186 matches
-
scria că regele a fost însoțit de 20.000 de călăreți „Partea cea mai mare din aceștia erau cavaleri îmbrăcați în fier, aleși tot unul și unul, cu arme fulgerătoare... Puține zile în urmă, cum s-a hotărât, veni și palatinul Ștefan, principele și războinicul cel mai vestit de pe vremea aceea”, cunoscut pentru victoriile sale asupra turcilor sau asupra regelui Matei. O tribună acoperită cu aur a fost așezată într-un cort înalt. După ce regele s-a urcat la tribună a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
umilirea unui principe atât de mare, cortul regesc, care cu intenție era întocmit așa, căzu la pământ, tăindu-i-se legăturile, și cele ce se petreceau în ascuns se arătară vederii tuturor celor de față, uimiți de atâta măreție. Și, palatinul, cu sufletul mare cum era, nu se tulbură deloc. Aruncă la picioarele regelui sceptrul moldovenesc și, făcându-și semnul crucii și ținând în mână Sfânta Scriptură - era anume de rit grecesc - jură cu multă ceremonie jurământul de credință, supunere și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îngenunchează, ci doar își înclină capul și steagul foarte jos”. V. Eschenazy consideră că această relatare, datând din 1598, trebuie privită cu o anumită rezervă, ea putând „să redeschidă discuțiile asupra naturii și conținutul acestor relații”. Termenii folosiți în Omagiul Palatinului Moldovei concordă cu relatarea englezească, în care se arată că domnul nu îngenunchează (he kneelet not), iar în textul latin avem același termen: „îndoaie genunchiul (flexis suo more genubus)”, ceea ce concordă cu relatarea lui Wapowski în care se spune „îndoindu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ceea ce concordă cu relatarea lui Wapowski în care se spune „îndoindu-și genunchi” și nu „îngenunchind”. Discuțiile, tratativele, au continuat între cele două părți în zilele de 15 și 16 septembrie. În documentele elaborate cu această ocazie, Ștefan era numit palatin, voievod, dar și domn al Moldovei prin grația lui Dumnezeu (Dei gracia dominus terre Moldavie). Regele se obliga să-l apere pe Ștefan, pe fiii săi și pe boierii săi, de toți dușmanii săi și să apere vechile hotare ale
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
poloni moderni au încercat să-l disculpe pe rege. L. Finkel a afirmat că între subiectul discuțiilor de la Lovocea și campania regelui polon în 1497 nu exista nici o legătură. Cronicarul Bernard Wapowski scria că: „S-a discutat apoi despre Ștefan, palatinul Moldovei, care stăpânea asupra Misiei de Jos, să-l silească la depunerea jurământului de credință și ascultare a regatului și a regelui polon, după cum făcuse mai înaintea lui Cazimir... în Colomeea din Pocuția. Iar dacă s-ar împotrivi, să-l
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că domnul Moldovei îi va da regelui liberă trecere prin Moldova, mai ales că exact în această vreme „se răspândi zvonul - nu se știe de cine scornit - că regele Albert pornește cu război nu împotriva turcilor, ci împotriva lui Ștefan palatinul și împotriva moldovenilor”, cu gândul să-l alunge pe Ștefan și să pună domn pe fratele său, Sigismund. Frederic, fratele regelui, aflând care sunt adevăratele intenții ale regelui, i-a cerut episcopului Creslau (Krzestaw Zkurowek) să-l sfătuiască pe rege
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și să pună domn pe fratele său, Sigismund. Frederic, fratele regelui, aflând care sunt adevăratele intenții ale regelui, i-a cerut episcopului Creslau (Krzestaw Zkurowek) să-l sfătuiască pe rege „într-o audiență secretă, ...să nu întărâte cu război pe palatinul Ștefan, strălucitul războinic, ci mai bine să se folosească de el împotriva turcilor”. Episcopul l-a ajuns pe rege la Premislia și i-a amintit că Ștefan „l-a bătut pe Mahomed, împăratul turcilor, și pe Matia, regele Ungariei, amândoi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al II-lea. Demonstrația făcută de Rezachevici a pornit de la volumul de documente, Acta expeditionum bellicalium, publicat în 1882, despre care afirmă că nu a fost cunoscut istoricilor până acum. Este vorba de documente de judecată, pe care le dă palatinul de Kalisz și Poznan, documente prețioase, deoarece pisarul a pus pe fiecare document data și locul unde a fost scris. Acta expeditionum bellicalium nu a fost un document necunoscut, cum pretinde C. Rezachevici. I. Ursu îl amintește în lucrarea lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oastea din Polonia Mare nu a trecut prin această localitate. Din care cauză, Rezachevici a socotit că este nimerit să mute întâlnirea dintre solii lui Ștefan cel Mare și regele polon la Sniatin, unde nu era regele, dar se afla palatinul de Kalisz și Poznan cu oamenii săi. De la Coțmani, regele a pornit spre Șipinți, unde a staționat între 22-27 august. Între 28-31 august și 1 septembrie, regele și oastea din Polonia Mică se afla undeva pe stânga Prutului, nu departe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Hotin, unde se afla la 3-4 septembrie („prope oppidum Choczym, circa fluvium Prut”). La 5 septembrie, Jan Trnka și oastea comandată de el s-au deplasat de la Hotin spre curtea lui Hadir („circa curiam Hadir, penes fluvium Pruth”), unde pisarul palatinului Sedziwoj Czarnkowski data un alt document la 9 septembrie. Confuzia făcută de pisar, când a scris „oppidum Choczym circa fluvium Pruth”, a stârnit nedumerirea istoricului nostru, care a crezut că a existat un sat cu numele de Hotin pe Prut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
urmă, se făcu în zid o mare deschizătură, pe care moldovenii o astupară cu stejari bătuți (lipiți - de fapt n.n.) cu noroi și cu alte lucruri. Și aveau și ei tunuri și alte mașini de război. În vremea aceasta, Ștefan palatinul nu se odihnea. Adunătorilor de nutreț le răsplăti el toate relele pricinuite. Se lovi de mai multe ori cu ei, iar drumul care venea din regat, și pe care trebuia să se aducă proviant pentru tabăra regelui, îl închise cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înapoire drumul Sniatin - Cernăuți - Siret - Suceava trecea prin Codrii Cosminului. Nu este, însă, vorba de o confuzie comisă de cronicarii moldoveni ca să justifice lupta din Codrii Cosminului, deoarece, chiar și cel mai avizat cronicar polon, Wapowski scria: „trimisese vorbă Ștefan palatinul ca regele să-și îndrepte trupele de poloni, la întoarcerea acasă, spre câmpul liber și pe același drum pe care venise - mai ferit de orice atac din partea dușmanului - și să ție la dreapta, o cale deși mai lungă, dar mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un avertisment al lui Ștefan de care Ioan Albert nu ține seama, logic, vinovat e regele și nu domnul. Lupta din Codrii Cosminului. La 16 octombrie regele ridica asediul Sucevii; la 19 octombrie, începea retragerea armatei polone. Detașamentul comandat de palatinul de Kalisz, Czarnkowski, se afla la 16 octombrie lângă Suceava, la 22 și 23 octombrie lângă râul Siret (circa fluvium Sereth), iar la 2 noiembrie lângă orașul Sniatin. Cea mai detaliată descriere a campaniei din 1497 ne-a lăsat-o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acele păduri și în codrii de fag pe craiul Albert și oastea lui”. Bătrânețea și boala nu l-au împiedicat pe domn să fie prezent pe câmpul de bătaie și să conducă lupta. Wapowski arată că la asediu Sucevei „Ștefan palatinul nu se odihnea”, iar în Codrii Cosminului, când polonii treceau prin pădure, „iată palatinul Ștefan cu o ceată de pedestrași gata de atac”. El dă ordinele după care se conduc oștenii săi. În Cronica de la mănăstirea Hustânskaia se menționează că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pagubele sale”, își începe relatarea Cronica de la Mănăstirea Hustânskaia, face o incursiune în 1498. Cronicarul polon Cromer era și el de părere că Ștefan a atacat regatul „ca să răzbune pentru războiul ce l-a făcut pe nedrept” regele. „Căci Ștefan palatinul, neuitându-și pe nedreptatea pricinuită și de pustiirea Moldovei, scrie Wapowski, năvălind în primăvara anului următor în Polonia și Rusia, țări cu mulți locuitori pe vremea aceea și îmbelșugate, le jefui cu sabie și foc, în chipul cel mai jalnic
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vârau în pântecele cailor”, dar n-au avut scăpare și s-au găsit „nenumărate leșuri omenești în pântecele animalelor”. Oastea, care a reușit să scape, a încercat să se refugieze prin Moldova, dar „fu greu încercată și măcelărită de Ștefan palatinul și de moldovenii săi, îmbrăcați mincinos în haine polone. Tot drumul până la gurile Dunării era plin de leșuri turcești”. Turcii, în retragerea lor, treceau Prutul la 5 ianuarie 1499. Drama trăită de turci a produs o puternică impresie asupra contemporanilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
amenințarea cu război și pentru că polonii pregăteau o expediție împotriva lui Frederic, marchionul de la Brandenburg și mare maestru al Ordinului prusian, regele Albert, ca să lase toate sigure în urmă-i, porunci să fie tăiat Ilie în Cichov (Czachow), în fața oamenilor palatinului Ștefan, invocând ca motiv falsificarea de către acela a unor scrisori regești. Astfel de sfârșit avu, pentru binele păcii, bărbatul de neam așa de nobil.” Regele a trimis la Suceava pe arhiepiscopul de Liov Andrei Róża (Róża Boryszewski), ca să trateze problemele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și înecuri din pricina apelor mari.” Wapowski scria și el că în lunile martie și aprilie „râurile se umflară de ploile cele multe și ieșiră din albiilor lor, cum nu se pomenise până atunci; și nu mult după aceea muri Ștefan, palatinul Moldovei, slăbit de bătrânețe și de podagră. Ungurii și polonii se temeau că, după moartea domnului, turcii și tătarii vor ataca cele două regate. La 25 februarie 1504, regele Vladislav se temea că, odată cu moartea lui Ștefan, tătarii ar putea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Hotinul, Țețina și Hmielovul “cu toate ținuturile, locurile, satele”. La 28 februarie 1444, cetățile respective se aflau în mâinile Marincăi, soția lui Iliaș. Aceasta, împreună cu Manoil, pârcălabul de Hotin, îi încredințau lui Ioan, castelanul de Czyszow, și lui Petru Odrowansch, palatinul de Liov, cele trei cetăți până la Sân Petru. Până la acea dată, regele urma să restituie lui Iliaș și soției sale moșiile pe care aceștia le aveau în Polonia. În cazul în care restituirea nu avea loc, cele trei cetăți reveneau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
hărăzite toate laolaltă: drept-prevezător, isteț, biruitor al tuturor dușmanilor. Nu degeaba trebuie socotit printre eroii secolului nostru.” Bernard Wapowski (1450 ? - 1535) ne-a lăsat cele mai multe detalii în legătură cu faptele domnului. Cronicarul arată că „vestită era la popoarele vecine vitejia și norocul palatinului Ștefan, pentru destoinicia sa în ale războiului și strălucite erau isprăvile lui împotriva turcilor, tătarilor și ungurilor” din care cauză cardinalul Frederic, fratele regelui Ioan Albert îl sfătuiește pe acesta să nu pornească un război împotriva lui Ștefan. Martin Cromer
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel de împărat se aplica teritoriilor incluse în Sfîntul Imperiu Roman, din care Ungaria nu făcea parte. Ulterior, dieta maghiară a continuat să se opună presiunilor de centralizare ale Vienei. Această adunare, care putea fi convocată de rege sau de palatin (vicerege al Ungariei medievale n.t.), reprezentantul regelui, era împărțită în două camere, cea dintîi reprezentînd interesele marilor moșieri, iar cea de a doua pe cele ale nobilimii rurale. Prima cameră se întrunea sub președinția palatinului și era compusă nu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de rege sau de palatin (vicerege al Ungariei medievale n.t.), reprezentantul regelui, era împărțită în două camere, cea dintîi reprezentînd interesele marilor moșieri, iar cea de a doua pe cele ale nobilimii rurale. Prima cameră se întrunea sub președinția palatinului și era compusă nu numai din marii proprietari funciari, ci și din demnitarii bisericii, în frunte cu primatul catolic (capul bisericii catolice n.t.), arhiepiscopul de Esztergom și principalii oficiali ai regatului, inclusiv banul Croației. Camera inferioară era alcătuită din
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
înspre îngâmfatul de Mateiaș! " Nu poți sluji la doi stăpâni odată: și lui Dumnezeu și lui Mamona!" a orăcăit el. Iată-mă și "slugă"! se vaicăre Ștefan, de parcă l-ar fi apucat măseaua. S-a iscat o dihonie între Slăviții Palatini, se hărtănesc ca dulăii care au apucat același ciolan: "Care dintre ei e mai mare peste Ștefan și Moldova lui?" Ce-i de colea, să ai "slugă", un "atlet al lui Hristos"? îl zădărește și Vlaicu. M-am închinat amândurora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe sama sa toată măreția acestui triumf și, cu neobrăzata sa deșertăciune, atribuindu-și sieși meritele altuia, nu s-a rușinat, cu trufașa lui mândrie, să se fălească către regii și principii Pământului că "oamenii săi, sub hatmanul său Ștefan" palatinul Moldovei..." "Hatman"... M-a înălțat în grad, mormăie Ștefan. "...Sub hatmanul Ștefan, palatinul Moldovei, au bătut și au strivit o mare armată turcească la Podul Înalt, repurtând o prea strălucită izbândă... Prin oamenii săi..." Mulțumesc, bunule părinte. Ce vă spuneam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-și sieși meritele altuia, nu s-a rușinat, cu trufașa lui mândrie, să se fălească către regii și principii Pământului că "oamenii săi, sub hatmanul său Ștefan" palatinul Moldovei..." "Hatman"... M-a înălțat în grad, mormăie Ștefan. "...Sub hatmanul Ștefan, palatinul Moldovei, au bătut și au strivit o mare armată turcească la Podul Înalt, repurtând o prea strălucită izbândă... Prin oamenii săi..." Mulțumesc, bunule părinte. Ce vă spuneam? "Soarele când răsare..." Dar, dar ce pot să fac? Mă las jefuit. Îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]