266 matches
-
Straja). Alte cîteva exemple, de aceeași factură, pe care nu le mai analizăm în detaliu, pot fi: Leamna (sat vecin cu Sărbătoarea, posibil provenit din lat. ligna), Parîng (< parîngă, „creastă înaltă alcătuită din stînci mari și pietre tari“ < lat. pop. *palanga, palanca < lat. clas. phalanga), Sturu (< stur, „țurțur de gheață“ < gr., stylos, „stîlp, pilă, pieu“), Rîu Bărbat (< lat. rivus barbatus), Rîu de Mori (popular Rîu de Moare < lat. rivus de molae), Sîncel (< lat. *summicelus, „culme mică“), Sumat (< lat. summatus, „vîrf în formă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
distra la câmp după pofta inimii. Pe imașul cu iarba verde și deasă ca peria, pământul moale ne îndemna la rostogoliri, la salturi acrobatice, la săritul caprei, la exersarea mersului în mâini și a statului în cap. Jocurile cu bunghii, palanca, de-a untul, oina rămâneau pentru mijlocul verii când, datorită secetei, pământul devenea tare și se crăpa. Păscutul animalelor cădea în sarcina mea, eu fiind cel mai nevârstnic din familie. Îmi plăceau cârlanii și vitele pe care le îngrijeam, îmi
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
fierului (Hallstatt) în cea de a doua (La Tene). Probabil că în județul Iași existau cel puțin două mari aliniamente strategic-defensive, constituite din înalte valuri de pământ ars, ș anțuri de apărare, cueste naturale sau abrupturi artificiale cu excarpări, apoi palănci din bârne, ziduri de piatră (folosind calcar oolitic ca cel de la Tansa sau Ipatele, dar și gresii dure și calcaroase din zona Cheia Domniței și Dealul Ș anțurilor), ziduri de vălătuci asemănătoare cu "murus dacicus", turnuri de observare din bârne
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
mult mai aproape desau chiar înzona cercetată, având în vedere amplasarea eronată a cetății Zargidava la Brad (vest de Siret), când de fapt Ptolemeu a descris o la răsărit de acest râu. Pe un alt plan, existența cetăților și a palăncilor din cadrul fortificațiilor limesului de podiș este dovedită de păstrarea unor "martori toponimici" sub forma unor denumiri de dealuri și de sate,de exemplu: Dealul Cetatea și Dealul Șanțurilor; Palanca (având și sensul de palisadă) ; Runcul (runc= loc defrișat util economiei
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de acest râu. Pe un alt plan, existența cetăților și a palăncilor din cadrul fortificațiilor limesului de podiș este dovedită de păstrarea unor "martori toponimici" sub forma unor denumiri de dealuri și de sate,de exemplu: Dealul Cetatea și Dealul Șanțurilor; Palanca (având și sensul de palisadă) ; Runcul (runc= loc defrișat util economiei agricole, dar și observării inamicului) (138, p.819); Vadul Vejeisat care apare în "Dicționarul topografic și statistic al României" din 1872 ca Vadul Veghei; în "Documenta Romaniae Historica" un
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
poroasă, având buza evazată, gâtul scurt, corpul alungit, umerii bine evidențiați, fundul plat și ușor curbat spre interiorul vasului și înălțimea de 14 cm, diametrul gurii - 11 cm, diametrul maxim al corpului - 12,5 cm, diametrul fundului - 6,5 cm. PALANCA (centrul raional Dochia, R. Moldova) În tumulul nr. 2 aparținând Epocii Bronzului, în partea de sud-vest, la distanța de 57,3 m sud și la 30,8 m vest de centrul movilei, în apropiere de mormântul numărul 2 a fost
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
nu au pătruns și în mediile tradițional expansioniste. Rășluirile teritoriale continuă. Partea de răsărit și de sud a Republicii Moldova cunoaște un grav proces de secesiune. După 1992 orașul Tighina iese de sub suveranitatea Moldovei iar în anul 2001 Ucraina revendică zona Palanca din sudul Republicii Moldova și plantează foraje de adâncime în platoul continental al României lângă Insula Șerpilor. În al doilea an al mileniului al treilea în plin proces de europenizare și democratizare, la Chișinău, partidul comunist impune studiul forțat al
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Alimentare cu apă în comuna Palanca, județul Bacău", cuprinși în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din fondurile bugetului local și din alte fonduri legal constituite cu această destinație, conform listelor de
HOTĂRÂRE nr. 143 din 23 martie 1998 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Alimentare cu apa în comuna Palanca, judeţul Bacau". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120472_a_121801]
-
cîte un reper hidrocentrala, gara, joagărul, valea spre Ciobăniș, încetinește, inconsistenți arborii, freamăt de vînt și vietate, dau spațierile naturale, Goioasa, Dumnezeu cu mila, munți de brazi! petice de noroaie crăpate, au trecut ploile, cotul Trotușului în luptă cu somnul, Palanca gospodăriile biloane, planta omul în cîmpul mlăștinos, banda de locuire întreruptă, Ghimeș bisericuță pe coamă, biserică catolică de-a curmezișul, în drum, citește de departe 1974 în acoperiș, muntele acapararea forțelor de un sens, muntele agricultură limitată la industrie, așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de calcule productive, adorația soarelui din imixtiune, depresiune pe sfîrșite, valea îngustă cu crac spre nord-est, halta Brusturoasa casele grohotișuri, ordinul pieptului de munte scos în afară, firele de mesteceni în cetină, în același sens biserica de lemn, vîrful ascuțit, Palanca sud versantul bine îmbrăcat în zăpadă, perechea de țigani, 7-8 metri în față pășește el, am lucrat la țigan, la căldărari, am și dormit, era cald! dar cît am lucrat la ei mîncare mi-am luat mereu singur, două tunuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
absolut interzis a rămas omul, Goioasa ninsoarea soare adînc albastru, cum se desfundă de senin cerul năluca ființă trecere! soluții constructive artizanale în arhitectura muntele, stația Simbrea alb tăiat în felii de brînză calea ferată, Agăș cu troiță la intrare, Palanca scris-cititul ia din lume ce-i aparține, șoseaua rectilinie prin contrast, nori pe mijlocul pieptului în munte, zăpada pe locurile ei nenumite, nici copacii nu știu ce sînt, absentează de iarnă, cît oi fi eu în stare și-oi trăi, tu mîna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Comănești, DJ 127B spre Valea Rece, halta Bolovăniș strînsă de trenul personal, fiind izvorul dintre cuvinte, literatura se duce singură, funcție naturală, Ghimeș personalul Mărășești Miercurea Ciuc corpul de depresiune păstrat de viitor, toate cioburile pe el, tabla strălucitoare la biserică, Palanca țevi de tunuri anticar la monument, Brusturoasa inscripție dublă Palanca sfîrșit de localitate, fluturările de mîini în terenul de fotbal, prundișul stricat cu zăgazuri de pietre, pîrîul slab în inundațiile altor călătorii, masă de Paști în grădină, bun buturel mîna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
trenul personal, fiind izvorul dintre cuvinte, literatura se duce singură, funcție naturală, Ghimeș personalul Mărășești Miercurea Ciuc corpul de depresiune păstrat de viitor, toate cioburile pe el, tabla strălucitoare la biserică, Palanca țevi de tunuri anticar la monument, Brusturoasa inscripție dublă Palanca sfîrșit de localitate, fluturările de mîini în terenul de fotbal, prundișul stricat cu zăgazuri de pietre, pîrîul slab în inundațiile altor călătorii, masă de Paști în grădină, bun buturel mîna gospodinei, tu cu spatele pe spătar, halta Simbrea km 94
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nepotî-to, rusnac-rusnac! are zece ani și n-are copii, ai văzut că la zece ani și la înmormîntare! nu prea ai gloată, da' și eu, am opt di la trei! mămucă, mi-i săti! scot eu plasa! gemene în roz, Palanca munți în evidența că s-a schimbat ceva, mi-a fost sîială, a patra fată cu mintea rătăcită, brazii poleiala de Crăciun, albul zăpezii din proaspăt, soțul în cărucior, eu îl îngrijesc, mă uitam la dumneavoastră, vă vedeam că sînteți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
deasupra cădea mai grea, o zîs că n-are un canat la două chei, de cîte ori te-o sunat, banii-i vrea, nu cheile! la Bacău cu microbuzul, pe 29, pentru ce? stau acasă! oricîte stele ard în înălțime Palanca ediția Maiorescu, nocturna în lună, triangulație cu electricitate prin crăpături, Simbrea eticheta nopții, montură pe gol cu biserica bijuterie, a ridicat-o tăpșanul la vedenia ei, Preluci întunericul complet să-și prindă pînda, tunel, stinghii de pod, stația de transformare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în case, canton, ține steagul de pînză, cuib conic în castan, cureți parabolica, vîntul se întețește, după cîte-am înțeles n-au nică și așteaptă de la ei să-i deie! Brusturoasa de ce nu-i dă drumul? nu, dar mulți navetiști din Palanca și așteaptă acolo de jumătate de oră Iași Adjud Brașov acceleratul de Iași km 122+8, munții sus țin centrul cu înălțimile lui care atacă în peisaj, biserică pe coastă, bej calculat din lumina de vecernie dinăuntru, halta Tarcău două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
brăduț îl aruncă pe linie, își dă voie la vale, marcaj de rambleu punctele exagerate stîlpi electrici, Visează androizii oi electrice? România țara mai bună decît renumele ei, mărfar în mișcare, nămeți cu lemn ori cărbune, cutele zăpezii traverse la Palanca, rădăcina muntelui bradul, valea neteziș în lumini, întunecimea versanților străpunsă în două locuri, numele tău e Legiune! risipă, confuzie în nume, Brusturoasa cîinele caută în verandă, pe preș, la noapte îngheață, omul CFR primul pe continentul care-i răspunde cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cunoscut așezământul, nu s-au sfârșit, ci au continuat. Atât din partea voievozilor, cât și a muritorilor de rând. La 5 sept.1766,Grigorie Alexandru Ghica voievod dăruiește Spiridoniei din taxele vamale venitul de pe... peștele trecut(e) peste graniță prin trecătoarea Palanca de la Trotuș. Același voievod la 15 nov. 1766 face ordine la cei care cântăresc mărfuri în toată Moldova și dăruiește mănăstirii Sfântul Spiridon venitul cântarului pentru Spital. - Cum se știe, mărite Spirit, voievozii au ajutat mănăstirile și prin acordarea de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Buhuși ORAȘE 1. Buhuși COMUNE 1. Berești-Bistrița 2. Blăgești 3. Filipești 4. Gîrleni 5. Itești 6. Racova 3. JUDECĂTORIA MOINEȘTI cu sediul în orașul Moinești ORAȘE 1. Moinești 3. Dărmănești 2. Comănești COMUNE 1. Agăș 8. Măgirești 2. Ardeoani 9. Palanca 3. Asău 10. Pîrjol 4. Balcani 11. Poduri 5. Berești-Tazlău 12. Scorțeni 6. Brusturoasa 13. Solonț 7. Ghimeș-Făget 14. Strugari 15. Zemeș 4. JUDECĂTORIA ONEȘTI cu sediul în municipiul Onești MUNICIPIU 1. Onești ORAȘE 1. Slănic-Moldova 2. Tîrgu Ocna COMUNE
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
C.S.V. Oituz Oituz, comuna 38.709 110 110 Hârja 30. C.S.V. Onești Onești, str. 38.710 210 1.068 Mărășești nr. 120 31. C.S.V. Orbeni Orbeni 38.712 105 203 32. C.S.V. Parincea Parincea 38.713 131 988 33. C.S.V. Palanca Palanca 38.714 264 3.166 34. C.S.V. Pârjol Pârjol 38.716 144 2.451 35. C.S.V. Pâncești Pâncești 38.718 144 1.417 36. C.S.V. Plopana Plopana 38.719 154 876 37. C.S.V. Poduri Poduri 38.721 185 1
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
Oituz Oituz, comuna 38.709 110 110 Hârja 30. C.S.V. Onești Onești, str. 38.710 210 1.068 Mărășești nr. 120 31. C.S.V. Orbeni Orbeni 38.712 105 203 32. C.S.V. Parincea Parincea 38.713 131 988 33. C.S.V. Palanca Palanca 38.714 264 3.166 34. C.S.V. Pârjol Pârjol 38.716 144 2.451 35. C.S.V. Pâncești Pâncești 38.718 144 1.417 36. C.S.V. Plopana Plopana 38.719 154 876 37. C.S.V. Poduri Poduri 38.721 185 1.135
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
nr. 13 Scorteni Comunele suburbane: Măgura Mărgineni Comunele: Ardeoani Balcani Luizi-Calugara Pîrjol Scorteni Strugari 14. Circumscripția electorală nr. 14 Moinesti Orașul Moinesti Comunele: Magiresti Poduri Solont Zemes 15. Circumscripția electorală nr. 15 Comănești Orașul Comănești Comunele: Agas Asau Brusturoasa Ghimes-Faget Palanca JUDEȚUL BIHOR 14 circumscripții electorale 1. Circumscripția electorală nr. 1 Oradea Nord Cuprinde populația din partea de nord a municipiului Oradea și este delimitata după cum urmează: La nord: limită comunei Biharia și a satului Saldabagiu de Munte. La sud: rîul Crisul
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
3. Moinesti 4. Slanic-Moldova 5. Târgu Ocna Comune A. Integral -------- 1. Agas 2. Ardeoani 3. Asau 4. Balcani 5. Berzunti 6. Barsanesti 7. Bogdănești 8. Brusturoasa 9. Casin 10. Dofteana 11. Ghimes-Faget 12. Magiresti 13. Mănăstirea Casin 14. Oituz 15. Palanca 16. Pargaresti 17. Pârjol 18. Poduri 19. Solont 20. Târgu Trotus 21. Zemes JUDEȚUL BIHOR Orașe A. Integral -------- 1. Alesd 2. Beiuș 3. Nucet 4. Stei 5. Vâșcau Comune A. Integral -------- 1. Borod 2. Bratca 3. Budureasa 4. Bulz 5
ORDIN nr. 102 din 4 martie 2002 privind aprobarea listei cuprinzând localităţile din zona montană din care vor face parte beneficiarii sprijinului ce se acordă producătorilor de lapte şi ai sprijinului ce se acordă producătorilor agricoli pentru creşterea producţiei de carne şi a efectivelor de animale, pentru anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140457_a_141786]
-
Filipești ● - 173. Garleni ● ● 174. Glăvănești ● - 175. Gură Văii ● - 176. Helegiu ● ● 177. Hemeiuș ● 178. Horgești ● ● 179. Huruiești - ● 180. Letea Veche ● - 181. Livezi ● - 182. Luizi-Călugăra ● - 183. Măgirești ● ● 184. Măgura ● ● 185. Mănăstirea Cașin ● 186. Mărgineni ● 187. Nicolae Bălcescu ● - 188. Oituz ● ● 189. Orbeni ● ● 190. Palanca ● ● 191. Parava ● - 192. Parîncea ● 193. Pâncești ● 194. Pargaresti ● 195. Pârjol ● - 196. Plopana ● - 197. Podu Turcului ● - 198. Poduri ● ● 199. Racova ● 200. Răcăciuni ● 201. Sascut ● - 202. Sănduleni ● 203. Săucești ● - 204. Scorțeni ● ● 205. Secuieni ● 206. Solonț ● - 207. Strugari ● - 208. Ștefan cel Mare ● ● 209
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
Plopsoru 18. Darasti- Ilfov 1. Darasti - Ilfov 19. 30 Decembrie 1. 30 Decembrie 2. Copaceni 20. Domnești 1. Domnești 2. Teghes 21. Dragomirești - Vale 1. Dragomirești - Vale 2. Dragomirești - Deal 3. Zurbaua 22. Florești -Stoenesti 1. Stoenesti 2. Florești 3. Palanca 23. Frățești 1. Frățești 2. Cetatea 3. Remus 24. Gaiseni 1. Gaiseni 2. Carpenisu 3. Căscioarele 4. Podu Popa Nae 25. Gaujani 1. Gaujani 2. Cetățuia 3. Pietrisu 26. Ghimpați 1. Ghimpați 2. Copaciu 3. Naipu 4. Valea Plopilor 27
DECRET nr. 15 din 23 ianuarie 1981 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148965_a_150294]