123 matches
-
În Franța, progresele au fost, din contra, relativ lente: dacă "mica" presă de 5 centime se orienta, între 1887 și 1890, spre formatul "marilor" ziare, de abia spre 1899-1903 jurnalele cu mare tiraj au trecut la 6 pagini; în 1914 paginația medie era de 8 la 10 fa(( de 20 sau mai mult pentru ziarele engleze, americane sau germane. Punerea în pagină a evoluat spre o mare varietate. În Statele-Unite, este dep((it( pentru prima dat( grila coloanelor. După acest exemplu
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
progresul difuzării în sate era compensat prin ușorul recul înregistrat în marile orașe. La începutul primului Război Mondial, tirajele celor patru mari ai presei pariziene nu aveau echivalent nici măcar în Anglia. Totuși, ziarele franceze apăreau inferioare celor ale confraților prin paginația săracă și mediocritatea rețelei de informații în străinătate: de fapt, întreprinderile de presă franceze erau defavorizate de resursele financiare modeste și unul dintre defectele acestei prese, consecință, printre altele, a insuficienței încasărilor, era venalitatea sa. Această "abominabilă venalitate" a presei
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
apari(ia marilor grupuri de presă care au luat o mare amploare în timpul și după războiul din 1914-1918. (n Germania existau aproape 300 de cotidiene în 1866 și 2200 în 1914. 2. Marea presă politică tradițională. Cotidienele germane aveau o paginație abundentă și adesea două ediții pe zi. Prezentarea lor masivă nu a evoluat decît foarte puțin. Fiecare tendință politică conta la Berlin pe o foaie importantă care trebuia mereu să împartă rolul său de "monitor" al partidului cu puternicele ziare
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
eveniment îl suscita, pe continentul european, el a creat ziarelor mari dificultăți. Resursele publicitare practic au dispărut, tipografiile și redacțiile s-au golit de personalul ce fusese mobilizat; hîrtia se găsea greu și a fost nevoie să se revină la paginații de patru sau chiar două pagini. În Franța, difuzarea punea probleme foarte grave deoarece calea ferată era supraîncărcată de diversele transporturi militare. În ciuda reducerii cheltuielilor, consecință a reducerii paginației, creșterea prețurilor și, în particular, mărirea prețului hîrtiei, toate acestea au
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
se găsea greu și a fost nevoie să se revină la paginații de patru sau chiar două pagini. În Franța, difuzarea punea probleme foarte grave deoarece calea ferată era supraîncărcată de diversele transporturi militare. În ciuda reducerii cheltuielilor, consecință a reducerii paginației, creșterea prețurilor și, în particular, mărirea prețului hîrtiei, toate acestea au condus la o mărire a prețului de vînzare, fapt care a redus considerabil difuzarea. (În septembrie 1917, cotidienele franceze au trebuit să treacă la 10 centime.) Unul dintre primele
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
unitară și foarte puternică, mai ales în presă, a favorizat și ea concentrarea. 4. Transformările tehnice. De la inventarea primelor rotative și apoi a linotipului, perfecționarea lor a fost continuă și imprimarea ziarelor a cîștigat în rapiditate în ciuda creșterii considerabile a paginației exemplarelor. Materiale costisitoare și incomode necesitau investiții mobiliare și imobiliare deosebite, care au constituit, indirect, una dintre cauzele concentrării. Puternica organizație sindicală a muncitorilor tipografi 7 începea să impună norme de muncă atît de scăzute care conduceau, în toate țările
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
de criza economică. Tirajul cotidienelor de aici a trecut de la 24,2 milioane în 1910 la 27,8 în 1920, la 39,5 în 1930 și la 41,1 în 1940. Între 1920 și 1940, tirajul ziarelor de duminică, cu paginații enorme, cîteodată mai mari de 250 de pagini în 1930, a urcat de la 17 la 32, 4 milioane. Efectele constituirii marilor rețele nu au influențat decît în mică măsură concentrările de titluri, de vreme ce din 1910 pînă în 1940, numărul cotidienelor
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
un anti-comunist convins, francofob și germanofil. Tabloidele. Presa cotidiană americană a fost marcată de apariția unei noi formule de presă de succes: tabloidul, formatul la jumătate față de cel al ziarelor obișnuite (n.a. cel al lui Petit Journal, la origine), cu paginația redusă. Aceste publicații noi, cu articole foarte scurte, cu titluri enorme, abundent ilustrate, căutînd senzaționalul, erau mai pu(in preocupate de politică dar puteau fi recunoscute dup( tonul pasional. Destinată clienților grăbiți ai marilor orașe și emigranților ce nu cunoșteau
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Herald Tribune în august 1966. Per total, și în ciuda dificultăților ziarelor din metropole, întreprinderile editoare de cotidiene viabile au fost prospere în perioada amintit(; ele au putut face față investițiilor ce se dovedeau necesare prin modernizarea publicării și prin creșterea paginației (media paginilor unui cotidian era de 22 în 1945 și 59 în 1973). 2. Magazinele. Progresele cele mai importante ale presei americane s-au produs mai ales în sectorul presei periodice: într-o țară imensă, unde presa periodică devenise regională
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
tehnicii, formulele de prezentare, stilul și conținutul acestor magazine s-au adaptat constant gusturilor cititorilor, servind adesea drept model pentru presa din alte țări occidentale. III. Dificultățile presei engleze 1. Saturația pieței. Războiul nu a limitat dezvoltarea presei engleze: reducerea paginației ziarelor nu a avut efect asupra vînzării lor. Aplicarea cenzurii nu a provocat decît puține incidente: Daily Worker, comunist, a fost interzis între ianuarie 1941 și septembrie 1942, iar Daily Mirror, prea ostil lui W. Churchill, a sfîrșit prin a
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
au fost considerabile atît pe plan tehnic cît și în cel al tirajelor, mai ales după aprilie 1960 (numărul de exemplare de cotidiene pentru 1000 de locuitori: 172 în 1960, 336 în 1970). Ziarele sovietice au rămas foarte ieftine iar paginația lor mică. Tirajele ziarelor Pravda și Izvestia depășeau 5 milioane de exemplare în 1966 și în 1976 ele se apropiau de 10 milioane. Concepția pedagogică a jurnalismului sovietic a evoluat puțin, chiar și după moartea lui Stalin. A fost nevoie
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
-lea. S-a ajuns în curînd să se tipărească numărul fiecărei file în colțul superior din dreapta de pe partea din spate, mai întîi în cifre romane, apoi în cifre arabe. În sfîrșit, nu s-au mai numerotat filele, ci paginile cărților; paginația nu a înlocuit complet numerotarea filelor decît spre sfîrșitul secolului al XVI-lea. Începînd din secolul al XV-lea, s-a tipărit și pe marginea superioară a fiecărei pagini, titlul prescurtat al lucrării sau al capitolului în curs; este titlul
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
simplitatea demonstrațiilor din text și corectitudinea de prezentare; 6. Programa tematică (T) care se referă la corespondența conținutului manualului cu programa analitică a disciplinei; 7. Forma de prezentare (F) are În vedere estetica manualului; 8. Dimensiuni (D), adică corespondența dintre paginația manualului și numărul de ore din planul de Învățământ. Ponderile criteriilor γi s-au calculat cu relația Frisco. Tabelul 3.1 Ierarhizarea și ponderea criteriilor de evaluare Criteriul E O I M S T F D Pct. Ord. γi Efect
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
simplitatea demonstrațiilor din text și corectitudinea de prezentare; 6. Programa tematică (T) care se referă la corespondența conținutului manualului cu programa analitică a disciplinei; 7. Forma de prezentare (F) are În vedere estetica manualului; 8. Dimensiuni (D), adică corespondența dintre paginația manualului și numărul de ore din planul de Învățământ. Ponderile criteriilor γi s-au calculat cu relația Frisco. Tabelul 3.1 Ierarhizarea și ponderea criteriilor de evaluare Criteriul E O I M S T F D Pct. Ord. γi Efect
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Mihai Eminescu. Acesta a mai fost căsătorit cu Ana Condeescu (cu care a avut patru copii Lelia - Sapho, Ecaterina, Hanibal și Gheorghe), precum și cu Silvia Maieru; vezi Augustin Z. N. Pop, Op. cît., pp. 236, 239, respectiv planșa IV (fără paginație) - genealogie: Familia poetului Eminescu (I). Ramură Eminovici. 49 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196, Scrisoare a Mathildei Ilian din Brăila (174, Bd. Carol) adresată Ministrului României la Bruxelles, 30 decembrie 1903 / 12 ianuarie 1904, nepaginat. 50 Ibid., Scrisoare a
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
307; Gheorghe Eminescu, Amintiri, ediție critică de Gabriel Gheorghe, Editura Floare Albastră, București, 1995, p. 31. 56 Lucian Predescu, Op. cît., p. 307. 57 Gheorghe Eminescu, Op. cît., p. 31. 58 Augustin Z.N. Pop, Op. cît., planșa IV (fără paginație) - genealogie: Familia poetului Eminescu (I). Ramură Eminovici. 59 Gheorghe Eminescu, Op. cît., p. 31. 60 Ibid. 61 Ibid., p. 98. 62 În film mai apar două personaje de origine română, Constantine Dimitrius Alecsandri și soția sa, care i-au avut
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de Comerț și de Industrie, Cernăuți redacția și administrația - Piața Vasile Alecsandri nr.6, realizat de Institutul de Arte Grafice și Editură „Glasul Bucovinei” , strada Iancu Flondor nr.33 - apărea trimestrial, în anii 1926 și 1927, apărând 8 numere, cu paginație individuală. Camera de Comerț și Industrie Cernăuți avea ca președinte pe Vihovici Iosif iar vicepreședinți pe Fleminger Bernhard pentru secția comercială și Anhauch Dionisie pentru secția industrială. Consiliul de administrație era format din 25 membri aleși pentru secția comercială și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
versuri de D. Loghin; „Păstorului ce apără turma” versuri de parohul Tr. Bodnariu; „Despre valoarea timpului” de pr. Gh. Negură. În 1947 au apărut 12 numere, unele contopite, cum a fost cel cu nr. 10 12, pe octombrie-decembrie, fiecare cu paginație distinctă, fără însă a uita să înștiințeze apariția calendarului creștinortodox pe anul 1948, dar nici îndemnul: „Citește Biblia!” Anul 1948 a însemnat alte 12 numere în care Credința a totalizat 136 de pagini, cu același redactor - C. Antonescu, dar și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
veterinari, dar elevii nu dispuneau de un manual corespunzător de Fiziopatologie și Anatomie Patologică. Am fost recomandat de colegii mai vârstnici ca fiind capabil să umplu acest gol. În timp de câteva zile mi se punea la dispoziție tematica și paginația corespunzătoare și singur sau În colectiv să elaborez și să predau Editurii Agro-Silvice de Stat, manualul În cauză, Într-o perioadă cât mai scurtă. Lam cooptat și pe Macarie I. și am trecut la treabă. În 20 martie 1957 manuscrisul
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
luat tare: — Băieți, să învățați repede căci nu e timp de pierdut, Gazeta trebuie să apară la termen, altfel e prăpăd! Încruntat și bombănitor, ne certa pentru te miri ce, dar mai ales dacă întârziam, ne alerga după șpalturi în paginație, iar noi ne supuneam fără crâcnire, personajul fiindu-ne în fond simpatic. Îi ghiciserăm cumsecădenia, dincolo de îmbufnări și răstiri. Mircea Popescu era, în schimb, întruchiparea blajinității, deși semăna izbitor la înfățișare cu „îngerul fierbinte“N.D. Cocea. Un Cocea însă fără
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
dulap și câteva mese dreptunghiulare, bancul nostru de lucru. Pe ele înșiram în ordine tactică, fiecare în dreptul său, instrumentația din dotare, un set de pixuri și creioane colorate, dintre care unul era neapărat „chimic“. Îl întrebuințam când ne soseau de la paginație „perii ude“. Mai aveam la îndemână, pentru consultare, o cărticică intitulată Mic îndreptar ortografic, al cărei autor era un lingvist din epocă pe numele său Otobâcu. Pentru noi acest nume devenise substantiv comun și când aveam nevoie de Îndreptar ni
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
va conține următoarele informații: numele universității și al facultății; titlul lucrării de licență, nivelul de susținere a tezei, numele absolventului, anul realizării, numele și titlul coordonatorului. -Cuprinsul va conține numele capitolelor, subcapitolelor și subpunctelor, respectiv bibliografia și anexele, cu indicarea paginației corespunzătoare din text. Conținutul tezei. Lucrarea trebuie să aibă o organizare logică în capitole, care trebuie să respecte următoarea succesiune: a)Introducerea va fi redactată în două-trei pagini și constituie un argument al opțiunii pentru tema lucrării și a cercetării
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
Mata erai prins la poligrafie și după cât am Înțeles erai ocupat și după masă. 235 Am stat la Bacău câteva zile, la hotel, cu colegiul de redacție al Anuarului Muzeului Județean Suceava, pentru corectură, grea, uluitor de grea, dată fiind paginația masivă. Muncă de 18 ore pe zi - cap limpede -, când asemenea preocupare nu Îngăduie mai mult de două ore pe zi, pentru a fi Într-adevăr „limpede”... Sunt convins că și de la aceste corecturi de șpalturi, interminabile, mi se trage
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
doi ochi de fată blondă, o nordică, i-am văzut numele pe afișul unui spectacol teatral la Suceava, după doi ani de la plecarea În străinătate. 694 Era vorba, totuși, de o lucrare de atestare și nu puteam depăși o anumită paginație. În alte condiții, ar fi ieșit sute de alte pagini. Gabriel Strempel - președintele Comisiei de atestare -, mi-a și spus, oarecum În glumă, că dacă mai avea câteva texte de asemenea amploare, ieșea la pensie până să le parcurgă... 695
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
în dosarele de urmărire informativa ale Securității). Mai mult decît atît, în multe situații autoarea pune în evidență contrastul dintre gîndurile intime ale personajelor și comportamentul lor public. Trecerea de la monologul interior la lumea reală este marcată grafic prin schimbarea paginației de la grafia în versuri, fără semne de punctuație, la proza, ca în acest fragment care o privește pe Christa, soția lui Manu ( ea însăși obsedată de ororile nazismului din Germania): "nimeni nu ne împarte în grupuri/ nimeni nu ne dirijează
Bricolaj cu sentimente by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13735_a_15060]