516 matches
-
făcut-o intenționat! - sări țâfnos Fane frecându-și fruntea, apărătoarea creierului său prea înfierbântat. - Scuză-mă!... Din neatenție.Mi-era teamă de nebun - justifică Sile incidentul,total imun la impact de parcă nici nu a observat. - Hai, mută! E rândul tău - pacifică Fane coliziunea. Sile se frământă, se scărpină în diferite părți anatomice, se suci brusc, dă să mute calul și în ultima secundă, decisivă, se răzgândește și mută un pion. Cu una din mâini mimează că a dat lovitura. Cu cealaltă
ŞAH – PAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/342140_a_343469]
-
Acasa > Cultural > Vizual > ÎNTÂLNIRE CU OCEANUL PACIFIC LA SAN FRANCISCO! Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 167 din 16 iunie 2011 Toate Articolele Autorului “Botezul” în apa oceanului s-a făcut aidoma copilului de odinioară, care pășea chicotind temător, cu sughițuri icnite pe fondul unui
ÎNTÂLNIRE CU OCEANUL PACIFIC LA SAN FRANCISCO! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341734_a_343063]
-
Marian Munteanu a fost bătut și aruncat apoi în fântâna de la Universitate, dar a scăpat ca prin miracol. Alți lideri au avut o soartă asemănătoare. Un alt grup a ocupat Televiziunea română, autointitulată liberă. În câteva ore Bucureștiul era complet pacificat și haosul a coborât pe străzile unde puterea era deținută de aceste grupări paramilitare, care colaborau cu Poliția și SRI. Toți intelectualii, persoanele cu barbă, cei îmbrăcați cu haine fistichii au fost bătuti, arestați, urcați în dubele Poliției și interogați
DE CE TOCMAI ASTĂZI? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344109_a_345438]
-
zadar încearcă Shah Jahan să-i potolească căci ei cer ”coroană sau cosciugul”. În războiul civil ce urmează, Aurangzeb care nu era în gra\iile împăratului iese învingător și sosește în Agra unde asediază fortul. Shah Jahan încearcă să-l pacifice oferindu-i celebra sabie “Alangir”, dar Aurangzeb taie alimentarea cu apă. După numai 3 zile, bătrânul împărat se predă. Aurangzeb îl închide în Fortul Agra unde trăiește 8 ani nefericiți privind la fața să Jahanara și la mausoleul închinat soției
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
Dorinte > MICA SIRENĂ Autor: Steluța Crăciun Publicat în: Ediția nr. 1924 din 07 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului MICA SIRENĂ Ea trăia fericită-ntr-un castel de mărgean În apa dintâia, departe și pururi albastră A marelui cald, maiestuos și pacific ocean, Oglindind veșnic cerul ca într-o fereastră. Și crescută-n candoare de delfinii cei buni, Se-nvelea doar în algele verzi, mătăsoase Și era fericită când căluți mici și bruni O purtau în viteză prin adâncuri stâncoase. Și avea
MICA SIRENĂ de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381374_a_382703]
-
pânză de Șirato.... XX. MICA SIRENĂ, de Steluța Crăciun, publicat în Ediția nr. 1924 din 07 aprilie 2016. MICA SIRENĂ Ea trăia fericită-ntr-un castel de mărgean În apa dintâia, departe și pururi albastră A marelui cald, maiestuos și pacific ocean, Oglindind veșnic cerul ca într-o fereastră. Și crescută-n candoare de delfinii cei buni, Se-nvelea doar în algele verzi, mătăsoase Și era fericită când căluți mici și bruni O purtau în viteză prin adâncuri stâncoase. Și avea
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
mai des adăsta-n așteptarea Și-mplinirea iubirii pentr-un biet muritor. El era biet pescar pe la marginea ... Citește mai mult MICA SIRENĂEa trăia fericită-ntr-un castel de mărgeanîn apa dintâia, departe și pururi albastrăA marelui cald, maiestuos și pacific ocean,Oglindind veșnic cerul ca într-o fereastră.Și crescută-n candoare de delfinii cei buni,Se-nvelea doar în algele verzi, mătăsoaseși era fericită când căluți mici și bruniO purtau în viteză prin adâncuri stâncoase.Și avea mulți prieteni
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
Eveniment > Actualitate > ADRIAN MUNTEANU - ADRIAN MUNTEANU PLEACĂ ÎN TURNEU PESTE OCEAN Autor: Adrian Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2341 din 29 mai 2017 Toate Articolele Autorului A venit momentul să-mi iau la revedere! POEZIA ROMÂNEASCĂ VA CUCERI TERITORIILE DINTRE PACIFIC ȘI ATLANTIC. O VARĂ A POEZIEI ROMÂNEȚTI. Iunie- iulie- august 2017 au aroma de sonet. CEL MAI CUPRINZĂTOR TURNEU AL UNUI POET ROMÂN (îmi doresc sa fiu contrazis, cu probe) Voi demonstra ce adncuri explorează noțiunea de: PERFORMANCE POETRY, la
ADRIAN MUNTEANU PLEACĂ ÎN TURNEU PESTE OCEAN de ADRIAN MUNTEANU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372631_a_373960]
-
a preocupat pe toți filozofii și gânditorii din toate timpurile: “Libertatea este înarmată cu fulgerele dreptății care, la timpul potrivit, vor trăsni și pe cel din urmă titan”. Uneori, aforismele devin adevărate motivații și îndemnuri la un trai decent și pacific. „Când mă apuc să sculptez, am impresia că aș putea crea lumea din nou, dar când sunt în toiul lucrului am certitudinea că acumulez toate imperfecțiunile lumii. Din lupta cu aceste imperfecțiuni iese arta mea”. Oamenii de artă și operele
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
ne trebuie Metropolitan. Există o singură explicație: tehnicienii (bineînțeles cei mai grozavi din lume) care au lucrat decenii la rînd la metroul moscovit sînt disponibili acum și sînt căpătuiți în democrațiile populare: cu, bineînțeles, retribuția care se cuvine din bugetul "pacific" al acestor țări". Notele lui Paraschivescu redau înfrîngerea unui comunism utopic și amărăciunea resimțită în fața unei dependențe lipsite de sens, deoarece Stalin trădase deja idealurile socialismului. Paraschivescu scrie că mulți dintre comuniștii români, crescuți în antifascism, gîndesc: Totuși, cel mai
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
atât constrângător ca și cel bisericesc. Nici cu Marella nici cu Iacobini n-am vorbit un cuvânt măcar ce-ar putea fi comentat că ne-am învoi c-o revizie sau c-o abrogare a legilor din mai; o practică pacifică, un suportabil modus vivendi pe baza unei toleranțe reciproce e tot ce mi-a părut că se poate ajunge. Am declarat că, în princip întoarcerea la legislațiunea din 1840 s-ar putea accepta, dar reîntoarcerea la starea de lucruri răsărită
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu atâta cerbicie? Nu este oare evident că, daca Înalta Poartă s-ar decide să sacrifice un oraș atât de important în toate privințele, aceasta ar avea de urmare niște complicațiuni serioase, prin cari poate că s-ar compromite esercitarea pacifică a autorității sale în această parte a Turciei europene? Înalta Poartă ar fi oare în stare să, gonească pe albaneji din alte anumite ținuturi și mai ales din Ceamur, care este locuit esclusivamente de albaneji de religiune mahomedană? În partea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pod peste Dunăre și construirea drumului în defileul de la Șipca nu prezintă piedeci de tot grele. Se zice că atât guvernul român cât și cel bulgar ar înclina să aprobe întreprinderea aceasta, iar în caz de-a se mănținea situația pacifică de acum, Parisul ar oferi lesne mijloacele financiare pentru construirea acestei linii de legătură. Pentru a se înlătura prevențiunile cari ar exista în contra unei societăți austriace, aceasta n-ar voi să-și întinză rezoul dincolo de marginile monarhiei, ci s-ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ce fusese destinat să fie ambasador la Constantinopol, dar era oprit în Paris prin o misiune confidențială, se duce totuși la Atena, la postul său, pentru a împăca lucrurile, pentru a le priveghea poate. În același timp însă ministerul încă pacific din Franța, Ferry-Barthelemy de Saint Hilaire, e minat de cătră influența acelui om pe care d. de Huebner îl înseamnă ca temutul al patrulea prezident al republicei revoluționare, de cătră d. Gambetta. Toate acestea ne aduc aminte acele ciudate prevederi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-lea a recunoscut că, în cazul trecerii Dunării de către ruși, austriecii vor fi obligați să intervină, că el, Kaunitz, a fost de acord cu o pace rapidă, cerând regelui să conlucreze la medierea păcii, înfățișând politica Austriei ca sistematică și pacifică, motiv pentru care ea nu a luat parte la tulburările din Polonia și nu a profitat de ocazia ce i s-a oferit de a se uni cu Rusia pentru a concura la distrugerea Imperiului Otoman și a împărți cuceririle
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru a face o diversiune Rusiei, fie pentru a nu lăsa în spatele nostru un inamic cum este Prusia; iată de ce era necesară cât mai repede pacea, de ce Viena acționa cu toate mijloacele la Poartă ca s-o aducă la sentimente pacifice, acțiuni care și-au făcut efectul prin angajamentul Porții de a cere mediația noastră (austriacă); noi nu i-am dat însă speranțe decât în cazul când mediația va fi cerută și regelui Prusiei; cum el, regele, are la țarină mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
adevărată: sîrbii în 1804, românii și grecii în 1821, românii în 1848, iugoslavii, ungurii, cehoslovacii etc. au făptuit revoluții fără să fie dirijați (poate doar incitați de medii publice) din afară. 3. În „secolul naționalităților” nu era posibilă o stare pacifică în Orientul european, unde trei mari imperii reacționare și multinaționale încătușau popoare ajunse la conștiința de sine. „Puține sunt popoarele - observa T. W. Riker - care în cursul dezrobirii lor și-au păstrat cumpătul atât de bine sau au dat dovadă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și alții), a intuit în dubla alegere a lui Al. I. Cuza, căreia Viena i se împotrivea cu o obstinație agresivă (propunerea de intervenție armată), ocazia „providențială de a fi scutit de căderea în ocurența agresivă (să nu uităm „intrusiunile” pacifice) de agresor”. Primind corpul diplomatic la Tuileries, în ziua de 1 ianuarie 1859, Napoleon al III-lea i s-a adresat lui Hübner: „regret că raporturile noastre nu sunt așa de bune pe cât aș dori să fie”, la care ambasadorul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care asigură interioarelor (de obicei, saloane) un aer rafinat vetust, este efebismul. Formă, dar și substanță, comportament erotic, dar și viziune, filosofie a iubirii ce exaltă corpul tânăr. O face Însă, de cele mai multe ori, cu o senzualitate „rece”. Acest corp pacificând contrarii, armonizând masculinul și femininul, este echivalentul operei de artă sublime, al frumuseții În stare pură. Un ideal de perfecțiune pe care Îl Întrupează grațioșii efebi, androgini simbolici. Ei devin În realitate, dar mai ales ca produse ale imaginarului, unele
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mereu Care din ele-ți seamănă mai mult; Măsura răutății tale, Romo, Va fi măsura lor de înmîndrire! Fii blestemată, tu fata morgana Al crudului neam omenesc... oraș de demoni Ce-ai înfrumusețat atâta Răul, lupta, Cât chiar popoare pîn-acum pacifici Au nebunit la faima mare-a ta! Și-au întors sufletul din bine-n rău Spre-a deveni tot așa răi ca tine, Nu așa mari ca tine. Dar, spre pedeapsa Omenirei-acestei, Fii condamnată de a fi eternă!... {EminescuOpVIII 65
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
18v aur din marea de amar. 2255 Chipul lui Dumnezeu este chipul poporului. Vocea lui Dumnezeu este vocea poporului și fiindcă [eu] dau înțeles glasului poporului, sunt eu vocea lui Dumnezeu... căci, în cumpăna lumii, suntem una. 2254 Ultima încercare pacifică d-a împiedeca unirea cu Polonia. Prințul iese necedând. ACTUL II Boierii vorbesc de lunatecia Mirei, de scopurile Domnului de-a închina țara la poloni, de căderea lui Mihai și P[opa] li spune că ar esista un fiu al
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de nutremînt, totuși el lăsa să pătrundă prin toată compozițiunea și împărțirea (membrarea, Gliederung) sa asprimea (ideei) conceptului filozofic. Prin asta abia artistul simte puterea sforțătoare a dezvoltărei, deși nu cunoaște lucrătoria unde a fost gătită schelea pentru această agitațiune pacifică. Însă pentru ca știința unei arte să poată lucra cu succes, trebuie mai întîi să se sature (îndoape, ghiftuiască) cu toată avuția materiei ce o supune (cugetărei, ideei) meditărei sale. Cine ar vrea să se apuce de dezvoltarea artei noastre numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acestei ca pe o primă și unică carte de învățătură a artei dramatice, căci pentru prima oară încercase de-a concepe toată activitatea artistică în coeziunea ei organică și de-a o supune cugetărei. Nimeni n-a contestat această conchistă pacifică în domeniul științei. Tocmai aceia din actori cari aveau poate mai puțină trebuință de opul de față l-au primit mai cu căldură. Seydelman[n], actor german mare și plin de spirit, a numit acest op o biblie pentru actori
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin repetarea păcatului, și conștiința va slăbi și va ajunge să mintă, slăbită fiind de întunericul patimilor, iar binecuvântarea lui Dumnezeu nu mai odihnește asupra acestuia. Păcatul dezbină, împrăștie și tulbură pe om, pe când Duhul cel Sfânt sălășluit în el pacifică, adună, liniștește. Păcatul obosește, îmbolnăvește, omoară; însemnă o amăgire, o pierdere, un eșec, o cădere din starea de iubire a lui Dumnezeu și a semenilor. Are urmări nefaste atât asupra relațiilor dintre om și Dumnezeu și dintre om și semenii
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
foarte vechi, el fiind prezent în limba latină (terror-terroris) încă din adânca antichitate, având o conotație militară. Prin urmare, inițial, teroarea era exercitată de legiunile romane, ca tactică și strategie îndreptată împotriva unei populații "inamice", în scopul de a o "pacifica", deci de a o supune, prin asuprire, presiunii și ocupației imperiale. Era vorba de celebra "Pax romana". După acest moment militar, urma acțiunea "diplomatică", având componente etnice, religioase și economice, toate cu scopul de a omogeniza, de a adapta la
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]