KorAP: Find »[drukola/base=pager & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

143 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428

mai avea câteva lucruri de terminat, dar promițându-i Karei că va da dispoziții paznicilor să îl anunțe pe domnul Kadesky că era căutat încă de când avea să intre. Croindu-și drum spre loja în care avea loc, îi sună pagerul. Se uită repede să vadă cine o căutase și scoase un geamăt profund. Ieși în viteză din cort, îndreptându-se spre o baracă unde mai multe telefoane publice fuseseră amplasate temporar. Cu mâna tremurândă, formă numărul. - Stuyvesant Manor, i se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
e afară. Închise ochii. Kara rămase aplecată înainte în scaunul ei, odihnindu-și lin mâna pe brațul fin al mamei, până când aceasta adormi. Se gândea că fusese în mintea ei mai devreme. Jayene nu i-ar fi trimis mesaj pe pager dacă nu ar fi fost așa. Și dacă se întâmplase o dată, reflectă ea încrezătoare, se putea întâmpla din nou. Într-un final, Kara se ridică și ieși pe coridorul întunecat, gândindu-se că, indiferent de cât talent ar putea avea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324

a fost ultima schimbare de tură. Paturile sunt verificate În mod regulat. Nu era mort la nouă fără un sfert. La zece și-un sfert, era. Inspectorul Insch Îi mulțumi, iar ea se pregătea să-i mai spună ceva, când pagerul de la șold emise o serie de piuituri. Îl apucă, citi mesajul, Înjură, Își ceru scuze și fugi din cameră. Logan privi În jos la rămășițele Însângerate ale lui Bernard Duncan Philips și Încercă să-și imagineze cine Îl adusese În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204

lacrimi. Era o binecuvântare după ultimele zile. Între timp, Julie se învârtea în jurul mesei ca o leoaică furioasă. Apoi mi-am scos mobilul și toată lumea a început să se uite la mine de parcă eram un extraterestru! Gemenele Vandy comunică cu pagere prin satelit, sunt de părere că telefoanele mobile sunt complet depășite. Charlie se uită la Julie drăgăstos și murmură: —Farmecele irezistibile ale întâlnirilor romantice cu o dependentă de cumpărături! O privea pe Julie cu un amestec de venerație și amuzament

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201

ocupat, ocupat. Și în timp ce zăceam mototolit la bar, scotocind după ultimii bani, așa cum fac bețivanii de obicei, am auzit ceva ce n-am crezut niciodată că mi-ar face vreo plăcere, mi-am auzit propriul nume - John Self - rostit pe pagerul localului. M-am dus la telefonul roz. Ea e, mi-am spus eu. — Da. — Sfârșitul. Totul s-a terminat. Vocea oloagă. Râsul olog. — Tu, am spus eu. O, te rog, vino, hai s-o facem. Acum. Sunt pregătit. Perfect. Ascultă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230

un număr de telefon cu un prefix ciudat, probabil un număr de mobil. — Crezi că poate să fie un subiect? zice Duncan, iar pagina e punctată cu scuipatul lui. Stau în redacția de știri locale și începe să-mi sune pagerul. Sunt medicii de pe ambulanță. La facultatea de jurnalism vor să te transforme într-o cameră de luat vederi. Un profesionist instruit, obiectiv, detașat. Precis, minuțios și atent. Vor să te facă să crezi că știrea și tu, personal, reprezentați întotdeauna

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
austriacă, Helen Boyle și John Nash nu se pot controla, asta nu înseamnă că eu o să mă transform într-un criminal imprevizibil și lipsit de scrupule. Henderson apare în ușa bibliotecii și strigă: — Streator! Ce-ai făcut, ți-ai închis pagerul? Vezi că tocmai am primit un telefon în legătură cu alt copil mort. Șeful a murit, trăiască șeful! Ăsta e noul bos, aidoma cu bosul cel vechi. Și, desigur, lumea ar fi mai bună fără anumiți indivizi. Da, lumea ar putea fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
ceas. — Adineauri, la radio, zice Mona, așa ceva ați făcut? Dau din cap că da. — Ați obligat-o pe doamna doctor să se reîncarneze? O rog s-o sune odată pe Helen Hoover Boyle, și poate că o să stăm de vorbă. Pagerul meu începe să bipăie. Și ființa asta, Mona, zice: — Deci ziceți că Helen folosește același descântec? Mesajul de pe pagerul meu zice să-l sun pe Nash. Pagerul zice că e important. Nu am nici o dovadă, zic, dar doamna Boyle îl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
doctor să se reîncarneze? O rog s-o sune odată pe Helen Hoover Boyle, și poate că o să stăm de vorbă. Pagerul meu începe să bipăie. Și ființa asta, Mona, zice: — Deci ziceți că Helen folosește același descântec? Mesajul de pe pagerul meu zice să-l sun pe Nash. Pagerul zice că e important. Nu am nici o dovadă, zic, dar doamna Boyle îl știe. Am nevoie de ajutorul ei ca să-l pot controla. Ca să mă pot controla. Și Mona Sabbat se oprește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
sune odată pe Helen Hoover Boyle, și poate că o să stăm de vorbă. Pagerul meu începe să bipăie. Și ființa asta, Mona, zice: — Deci ziceți că Helen folosește același descântec? Mesajul de pe pagerul meu zice să-l sun pe Nash. Pagerul zice că e important. Nu am nici o dovadă, zic, dar doamna Boyle îl știe. Am nevoie de ajutorul ei ca să-l pot controla. Ca să mă pot controla. Și Mona Sabbat se oprește din scris și rupe pagina. O ține între

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
oameni. Poate reușiți să le oferiți oamenilor vieți împlinite și fericite. Poate că nu e suficient să șchiopătați printr-un apartament zgomotos pentru tot restul vieții. În dreptul unui paravan brodat, o săgeată indică o direcție, deci o iau în cealaltă. Pagerul îmi sună din nou; e Nash. Și vocea zice: Dacă puteți să omorâți un om, poate reușiți, le fel de bine, să-l aduceți înapoi. Poate că asta e o a două șansă care mi se oferă. Vocea zice: Poate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
o a două șansă care mi se oferă. Vocea zice: Poate că nu ajungi în iad pentru lucrurile pe care le faci. Poate ajungi în iad pentru lucrurile pe care nu le faci. Pentru lucrurile pe care nu le termini. Pagerul îmi sună din nou și zice că e un mesaj important. Și eu îmi văd de drum, șchiopătând. Capitolul 16 Nash stă la bar. Stă singur, la o măsuță din spate, în întunericul luminat doar de o lumânare mică de pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
eu îmi văd de drum, șchiopătând. Capitolul 16 Nash stă la bar. Stă singur, la o măsuță din spate, în întunericul luminat doar de o lumânare mică de pe masă, și-i zic: Da, i-am primit miile de mesaje pe pager. Ce-i așa de important? îl întreb. Pe masă e un ziar împăturit. Titlul de pe prima pagină zice: Șapte persoane ucise de o epidemie necunoscută Subtitlul zice: Se pare că un respectat ziarist local și lider de opinie este prima

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-mă la loc pe pat, o întreb cum așa. Și, scoțându-mi un toc de ușă din picior, Mona zice: — Chiar în dimineața asta, Helen mi-a spus că s-ar putea să fie nevoită să te omoare. Îmi sună pagerul. E un număr pe care nu-l cunosc. Pagerul zice că este foarte important. Și Mona extrage un vitraliu dintr-un crater însângerat care se cască în piciorul meu. Îl ține în sus, și lumina plafonierei pătrunde prin cioburile colorate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
Și, scoțându-mi un toc de ușă din picior, Mona zice: — Chiar în dimineața asta, Helen mi-a spus că s-ar putea să fie nevoită să te omoare. Îmi sună pagerul. E un număr pe care nu-l cunosc. Pagerul zice că este foarte important. Și Mona extrage un vitraliu dintr-un crater însângerat care se cască în piciorul meu. Îl ține în sus, și lumina plafonierei pătrunde prin cioburile colorate; uitându-se la fereastra minusculă, zice: — Eu sunt îngrijorată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
pentru a salva zeci de bolnavi de cancer. Și tipul cu mașinuțele de curse zice: — Cred că ar fi cazul să plecați. În drum spre mașină, îi dau înapoi lui Helen agenda și-i zic: Uite-ți Biblia. Îmi sună pagerul; e un număr pe care nu-l știu. Mănușile ei albe sunt înnegrite de praf, și zice că a rupt în bucăți pagina cu blestemul și a aruncat-o pe fereastra camerei copilului. Plouă. Hârtia o să putrezească. Nu e suficient

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
pe care le faci. Poate că ajungi în iad pentru lucrurile pe care nu le faci. Cu pantofii mustindu-mi de apă rece, piciorul nu mă mai doare. Cu mâna unsă de muci și lacrimi, mă caut și-mi închid pagerul. Când o să găsim ceaslovul, dacă o fi vreo cale de a învia morții, poate că n-o să-l punem pe foc. Nu imediat. Capitolul 29 Procesul verbal întocmit de poliție nu zice cât de caldă am simțit-o pe soția

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
pătrunde prin stratul de petale e roz. Trandafirie. Peste Helen, Mona și Stridie, care dorm. În josul străzii, un cuplu în vârstă lucrează la răzoarele de flori de lângă casă. Bătrânul umple o stropitoare la cișmea. Bătrâna îngenunchează ca să plivească. Îmi deschid pagerul, care începe să sune imediat. Helen se trezește, tresărind. Nu recunosc numărul de telefon de pe pager. Helen se ridică în capul oaselor, privindu-mă. Se uită la ceasul minuscul și strălucitor de la încheietură. Pe un obraz are adâncituri de la cercelul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
străzii, un cuplu în vârstă lucrează la răzoarele de flori de lângă casă. Bătrânul umple o stropitoare la cișmea. Bătrâna îngenunchează ca să plivească. Îmi deschid pagerul, care începe să sune imediat. Helen se trezește, tresărind. Nu recunosc numărul de telefon de pe pager. Helen se ridică în capul oaselor, privindu-mă. Se uită la ceasul minuscul și strălucitor de la încheietură. Pe un obraz are adâncituri de la cercelul cu smaralde pe care a dormit. Privește stratul roz care acoperă toate geamurile mașinii. Își bagă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
telefon. Și vocea zice: — Detectiv Ben Danton, Brigada Omucideri, zice. Cine e la telefon? Un polițist. Mona ar spune că este mântuitorul meu, trimis ca să mă mâne înapoi pe făgașul umanității. Ăsta e numărul care mi-a tot apărut pe pager în ultimele zile. Mona întoarce broșura și zice: — Uită-te un pic! În păr i se împletesc mori de vânt rupte, stâlpi de cale ferată și radiorelee. În fotografii, copiii zâmbitori sunt îmbrățișați de clovni. Părinții se plimbă ținându-se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
sufere. Și să-l sacrific pe soțul nu știu cărui top-model. Dar să mă sacrific pe mine însumi ca să salvez milioane de oameni, asta e cu totul altă poveste. Spun la telefon cum mă numesc - Streator - și că am primit mesaj pe pager. — Domnule Streator, zice, vă rugăm să vă prezentați pentru o audiere. În legătură cu ce anume? îl întreb. N-ar fi mai bine să vorbim despre asta în persoană? zice. Îl întreb dacă este vorba despre un deces. — Când puteți să ajungeți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
Ruinele civilizației occidentale, crenelurile, turnurile și hornurile își iau zborul din părul Monei. O piatră de ghicit trece pe lângă noi ca din praștie. Helen o urmărește cu privirea și zice: — Cred că Mona a pus mâna pe vraja de zburat. Pagerul îmi sună din nou. Același număr de la care mă sunase și ofițerul de poliție. Încă un mântuitor care mi-a luat urma. Indiferent câți oameni ar muri, nimic nu se schimbă. Îmi închid pagerul. Și, uitându-se la Mona cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
pus mâna pe vraja de zburat. Pagerul îmi sună din nou. Același număr de la care mă sunase și ofițerul de poliție. Încă un mântuitor care mi-a luat urma. Indiferent câți oameni ar muri, nimic nu se schimbă. Îmi închid pagerul. Și, uitându-se la Mona cum țipă, Helen zice: — Vești proaste? Nimic important, zic. Cocoțată pe tocurile ei roz, Helen țopăie prin noroi și rumeguș, pășind peste cablurile negre. Îi întind mâna și-i zic: — Ține-te. Și se prinde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
e tăcerea. Deschid televizorul. E o comedie alb-negru despre un om întors din morți sub chipul unui catâr. Trebuie să învețe ceva pe cineva, ca să-și poată salva sufletul. Spiritul unui om ocupând corpul unui catâr. Îmi sună din nou pagerul; de la poliție sunt, mântuitorii mei, care mă îmboldesc spre mântuire. Probabil că supraveghează cineva locul ăsta - ori poliția, ori administratorul. Pe jos, împrăștiate peste tot, sunt fragmentele unui gater, călcate în picioare. Sunt și ruinele unei gări, stropite cu sânge

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
țăcănitul unui telex și o voce bărbătească zice că poliția a găsit încă un top-model mort. La televizor îi arată poza zâmbitoare. Din nou prietenul fetei este arestat ca suspect. O altă autopsie care relevă indicii de raport sexual post-mortem. Pagerul îmi sună din nou. Numărul de pe ecran este noul meu mântuitor. Cu mâna încleiată de obloane și uși, ridic receptorul. Cu degetele asprite de țevi și burlane, formez un număr pe care nu am cum să-l uit. Răspunde un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]