900 matches
-
știa să scrie sau să citească, dar vorbea latina cursiv 3. Creștinismul putea fi liantul Europei Unite - ca Imperiu Sfânt -, dar numai dacă era promovat și interiorizat de toți supușii împăratului, de la primii demnitari până la ultimul popor cucerit, de la curtea palatină până la cele mai îndepărtate fruntarii ale împărăției. Europa era, în mare parte, deja creștinată; dar ideea unității creștine „dormita în semiconștiență”, imperiul fiind doar o grupare de neamuri cărora Carol cel Mare trebuia să-i confere calități de organism politic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Durkheim a subliniat că, în mod obiectiv, crearea imperiului impunea, cu iminență, și „importante reforme pedagogice” care, la rândul lor, reclamau „un centru capabil să lumineze întregul imperiu”5. 8.3. Alcuin și schola palatinatc "8.3. Alcuin și schola palatina" Acest centrum pedagogic s-a dovedit a fi schola palatina. Nu era, se pare, nici aceasta o creație originală a marelui împărat, ci o mai veche tradiție merovingiană, regăsibilă și la alte neamuri de invadatori barbari. Acești regi par să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu iminență, și „importante reforme pedagogice” care, la rândul lor, reclamau „un centru capabil să lumineze întregul imperiu”5. 8.3. Alcuin și schola palatinatc "8.3. Alcuin și schola palatina" Acest centrum pedagogic s-a dovedit a fi schola palatina. Nu era, se pare, nici aceasta o creație originală a marelui împărat, ci o mai veche tradiție merovingiană, regăsibilă și la alte neamuri de invadatori barbari. Acești regi par să fi fost afectați de un anumit complex de inferioritate culturală
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe monarh în desele și diversele lui deplasări. Această schola, care nu avea sediu fix, era foarte ambițioasă încă din vremea lui Pepin cel Scurt. Un biograf al lui Adalard - văr al lui Carol cel Mare - susținea că acest învățământ palatin nomad ambiționa să cuprindă toate cunoștințele omenești, adică să deruleze un curriculum erudit care îngloba omnis mundi prudentia. Era o școală rezervată (sub Pepin) doar nobililor. Carol cel Mare a întărit-o cu cei mai iluștri savanți ai vremii sale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
consacrat episcopilor din York, Alcuin a prezentat nu numai acest program școlar, ci și modelul curricular al instituției. Aceasta se întâmpla în anii 781-782, când încerca să furnizeze cărturarilor carolingieni și împăratului însuși o teorie coerentă de organizare a școlii palatine și a întregului sistem de învățământ 10. Dar ar fi exagerat să se considere că opera pedagogică din Imperiul Sfânt al lui Alcuin s-ar datora exclusiv experienței câștigate de el la York ca student și director de școală. Multe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
soldățoi barbari, ci o tradiție culturală rafinată. Curtea merovingiană devenise, de multă vreme, un centru de educație. Aristocrații se obișnuiseră cu ideea că viitorul copiilor lor nu poate fi asigurat decât printr-o bună pregătire în atmosfera culturală a curtenilor palatini 13. Nu mai existau reguli de recrutare. Prietenii regelui își trimiteau, pur și simplu, copiii să se formeze în acel mediu la o anumită vârstă. Dar nici această normă nu era bine fixată. Unii veneau raborata aetas („în puterea vârstei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu era bine fixată. Unii veneau raborata aetas („în puterea vârstei”), alții la rabostior aetas („o vârstă mai puternică”); doar puțini soseau a pueritia („din copilărie”) sau în pubentibus annis („la anii pubertății”)14. Toți veneau însă ca tineri vasali palatini „supuși (obsequium) regelui”, „încredințați (commendati) regelui” și „hrăniți (nutriti) de către rege”15. Pare sigur că depuneau față de rege și vechiul jurământ germanic de supunere și credință, vestitul truste 16, prin care se crea antrustionul regal; acesta era un corp militar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
recrutați viitorii nobili imperiali. Corpul de elită se lărgea sub formă de instituție de formare a nobililor creștini. Curtea devenea așadar, după o expresie amuzantă a lui P. Riché, o „școală de cadre”17 pentru ofițeri și funcționari regali. Tinerii palatini erau repede remarcați prin curajul în meseria armelor și intrau în corpul antrustionic; dar cei care se ilustrau, în plus, și în studiul acelor omnis mundi prudentia ocupau funcții palatine și imperiale înalte, precum cele de cancelarie. Eruditia palatina („învățătura
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
școală de cadre”17 pentru ofițeri și funcționari regali. Tinerii palatini erau repede remarcați prin curajul în meseria armelor și intrau în corpul antrustionic; dar cei care se ilustrau, în plus, și în studiul acelor omnis mundi prudentia ocupau funcții palatine și imperiale înalte, precum cele de cancelarie. Eruditia palatina („învățătura palatului”) cuprindea, în timpul merovingienilor, militaribus gestis („faptele de arme”) și aulicis disciplinis („învățăturile de curte”), apreciate în egală măsură 18. În timpul lui Carol cel Mare, odată cu sosirea lui Alcuin, acest
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Tinerii palatini erau repede remarcați prin curajul în meseria armelor și intrau în corpul antrustionic; dar cei care se ilustrau, în plus, și în studiul acelor omnis mundi prudentia ocupau funcții palatine și imperiale înalte, precum cele de cancelarie. Eruditia palatina („învățătura palatului”) cuprindea, în timpul merovingienilor, militaribus gestis („faptele de arme”) și aulicis disciplinis („învățăturile de curte”), apreciate în egală măsură 18. În timpul lui Carol cel Mare, odată cu sosirea lui Alcuin, acest echilibru dispare. Aulicis disciplinis încep să devină prevalente și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Renaștere. Carolina este și astăzi cel mai des folosită scriere tipografică. În scriptoriumul mănăstirii din Tours a conceput Alcuin și primele sale lucrări pedagogice (din opera sa uriașă), care au atras atenția împăratului și au determinat chemarea sa la școala palatină ambulantă. Acolo s-a impus repede devenind, după numai câteva luni, un fel de „director școlar regal” - ceea ce echivala cu funcția de ministru al Învățământului. A declanșat, imediat, reforme menite să transforme școala palatină în model de organizare școlară și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au determinat chemarea sa la școala palatină ambulantă. Acolo s-a impus repede devenind, după numai câteva luni, un fel de „director școlar regal” - ceea ce echivala cu funcția de ministru al Învățământului. A declanșat, imediat, reforme menite să transforme școala palatină în model de organizare școlară și un centru de răspândire a ideilor pedagogice. Prima măsură luată de Alcuin a fost introducerea curriculumului bazat pe cele șapte arte liberale la școala palatină. A predat el însuși aproape toate disciplinele curriculare, străduindu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Învățământului. A declanșat, imediat, reforme menite să transforme școala palatină în model de organizare școlară și un centru de răspândire a ideilor pedagogice. Prima măsură luată de Alcuin a fost introducerea curriculumului bazat pe cele șapte arte liberale la școala palatină. A predat el însuși aproape toate disciplinele curriculare, străduindu-se în același timp să formeze discipoli și magiștri capabili să preia catedrele respective. Pentru aceasta a scris manuale speciale de matematică, astronomie, gramatică, retorică, muzică și dialectică. 8.4. Curriculumul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu fie altceva decât mici daruri oferite de părinți 19. Așadar, învățământ general gratuit! Se înțelege că au apărut, în acest fel, numeroase școli parohiale, care secondau școlile bisericești deja înființate. Școlile ecleziastice și episcopale foloseau, cu strictețe, curriculumul școlii palatine impus de Alcuin. Preoții și episcopii stăpâneau cele septem artes liberales și nimic mai mult. Prin urmare, ei nu au putut înființa decât școli parohiale care, excluzând ciclul primar în care se învăța intensiv scris-cititul, imitau școlile ecleziastice. Răspândirea învățământului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mare cultură globală? Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. Alcuin (Flaccus Albinus Alcuinus, 730-804) fusese elev și, mai apoi, director al renumitei școli ecleziastice din York. A fost invitat de Carol cel Mare pentru a organiza Schola palatina carolingiană. Nu este vorba de o operă strict personală - deși, începând din 782, Alcuin a devenit „directorul” acestei școli bizare. A fost sprijinit și de alte personalități, care l-au promovat la conducerea acestei instituții normale, precum gramaticul Petru din
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dat tărie prin învățătura științelor sacre”) - „Epistulae” (42), în Monumenta Germaniae Historica, Hanovra, 1826, vol. IV. Prețuirea nu se referea doar la dascălii yorkezi, ci și la remarcabila bibliotecă a școlii, a cărei absență o resimțea dramatic în perioada școlii palatine carolingiene. Într-o altă epistolă (12, în Monumenta Germaniae Historica, ed. cit., vol. IV) scria: Sed ex parte desunt mihi... exquisitores eruditionis scolasticae libelli, quos habui in patria per bonzam et devotissimam magistri mei industriam (vel) etiam mei ipsius quaelemcumque
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Verfassungsgeschichte, Kiel, 1880, vol. I, pp. 179-182. Despre funcția paideutică a curții merovingiene, vezi Fustel de Coulanges, La Monarchie Franque, Hachette, Paris, 1888, p. 153. 14. Găsim această varietate în câteva „vieți” (biografii) dedicate unor nobili ai vremii, foști învățăcei palatini: Vita Germeri, Vita Filiberti, Vita Licini ș.a. Un studiu riguros pe această temă a realizat P. Guilhiermoz, Essai sur l’origine de la noblesse en France au Moyen Âge, Alphonse Picard, Paris, 1902. Detalii interesante și la C. Galy, La famille
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de Droit français et étranger, 1904) și la F. Lot (Les invasions germaniques, Payot, Paris, 1945) există comentarii ample cu privire la constituirea corpului de antrustioni din bărbați nobili supuși regilor germanici; Carol cel Mare este cel care a „deschis porțile” școlii palatine pentru toate straturile sociale. 17. Riché, op. cit., p. 149. 18. Eruditio palatina merovingiană este astfel descrisă de autorul hagiograf al „Vita Arnulfi” (în Monumenta Germaniae Historica, ed. cit., vol. III, p. 582): Militaribus gestis et aulicis disciplinis. Aceeași expresie apare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
germaniques, Payot, Paris, 1945) există comentarii ample cu privire la constituirea corpului de antrustioni din bărbați nobili supuși regilor germanici; Carol cel Mare este cel care a „deschis porțile” școlii palatine pentru toate straturile sociale. 17. Riché, op. cit., p. 149. 18. Eruditio palatina merovingiană este astfel descrisă de autorul hagiograf al „Vita Arnulfi” (în Monumenta Germaniae Historica, ed. cit., vol. III, p. 582): Militaribus gestis et aulicis disciplinis. Aceeași expresie apare în „Vita Wandregesili” (în Acta sanctorum ordinis sancti Benedictini, ed. Mabillon-Ruinart, Paris
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
deinceps in armis quis enarraret queat? („Căci cine ar putea să dovedească în mod amănunțit vitejia războinică a acestuia?”) (în Monumenta Germaniae Historica, Scriptores Rerum Merovingicarum, vol. II, p. 433) (apud Riché, op. cit., p. 398). Dimensiunea funcționărească a pregătirii tinerilor palatini merovingieni este atestată de cei care au ocupat asemenea funcții: Aredius avea cancelarii fortiter officium („funcția de înalt cancelar”); Ansbert era aulicum scriba doctus („preaînvățat scrib de curte”); Dadon era annulum regis adeptus („primitorul inelului regal”). 19. Apud Drimba, op. cit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu mânie legăturile sale cu „știința matematică”. Fludd era prieten cu Michael Maier, medicul lui Mauriciu, landgraful de Hessen. Este aproape sigur că vraciul a fost unul dintre cei mai însemnați frați rozicrucieni. A lucrat, cu certitudine, în folosul Electorului Palatin care urma să realizeze Unitatea protestantă a Europei. S-a implicat fără discreție în această politică, fiind un colaborator însemnat al fraților boemieni și al învățaților din Praga rudolfină. A dispărut fără urmă în 1622, după dezastrul de la Muntele Alb
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din Nassau. Ceva anume însă l-a determinat, în acel an, să plece la Heidelberg. Putem bănui doar ce anume. S-a înscris la Universitatea din Heidelberg la 19 iulie 1613, la două zile după sosirea în oraș a Electorului Palatin cu prințesa Elisabeta din Casa Stuarților. Avem de-a face cu un tânăr care visează la Unificarea Europei? Dorința unificării îi obseda pe mai toți dascălii heidelberghezi 8. David Paraeus visa să-i unească pe luterani și calviniști 9. Paraeus
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai apoi, a dezavuat-o, considerând-o un simplu ludibrium, o „joacă” fără valoare. De altfel, această povestioară s-a și pierdut. Nu și tema ei, însă. În preajma anului 1616, speranțele lui Andreae au cunoscut o resurecție spectaculoasă. Nunta Electorului Palatin cu fiica regelui Angliei i s-a părut că prevestește acea unificatio universală visată de el. Între 1614 și 1615 a conceput și a răspândit vestitele Fama și Confessio; la ele, în 1616, va face referință în bizara alegorie politico-alchimică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Renaștere, munca de laborator a alchimistului nu era decât în aparență de ordin material; conținutul ei profund era de natură spirituală. De aceea, Nunta chimică a lui Rosenkreutz este eminamente spirituală, nu politică și materială - deși aluziile la însoțirea Electorului Palatin cu prințesa Elisabeta sunt directe și obsesive. În fine, simbolistica biblică nu este mai puțin prezentă. La prima vedere este vorba doar de o poveste de dragoste, precum cea din Șir Hașirim (Cântarea Cântărilor). Dar, cum se știe, cartea aceasta
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este tratată în diferite variante, care de care mai reducționiste și mai meschine. La Baldassare Castiglione, „omul de societate” este Il Cortegiano (omul de curte), care știe să se îmbrace și să vorbească politicos; adică un gentilhomme (Montaigne) adaptat vieții palatine, meseriei armelor și științei de a aborda doamnele și domnițele de la curte. (Acestui „imbecil perfect” al italienilor îi corespunde germanicul Grobianus descris de Fr. Dedekind ș1549ț, omul prin excelență grosolan pe care autorul îl ironizează 28; acesta nu este decât
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]