394 matches
-
a creat un ,,dialog” între orgă și nai. Despre Ansamblul Folcloric ,,Ceatăra” într-o scurtă prezentare, muzicianul Adrian Pașca spunea „Taraful Ceatara a luat ființă in anul 2001, iar la acea dată era compus din frații Adrian, Bogdan și Vlad Pașca. La momentul actual taraful este compus din frații Adrian și Vlad, iar locul lui Bogdan este ocupat de nepoțica Teodora Mihuț. Taraful promovează muzica tradițională din zona folclorică Codru și Chioara. Instrumentele din componența tarafului sunt: vioara (Ceatăra - cum se
MAESTRUL NICOLAE VOICULEŢ – DE NAŞTEREA DOMNULUI LA SALINA TURDA de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379259_a_380588]
-
și Chioara. Instrumentele din componența tarafului sunt: vioara (Ceatăra - cum se numește în zona codrului), braciul cu trei corzi și căluș drept, precum și gorduna cu doua strune. Braciul și gorduna fiind instrumente manufacturate după modele autentice de către conducătorul tarafului, Adrian Pașca. Taraful Ceatăra are câteva premii importante câștigate la diferite festivaluri, atât în țară cat și în străinătate, cum ar fi: Festivalul de la Mamaia; Festivalul Strugurele de aur de la Jidvei; Festivalul Eistedfood din Anglia; Festivalul Maria Tănase din Craiova; Festivalul Maria
MAESTRUL NICOLAE VOICULEŢ – DE NAŞTEREA DOMNULUI LA SALINA TURDA de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379259_a_380588]
-
despre orchestra domniei sale a spus „pentru că la mine în orchestră, «Orchestra România», așa se cheamă orchestra mea, avem muzicieni de la Chișinău, din Moldova, din Oltenia, de la București, sași, un ungur, avem de la Satu-Mare de la Carei acest trio minunat, special - familia Pașca. Am avut vreo șase, șapte concerte recent, la Viena la Minoritenkirche, o catedrală de la 1200, chiar în inima Vienei, lângă biroul cancelarului și Ministerul de Externe al Austriei, am avut la Bratislava în Palatul Primarului Bratislavei, am avut două concerte
MAESTRUL NICOLAE VOICULEŢ – DE NAŞTEREA DOMNULUI LA SALINA TURDA de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379259_a_380588]
-
au grăbit să vina și ei acolo pentru a-L vedea nu doar pe El, ci și pe Lazăr pe care l-a înviat din morți. În ziua următoare Iisus Hristos a intrat în Ierusalimul care se pregătea pentru sărbătoarea Păștilor. Evenimentul este prezentat, cum am spus deja, de toți cei patru evangheliști, din scrierile cărora aflăm că Mântuitorul nostru Iisus Hristos, călare pe un asin, a intrat în cetatea lui David, fiind întâmpinat de mulțimea care, purtând în mâini și
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
David Prodan comentând câteva versuri despre răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan ori cele ale lui Romulus Todoran privind poeziile populare dintr-un manuscris ardelean din 1831. Teatrul popular (D. St. Petruțiu, Elisabeta Nanu, Tatiana Gălușcă) și obiceiurile (St. Pașca, N. Drăganu, T. Morariu, Traian Gherman) fac și ele obiectul unor studii aplicate. Anuarul s-a bucurat de o foarte bună primire din partea specialiștilor. Ei au remarcat ținuta științifică a publicației (Ion Bianu, Jack Byck, H. H. Stahl, Ovidiu Bârlea
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
în domeniu. Printre semnatari se numără nume prestigioase ale școlii lingvistice clujene, precum și reputați colaboratori externi, români sau străini: Sextil Pușcariu, Al. Procopovici, Vasile Bogrea, Th. Capidan, Emil Petrovici, G. Giuglea, Silviu Dragomir, Nicolae Drăganu, Constantin Lacea, Sever Pop, Ștefan Pașca, Ion Mușlea, N. Georgescu-Tistu, Dimitrie Macrea, Ion I. Russu, Ion Pătruț, Romulus Todoran, Carlo Tagliavini, Leo Spitzer, G. D. Sera, W. Meyer-Lübke ș.a. În ce privește partea literară, mai puțin reprezentată, interesul revistei constă îndeosebi în textele critice dedicate literaturii române, cu
DACOROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286652_a_287981]
-
în biserica românilor, București, 1904; I.-A. Candrea, Psaltirea Scheiană comparată cu celelalte psaltiri din sec. XVI și XVII traduse din slavonește, I, București, 1916; Iorga, Ist. lit., I, 100-124; Ștefan Ciobanu, Începuturile scrisului în limba românească, București, 1941; Șt. Pașca, Probleme în legătură cu începutul scrisului românesc, CLG, 1957; Al. Rosetti, Cu privire la datarea primelor traduceri românești de cărți religioase, LR, 1958, 2; Pandele Olteanu, Contribuții la problema începuturilor și promovării scrisului românesc, LL, 1964; Panaitescu, Începuturile, 29-44, 67-97; G. Mihăilă, Studii de
CODICELE VORONEŢEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286313_a_287642]
-
apăruseră mai întâi în „Orpheus” (1927-1928) și, pe parcursul mai multor ani, în „Anuarul Liceului «Dragoș Vodă»”, pe care B.-A. îl editează din 1921 până în 1939. Sunt contribuții stimabile - luate în seamă de învățați precum Carlo Tagliavini, V. Grecu, Șt. Pașca -, dar care se lansează în ipoteze riscante. A alcătuit și o istorie a orașului Câmpulung Moldovenesc, rămasă în manuscris. B.-A. era, înainte de toate, un elenist, cu o reputație pentru unii confirmată de traducerile sale, în versuri albe, din piesele
BILEŢCHI-ALBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285737_a_287066]
-
Adriana; Săpunaru Nini; Stroe Ionuț-Marian; Tabugan Ion; Taloș Gheorghe-Mirel; Timiș Ioan; Tușa Adriana Dana; Țaga Claudiu; Țintean Ioan; Țîmpău Radu Bogdan; Țurcanu Florin; Varga Lucia-Ana; Voicu Mihai Alexandru. Senat 28 mandate Hașotti Puiu (lider grup); Frâncu Emilian-Valentin; Oprea Mario-Ovidiu (vicelideri); Pașca Liviu-Titus (secretar); Măgureanu Cezar-Mircea; Cibu Constantin-Sever; Popa Cornel; David Cristian; Țopescu Cristian-George; Rușanu Dan-Radu; Berca Gabriel; Antonescu George Crin Laurențiu; Ghișe Ioan; Cîmpanu Liviu; Bîgiu Marian-Cristinel; Nicoară Marius-Petre; Boitan Minerva; Diaconu Mircea; Robu Nicolae; Mărcuțianu Ovidius; Ichim Paul; Luca Raymond
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
conlucrare”. Una din preocupările de căpetenie era elaborarea unui Atlas lingvistic român, activitate care a presupus, alături de dăruirea lui Sextil Pușcariu, munca devotată a doi dintre elevii săi, Sever Pop și Emil Petrovici, ultimul ajutat, pentru dialectele sud-dunărene, de Ștefan Pașca și de Theodor Capidan. Eforturile s-au concretizat, între 1938 și 1943, în editarea a șapte volume din Atlas... (patru din ancheta întreprinsă de Sever Pop și trei din cea înfăptuită de Emil Petrovici) și a unui tom de Texte
INSTITUTUL DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA „SEXTIL PUSCARIU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
înfăptuită de Emil Petrovici) și a unui tom de Texte dialectale. Cât privește Dicționarul limbii române, la a cărui redactare au participat, în principal, Constantin Lacea și Theodor Capidan, secondați de N. Drăganu, C. Diculescu, D. Evolceanu, Teodor Naum, Șt. Pașca, Yves Auger, A.I. Rădulescu-Pogoneanu, sub îndrumarea aceluiași Sextil Pușcariu, munca echipei a dus, până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, la editarea literelor A-C și F-L, până la cuvântul lojniță, adică aproximativ a unei treimi din întreaga lucrare
INSTITUTUL DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA „SEXTIL PUSCARIU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
caracterizată printr-o dificilă schimbare a ștafetei între generații, gruparea de cercetare de la Cluj continuă să creadă în virtuțile școlii pe care o reprezintă. În decursul timpului, ca directori ai Institutului au activat Sextil Pușcariu (1919-1940), Al. Procopovici (1941-1946), Ștefan Pașca (1946-1948), Emil Petrovici (1949-1968), Ioan Pătruț (1968- 1974), Dumitru Pop (1974-1976), Octavian Șchiau (1976-1989), Ion Mării (1990-1992, și din 1999), Eugen Beltechi (1992-1998), Liviu Petrescu (1998-1999). Repere bibliografice: Lingvistica clujeană la aniversarea a 100 de ani de la înființarea Academiei Române, CLG
INSTITUTUL DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA „SEXTIL PUSCARIU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
1892, 359-360; Rosetti, Dicț. cont., 82; Gaster Anniversary Volume, Londra, 1936; Iorga, Oameni, IV, 303-305; Elisabeta Mănescu, Dr. M. Gaster. Viața și opera sa, București, 1940; Artur Gorovei, Literatura populară, I, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1976, 219-232; Ștefan Pașca, Activitatea lui Moses Gaster în domeniul lingvisticii și al filologiei române, CLG, 1956, 1-4; Macrea, Lingviști, 137-152; Chițimia, Folcloriști, 273-326; Richard M. Dorson, The British Folklorists, București, 1968, 273-276; Vrabie, Folcloristica, 236-237; Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, I
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
Boris Pasternak, A. S. Pușkin, Rafael Alberti, Vicente Aleixandre, Gabriel Celaya, Federico García Lorca, Juan Ramón Jiménez. Alt segment important include studii cu caracter științific, domeniile fiind folclorul, lingvistica, estetica, istoria, medicina, științele exacte, filosofia etc., ilustrate de nume precum Ștefan Pașca, Emil Petrovici, Gh. Bulgăr, Al. Graur, Gavril Istrate, Henri Jacquier, Alf Lombard, Dimitrie Macrea, Ion Pătruț, Romulus Todoran, Nae Antonescu, Romul Munteanu, Tudor Vianu, Nicolae Balotă, Al. Dima, Achim Mihu, Marian Papahagi, Petru Comarnescu, Mircea Țoca, Andrei Pleșu, Modest Morariu
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
Coșbuc” din Năsăud (1933-1940), devenit, după Dictatul de la Viena, Gimnaziul Regal Ungar (1940-1941). Student la Universitatea denumită acum „Ferenc József” din Cluj (1941-1944), la sfârșitul războiului trece la Universitatea „Regele Ferdinand I”, revenită de la Sibiu, cu profesorii D. Popovici, Ștefan Pașca, Ion Breazu, Teodor Naum, Henri Jacquier, Liviu Rusu. Își ia licența în filologie modernă (1946) și funcționează ca profesor la Liceul „George Coșbuc” din Năsăud (1944-1948), la Sângeorz Băi (1948-1950) și la Liceul „Brassai Samuel” din Cluj (1950-1952), apoi în
SCRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
Mater” e di altri inni religiosi di Jacopone da Todi), Giandomenico Serra, Giulio R. Ansaldi, Giovanni Alessio. Sunt incluse și materiale bibliografice sau cercetări privind manuscrisele italiene de la Biblioteca Academiei Române. Alți colaboratori: P. P. Panaitesscu, Al. Busuioceanu, Dimitrie Găzdaru, Ștefan Pașca, Edgar Papu, Nestor Camariano, Emil Vârtosu, N. Geogescu-Tistu, H. Blazian, Aurelian Sacerdoțeanu, N. N. Condeescu, F. Dragnea, Șt. Crudu, Ion Schintee, Anita Belciugățeanu, Cornelia Dumitrescu, George Baiculescu, Ecaterina Carp. M. V.
STUDII ITALIENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289991_a_291320]
-
lui I. Neculce, I-II, introd. edit., Craiova, 1932. Repere bibliografice: Sextil Pușcariu, Raport (prezentat de I. Bianu) asupra activității d-lui Alexie Procopovici, AAR, partea administrativă, t. XXXIX, 1919; Lovinescu, Critice, V, 101-109; Al. Procopovici, „Carpații”, 1946, 7; Șt. Pașca, Alexe Procopovici (1884-1946), DR, 1948; Romulus Todoran, Alexe Procopovici, „Langue et littérature”, 1948, 1-2; Bucur, Istoriografia, 187-189; Mircea Borcilă, Alexe Procopovici, CLG, 1977, 1; Sextil Pușcariu, Memorii, îngr. Magdalena Vulpe, pref. I. Bulei, București, 1978, 318-323, 341; Eugen Pavel, Al.
PROCOPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289029_a_290358]
-
monahală și să promoveze literatura cu puternică încărcătură creștină. Se publică astfel articole despre Gh. Lazăr, Emanoil Gojdu, Andrei Șaguna, Miron Românul, Ioan Moga ș.a., semnate de I. Lupaș, Lucian Blaga, Sebastian Stanca, N. Iorga, Gala Galaction, Florea Mureșan, Ion Pașca, Dominic Stanca ș.a. R. dobândește un conținut mai bogat sub episcopul Nicolae Ivan, care organizează în 1933 la Cluj asociația Frăția Ortodoxă Română, ce îl are președinte pe Sextil Pușcariu și din al cărei comitet de inițiativă au făcut parte
RENASTEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
folclorul romanic și cel latin”, DR, 1923; N. Iorga, „Creațiunea poetică populară”. „Cercetări în Munții Apuseni”, RI, 1926, 1-3; N. Iorga, „Graiul și folclorul Maramureșului”, RI, 1926, 7-9; Ovid Densusianu, „Graiul și folclorul Maramureșului”, „Grai și suflet”, 1926, 403-405; Ștefan Pașca, „Cercetări în Munții Apuseni”, DR, 1924-1926; N. Drăganu, „Graiul și folclorul Maramureșului”, DR, 1924-1926; Vasile Bogrea, „Graiul și folclorul Maramureșului”, FF, 1927, 1; O. Fouché, „Graiul și folclorul Maramureșului”, „Revue des langues romanes” (Paris), 1927; L. Salvini, „Folclor român comparat
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
ani de închisoare și trimis la Pitești în februarie 1951. A stat într-o cameră cu Dezméri, găsindu-i acolo pe Constantin Păvăloaie, Fântână, Florin Crăciun Burchi, Octavian Tomuța, Turcu, Mihalcovici, Ionescu, Alexandru Munteanu, Aurel Suciu, Liciniu Blaga, Crainic, Corvin Pașca, Chebeleu, Buracu, Rodas, Biaș, Fidler, în timp ce agresori le-au fost Juberian (șef), Ieronim Comșa, Tudor Stănescu, Gheorghe Gorbatei, Costăchescu și Octavian Voinea 1. Bătăile au început cam după o lună de la sosirea lor în cameră, după încheierea plimbării. Prin iunie
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
după o lună de la sosirea lor în cameră, după încheierea plimbării. Prin iunie 1951 au fost aduși Hoinic, Pandurescu și Oprișan, ca să vorbească de rău societatea burgheză. Nagy precizează că nu vorbea bine limba română atunci și deținuții din Cluj (Pașca, Chebeleu, Blaga) îi traduceau deseori ce i se zicea. Nu a fost nici pedepsit, nici scutit de pedepse pentru faptul acesta. La Gherla a ajuns în august 1951, cu ultimul transport din Pitești, dar a scăpat de bătăi pentru că s-
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Panduru Dumitru 148 Pangrate Ion 83, 94, 96, 99, 148, 152, 164-165 Pantea Alexandru 29 Paragină Ion 196 Paraschiv Gheorghe 75-76, 94 Paraschiv Petre 29 Parizianul Gheorghe („Gioga”) 112, 157, 162, 197 Pascaru Lucian (Haralambie) 25, 134 Pasqualini Jean 226 Pașca Corvin 158 Pauker Ana 98, 230-233 Paul Petre 79, 141 Pavel Aurel 28 Pavel Mihai 28 Paven Justin Ștefan 55, 60, 153, 165, 239 Pavlov 29 Păcuraru Petru 29 Păcuraru Tudor 72, 121 Pătrașcu Vasile 38, 128, 132, 135 Pătrășcanu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
afirmă Dimitrie Macrea 58: „A existat și mai există, pe de altă parte, o stagnare gravă în activitatea științifică a lingviștilor fruntași de la noi. Ani de zile n-au scris aproape nimic nici tovarășul Petrovici, nici tovarășul Iordan, Rosetti, Graur, Pașca etc. Înainte nu trecea lună în care ei să nu publice un studiu și nu trecea an aproape ca să nu publice câte un volum. Este adevărat că acești ani de stagnare coincid, în parte, cu anii de lupte grele care
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
același număr cu proiectul noii ortografii, scoate în evidență strălucita contribuție a lui I.V. Stalin în problemele lingvisticii. Nu numai pentru știința limbii, ci și pentru științele sociale în general, data de 20 iunie este „un eveniment epocal” scrie Ștefan Pașca 60. În fine, „ecourile” au fost mai multe, să revenim la proiectul ortografic. Cele patru capitole ( Literele, Vocale și diftongi, Consoane și Despărțirea cuvintelor) sunt precedate de expunerea principiilor noii reforme ortografice, cât și de justificarea istorico-ideologică a acesteia: „Vechile
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Neagu, Stela Neculuță, Ion Th. Nedelcu, I. Nedelcu, Șerban Negreanu, Dinu Negrin, Harry Nicolaeva, Galina Nicolescu, G.C. Nicorovici, Vasile Novicov, Mihail O Olteanu, Ioanichide Onu, Liviu Oprea, Al. Oprea, George Ostrovschi, N. P Papu, Letiția Paraschivescu, M. R. Pas, Ion Pașca, Ștefan Pauker, Ana Păltineanu, M. Pârvulescu, Constantin Peicu, I. Perpessicius Pervențev Petrache, Ion Petrescu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Florin Petroveanu, Mihail Petrovici, Emil Philippide, Al. Pitlear, I. Podină, Silviu Poiană, I.C. Popper, J. Porumbacu, Veronica Postelnicu, Ioana Preda, Marin Predescu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]