583 matches
-
comentă ea, întrucât auzise că sunt soții cei mai buni. Trebuie să încerci să te măriți cu un polițist, cu un mecanic sau cu un preot, zise ea, și trebuie să eviți politicienii, barmanii sau taximetriștii. Oamenii ăștia sunt o pacoste pentru nevestele lor. Și trebuie să ocolești și trompetiștii, adăugă Mma Ramotswe. Eu am făcut greșeala asta. M-am măritat cu un ticălos, Note Mokoti. Cânta la trompetă. — Sunt sigură că nu-i bine să te măriți cu ei, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
trebuie să petreacă prea mult timp cu soția cucernică. Soția cucernică e fericită deoarece locuiește acolo unde își dorește, probabil face ce vrea și avea un soț care vine regulat acasă, dar nu atât de des încât să devină o pacoste. Băiatul e fericit că are doi tați și primește o educație aleasă la o școală costisitoare. Rămâne domnul Letsenyane Badule. Este el oare fericit? Sau, dacă nu e fericit, poate fi făcut fericit fără ca situația celorlalți să se schimbe? Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
disputele parlamentare, dar oricînd dispus să fie o "mînă de fier" ...Iar de departe, de foarte departe se auzea abia deslușit cîntecul de sirenă al domnului Caraiman. Către el și dinspre el părea că duc toate cărările, iar mai mare pacoste decît Caraiman nu putea fi nimeni altcineva. De acolo de unde era, din Belgia ori din Veneția, trimitea ocheade și făcea declarații de renunțare la tron, însă Mihai Mihail știa că, în asemenea situații, cu cît se declară renunțarea, cu atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mai intime convingeri, să nu-ți strecoare în suflet îndoială, să nu-ți invadeze gândurile câteva zile măcar. Alexe era ca un fel de conștiință supărătoare, sâcâitoare, arțăgoasă, absurdă și era mult mai ușor să te lipsești de-o asemenea pacoste, de nopți răscolite, de pace pierdută. Și dacă, enervat, Alexe căuta plicul și apucai să citești despre trădări și despre tot felul de ticăloșii morale pe care un autor le poate face în decursul anilor, compromisuri morale rămase în memoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
bună să vorbim. Polly. Pe sora mea o cheamă Polly. Ce vrei să-ți spun? — Doar... orice. Cum e? Scout se gândi o clipă. — E-o răsfățată. O mare răsfățată, băutoare de licori semialcoolice, purtătoare de fuste scurte și o pacoste de zile mari. — Mda? — Mda, zâmbi ea vag. Știi, dacă mă furișam vreodată noaptea târziu în casă, trebuia să trec pe lângă camera ei ca să ajung la a mea, și, dacă mă auzea, primeam un bilet pe sub ușă - 5 lire sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
din acea perioadă. In luna mai 1972, "se eliberează din funcția de șef al Protocolului de Stat" și este "încadrat prin transfer in interesul serviciului" ca director adjunct cu problemele de relații externe la Ministerul Muncii (în 1974, refuză propunerea lui Pacoste Cornel, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, de a ocupa postul de director al Direcției de Protocol din M.A.E.), de unde va fi pensionat, în anul 1996, din funcția de Secretar tehnic al Comitetului Român pentru Probleme de Migranți de pe lângă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Și ea, pe-atunci, încărcată de electricitate ca o pisică. "Dar pe pisică n-o ia nimeni în seamă", zice Poetul. Mircea Ivănescu. Eram cum mă făcea Iordan să fiu. Mă trata ca pe-o Lolită ori ca pe-o pacoste; ca pe-un fruct zemos ori ca pe-un șlagăr obosit prin repetiție. Cînd afectuoasă, iubita-soft, cînd înțepenită cum înțepenește un sertar. Atîrnam de-un telefon ca Madona de Copilul Divin. El dirija fluxul și refluxul relației noastre. "Săptămîna asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cu descifrarea acelei hărți ale cărei coordonate îl induceau mereu în eroare, aducîndu-i aminte de celebrul dicton pe care nu reușise încă să-l dezlege, deși își făcuse din asta un scop în viață. Cunoaște-te pe tine însuți, ce pacoste, oare cît va mai dura pînă cînd va putea să spună misiune îndeplinită? N-a fost mare lucru, joacă de copii, chestie de perseverență, nici vorbă de predestinare, ar fi putut s-o facă oricine, dacă n-ar fi fost
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
pe platoul pătrat din mijlocul unității. Ai naibii comuniști, își spune luînd-o la picior spre postul lui Santinelă, care moțăie în picioare. Parcă a trecut o veșnicie, dom’ Regizor, se dezmorțește, își întinde oasele, cît o fi ceasul? Vai ce pacoste, își spune, vîrîndu-și adînc mîinile în buzunare, simțind grenadele la locul lor. Ascultă, Santinelă, începe să prindă puțin curaj, la o adică crezi c-ai fi în stare să-i pui pistolul la tîmplă, să preiei comanda unității și să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
o să fie așa? îmi garantați că în ce vă privește nu v-ați gîndit să trădați nici unul dintre voi, nici măcar pentru o secundă, nici măcar cît e negru sub unghie? Jur pe ce am mai sfînt, dom’ Roja, răspunde Gulie, mare pacoste mai sînteți, se gîndește, greu o mai scoate omul la capăt cu dumneavoastră! Coborînd din taximetrul care îl purtase de-a lungul și de-a latul Bucureștiului mai bine de două ore, Roja îi mulțumește șoferului lăsîndu i un bacșiș
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
am cam prins cu pantalonii în vine, spuse Timișoara. Tocmai de aceea mi-am zis că aș fi cel mai mare prost dacă n-aș profita de ocazie, zise Poștașul, și cu un drum să scap pe toată lumea de o pacoste ca asta. Adevărul e că tuturor li s-a cam făcut lehamite de el, că în afară de caricaturile alea de Gulie, Tîrnăcop și Dendé, care-l urmează încă peste tot, nimeni nu mai vrea să audă de el. — Totuși sfatul meu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
bisericuța lui, n-o salvase el de la dezastru? Era dreptul lui, toți îl știau ca un adevărat opozant al Dictaturii, puteam să trăiesc numai din amintiri, Roja. Pe Angelina s-o lase deoparte, așa le era înțelegerea. Bate palma Părințele. Pacoste ce ești. N-ar trebui să fii așa nedumerit. Ia-o și fă ce vrei cu ea. O spui așa de parcă ar fi vorba de un obiect. O să-ți duc dorul, Părințele, dă-mi ceva ca amintire, patrafirul ăsta mi-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
prim plan personaje pitorești din satul buzoian Pârscov și din împrejurimi. Din nefericire, în loc să povestească și atât, el se lansează frecvent în teoretizări pentru care nu are competența necesară. Dintr-un atu, candoarea se transformă în asemenea momente într-o pacoste. Emil Cioran îl ironiza pe Constantin Noica pentru localismul său întrebându-se cum ar fi dacă, după studiul Sentimentul românesc al ființei, s-ar scrie unul intitulat Sentimentul paraguayan al ființei. Imun la asemenea ironii, Gheorghe Postelnicu încearcă să-l
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cu copil cu tot). Silvana încearcă să se împace cu situația, dar în ziua când urmează să se instaleze în noua ei familie plânge amarnic, astfel încât proiectul eșuează. Drept urmare, mama ei o antipatizează și mai mult, o consideră o adevărată pacoste. Ajunsă la vârsta măritișului, Silvana devine soția unui bărbat lipsit de sensibilitate și posesiv, Ivan. Ori de câte ori el își manifestă, în stilul lui brutal, dorința de a face dragoste, ea simte o repulsie și nu-i poate îndeplini dorința. Între cei
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ăsta mic, nici dacă este singur nu se liniștește. L-aș buși cu mare drag de un perete, dar dacă... războiul, cutremurul, inundațiile, dom' președinte, dom' prim ministru și atîtor alți domni și nedomni le crapă măseaua după mine?! Mare pacoste ești pe capul meu, monstrule! Plimbări liniștite Duminica trecută mi-am luat bastonul și m-am aventurat pe străduțele înguste și în formare din cartierul Galata. De fiecare dată cînd mă decid să ies din casă, cîinii consideră că este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
burlanul căzut jos, la ușa casei cu vopseaua desprinsă în cruste subțiri și contorsionate, la geamurile crăpate și la stîngăcia cu care erau puse cîteva foi de carton pe șindrila putrezită. Își aminteștește mesajele cu care o încîntase scriitorul Viorel Pacoste: Stau în Vila "3 cireși"... Miruna vede doi cireși rătăciți prin curte și zîmbește. Unde-i al treilea? Era pregătită să întîmpine realitatea și în ce privește scriitorul. Probabil fotografia a fost făcută acum cîteva decenii. Dar cunoștințele de pe internet sînt făcute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cu anumite precauții. Te uiți după al treilea cireș, nu? o întîmpină în ușă scriitorul. Sinceră să fiu, da. L-am tăiat acum cinci ani, dar am păstrat numele vilei. Hm... Mă rog, al casei. Pentru mine este regatul lui Pacoste. Miruna se uită atentă la cel care constituia o speranță vagă de măritiș. Era cam damblagit. Uscățiv, cu chelie pronunțată, cocîrjat puțin și cu pielea tăbăcită. Deși trecuse de 35 de ani, Miruna se aștepta la un bărbat bine, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de un Făt-Frumos. Poți s-o spui de două ori. Frumos n-am fost niciodată. Isteț însă ești. M-ai amețit pe internet. Auzi, Vila "3 cireși"... Mi-ai spus că ai publicat trei cărți. Ți le arăt, hai înăuntru. Pacoste a scris trei cărți, le-a aranjat singur pentru tipar și a plătit editurii cîte o sută de exemplare. Toate pentru el. S-au vîndut ca pîinea caldă, am mai păstrat cîteva pentru prieteni. În casă dezamăgirea fetei a crescut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
trimiteam la încă 10-12. Doar eu te-am crezut? Exact. Restul mă cam luau peste picior. Ai ceva bani să fac această casă locuibilă? Da, am ceva cheag. Am vîndut o parte din grădină. Și voi avea mînă liberă? Evident. Pacoste era plăcut la vorbă și blînd ca un părinte. S-a comportat excelent cu fata și începînd cu a treia zi la numărul 5 s-a instalat un adevărat șantier. Se supraînălța casa, se măreau geamurile, se instala centrala, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
efect contrar scopului. Copiii se retrăgeau, Ramona era îngrețoșată de saliva de pe buzele băiatului și băiatul respira des, că prea s-a înădușit. Dezamăgiți de efectul "iubirii", s-au bucurat cînd s-au despărțit. Erau convinși că dragostea este o pacoste greu suportabilă. În sufletul lor rămăsese acea atracție firească, naturală și parcă și-au propus să inhibe pornirile acelea copilărești, promițînd o revenire mai tîrzie. Cei doi copii, acum adulți tineri, s-au reîntîlnit după trei ani de facultate. Puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
înțelepți sau nu știu să-și aleagă bine oamenii. Este vorba aici despre lingușitori, de care curțile sînt pline, deoarece oamenilor le plac atît de mult lucrurile lor și se amăgesc atît de mult încît se feresc cu greutate de pacostea acesta; iar dacă vor să se ferească, riscă primejdia de a fi disprețuiți. Căci nu există un alt mod de a te apăra de lingușiri decît acela de a-i face pe oameni să înțeleagă că nu te vor supăra
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
e momentul să plângi, acum plângem cu toții; și să te întristezi, căci toți suntem triști; dar tu, tu ești tristă din cauza morții unui singur fiu!” (X, 8). Mustrarea profetului se încheie într-o notă stoică: „Stăpânește-ți durerea și îndură pacostea cu curaj!” (X, 15). Cum femeia nici nu vrea să audă de întoarcerea acasă, lângă bărbatul ei, Ezdra își reia discursul, adâncind și mai mult prăpastia între nenorocirea unei singure persoane și aceea a unui întreg popor. Nimic nu poate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de vedere medical, situația este sub control. Așa că nu au ce ne reproșa. Conduita față de individ, Însă, trebuie să fie cea de până acum. Niciun rabat! Spor la treabă, domnule doctor. ― Mulțumesc mult și... fiindcă a dat peste noi această pacoste, n-am apucat să vă felicit cu ocazia venirii pe lume a băiatului dumneavoastră. Să vă trăiască și să crească mare și sănătos. Doamnei, sărutări de mâini. Să aveți parte numai de bucurii. ― Mulțumesc, domnule doctor. După despărțirea de doctorul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
apoi către cer. Măăi, s-a mirat tovarășu Geană! Chiar așa? Îhî-îhî! i-am răspuns... Tu nu ești prost degeaba, mă Papagal! Și dacă te jumulesc de toate penele, o fi bine? Ce zici? Îhî-îhî... am repetat. Dar de ce, mă pacoste? Că atunci ai să mă ai la pielea goală și-ai să mă poți pupa mai bine la capătul târtiței. Tovarășul Geană a turbat... Arestați-l! Jumuliți-l! Pârliți-l pe vrăjmaș! Împreună cu Mutu lui și băgați-i pe-amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
chiar pe toți. Mai bine întemnițați în regim de urgență minciuna care face legea în țara asta. Măi-măi! a repetat cam descumpănit tovarășul Geană!.. Și vezi, mă Timpan, pe unde găsești ceva mei și niște biscuiți ca să scăpăm odată de pacostea asta de zburătoare că ne ține în loc cu acțiunea de la Universitate, unde trebe să intrăm în forță! Meiul și biscuiții lipsesc cu desăvârșire din comerțul nostru socialist, Șefu! Nu mă interesează! Mei să te faci? Și biscuiți! Că nu degeaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]