-diplomat-cărturar-turist Nicolae Milescu. Ajuns și prin marea Chină
TABLETA DE WEEKEND (59): ŞI CU SERGENTUL ZECE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1394355475.html [Corola-blog/BlogPost/353673_a_355002]
-
Mariana - Sebeș, Alba; 73. Mureșan Monica - București; 74. Neculce Dorina - Iași; 75. Nicolae Nicoară Horia - Arad; 76. Nițu Valerică - Târgoviște; 77. Nobilis (de) Alensis - București; 78. Oancă Constantin - Corod, Galați; 79. Oșorheian Veronica - Alba Iulia; 80. Parapiru Andrei - Galați; 81. Pașa George - Ploiești; 82. Patricia Lidia - Timișoara; 83. Paul San-Petru - Galați; 84. Pârlea Gheorghe - Miroslovești, Iași; 85. Peagu George - București; 86. Petrovai George - Sighetu Marmației, Maramureș; 87. Ploeșteanu (Șișu) Dorina - Dublin, Irlanda; 88. Ploeșteanu Viorel - Dublin, Irlanda; 89. Podișor George Nicolae
EVENIMENT EDITORIAL ARMONII CULTURALE: MERIDIANE LIRICE – ANTOLOGIE UNIVERSALĂ A POEZIEI ROMÂNEŞTI CONTEMPORANE (124 POEŢI CONTEMPORANI), EDITURA ARMONII CULTURALE by http://confluente.ro/Eveniment_editorial_armonii_culturale_gheorghe_stroia_1349539633.html [Corola-blog/BlogPost/346374_a_347703]
-
pentru a-l numi și pe el agă, comandant de armată otomană, cu promisiunea că va dubla peșcheșul dacă îl va numi. Bineînțeles că a devenit agă, doar erau în lumea otomană. Bucuros, dar nu destul, acum vrea să devină pașă, adică guvernator de pașalâc, și surpriză, sultanul Selim nu mai răspunde la pungile lui de galbeni. Avea altceva în cap! Rezultatul, de necrezut și ne mai întâmplat în istoria Imperiului Otoman; Osman Pasvantoglu adună de peste tot o armată de pazvangii
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
la pungile lui de galbeni. Avea altceva în cap! Rezultatul, de necrezut și ne mai întâmplat în istoria Imperiului Otoman; Osman Pasvantoglu adună de peste tot o armată de pazvangii, mercenari și se răscoală împotriva sultanului! Este total dezlănțuit, se autointitulează pașă, își face un pașalâc propriu cu capitala la Vidin, unde bate monedă proprie, cu chipul lui pe avers și închisoarea din Sofia pe revers, fiind prima și ultima monedă din lume înfățișând o închisoare ! Dar extraordinarul și inexplicabilul, după logica
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
aga Kukuc ce, surpriza, nu poate cuceri Vidinul care nu avea nici măcar 10.000 de pazvangi! Dar, surpriza surprizelor, vine din partea sultanului care se răzgândește în privința răzvrătitului; renunță să-i mai aducă capul pe tavă, ba mai mult, îl face pașa de Vidin! L-a costat foarte scump pe Osman Pazvantoglu răzgândire sultanului, pe lângă prețul plătit lui aga Kukuc să nu poată cuceri Vidinul! În istorie s-a scris că armata de 100.000 oșteni a lui aga Kukuc nu a
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
liberi, fraternizând cu vagabonzii și cerșetorii bucureșteni, dintre care unul dintre ei ajunge să fie luat drept înlocuitor de domnitor. Fapt istoric; străinii, fanarioții și pazvangiii jefuitori au încrustat adânc apucăturile lor în firea bucureștenilor pentru vremurile ce vor veni. Pașa din Vidin, recunoscut și de sultan de data aceasta, recunoștință ce o plătea cu vârf și îndesat, atinge zenitul său istoric, vorbindu-se despre el în fel și chip; de la aventurier la învățat, de la haimana și fanatic la diplomat și
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
ca acum trei secole, de data asta vor să ne distrugă, cu tot cu temelia, istoria, tradițiile, cultura, identitatea și unitatea națională milenară. Odată cu decembrie 1989, la București au reapărut pazvangiii, precum ciupercile după ploaie, care l-au făcut agă și apoi pașă pe Ion Marcel Ilici Iliescu. Câtă asemănare istorică cu Pazvante de la curtea domnească fanariotă, care a vrut să-l înlăture pe domnitor și Iliescu de la curtea Ceaușescului, care chiar l-a înlăturat cu aprobare Înaltei Porți de la Moscova. De la Tel
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
și, printre năruiturile de acum, printre multe schimbări cari au perdut astăzi orice înfățișare, rămâi uimit când vezi semnele deosebitoare ale arhitecturei din veacul al XV-lea a Moldovei. Casele acestea, cari au fost spoite cu roș pentru haremul vre-unui pașă, au ferești de piatră albă, în arcuri sfărâmate, și o ușă de biserică în care se taie trei rânduri de linii împodobite, ca la ușa bisericii din Scânteie, clădită de Ștefan cel Mare. Colo sus, pe zidul acela măreț, fereștile
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Basarabia_pamant_romanesc_ion_c_hiru_1342896994.html [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
dar și cultivându-și suflul patriotic de apărare a valorilor naționale, dobândite în lupta dusă împotriva elementelor grecești spoliatoare, ca lider al unuia dintre primele revoluții antigrecești, desfășurată de boierimea românească în perioada 1617-1618, iar uciderea sa prin trădare, de către pașa de la Silistra 13, rămâne o pildă de sacrificiu pentru cauza națională, exemplu urmat mai apoi și de faptele patriotice ale altor boieri și domni români, până la Tudor Vladimirescu. Tradiția cultă despre faptele de vitejie ale lui Lupu Paharnicul Mehedințeanu s-
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]