141 matches
-
metalici de forme variate. Combinația a doua bare sagitale și una transversală situată anterior dă naștere conectorului metalic palatinal în forma de U deschis posterior, iar din combinarea a doua bare sagitale și una transversală dispusă posterior se formează conectorul palatinal metalic în forma de U deschis anterior. Combinația dintre două bare sagitale și două bare transversale formează conectorul inelar (fig. 4.42), rigid și rezistent, dar inconfortabil prin suprafața mare palatină pe care o ocupă. Barele mandibulare pot fi plasate
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
defini zona de maximă stabilitate a conectorului principal (centrul C). 4Se trasează două linii la 5 mm anterior și posterior de centrul C pe linia medio-sagitală cu direcția transversală până la intersecția cu axele de simetrie. 4Se stabilește apoi tangenta unghiului palatinal proximo-edental al fiecărui dinte limitrof, iar din punctul tangent la unghi se ridică o perpendiculară de 5 mm. 4Se continuă în linia curbă ocolind parodonțiul marginal la 5-8 mm și mergând paralel cu el până la unghiul proximal opus edentației după
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
prelungiri, să se realizeze o închidere inelară a conectorului sau să se trimită degete Cummer sprijinite pe dinții anteriori. Tot din aripioară există posibilitatea de a se realiza prelungiri anterioare pentru edentațiile frontale. O variantă de conector metalic este miniconectorul palatinal utilizat în edentația unilaterală, denumit și conector unilateral, varianta scheletată a protezei de retenție Kemmeny (fig. 4.48). Utilizarea sa nu este avantajoasă, putându-se rota foarte ușor datorită echilibrului său precar. Plăcuța dento-mucozală maxilară se sprijină cu o margine
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
folosesc hold-șuruburi fără cap. Clipsurile se pot activa chiar de bolnav cu ajutorul unei mici șurubelnițe. Acest sistem se mai poate folosi la sistemul Ancorvis. Pentru a îmbunătăți retenția cu ajutorul croșetelor, se va realiza un prag mai înalt la nivelul feței palatinale sub zona de retentivitate maximă și se va plasa sub această retentivitate brațul activ al unui croșet solidarizat la coroana telescop. În distribuirea forțelor de la nivelul construcției protetice mobile pe dinții suport și pe suportul muco-osos trebuie să se ia
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
vârstnici; prezența unor zone de întărire al osului alveolar prin prelungiri din corpul oaselor maxilare constituind zone unde mobilitatea secundară este mai redusă (ultimii molări inferiori, în dreptul liniilor oblice interne și externe, la nivelul crestei zigomato-alveolare molarul 1 superior, zona palatinala a grupului frontal superioră. Solicitările axiale la nivelul unui dinte provoacă o deplasare mai redusă decât cea efectuată în plan orizontal. Berg [41] stabilește faptul că un incisiv central la adult suferă o intruzie de 0,028 mm la o
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
incisivilor mandibulari. Tartrul supra-gingival continuă să se acumuleze în cursul anilor, atingând un maximum în jurul vârstei de 25-30 ani. În tot acest timp, majoritatea dinților sunt acoperiți de tartru, desi suprafețele vestibulare prezintă mai puțin tartru decât cele linguale sau palatinale. Acumularea de tartru apărea simetric, și după 45 ani, puțini dinți, de obicei premolarii, erau fără tartru. În ceea ce priveste tartrul sub-gingival, studiul menționat arată că acesta se formează inițial, fie independent, fie în zonele aproximale ale ariilor în
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
cumcă la răsunetul columnei de aer (consună) glăsuiesc organele diferite. Consonantele așadar se nasc abia atuncea în adevăr când sufletul se dezbate din diferitele organe ale vorbirei, după cari organe ele se și deosibesc în litere labiali, dentali (limbali) și palatinali. De-aceea consonantul e marcat mai aspru decât vocala, ba el dă abia intuițiunea siguranței (destinatei) plastice a sunetului articulat. Daca vocala e purtătoarea simțirei și elementul propriu muzical al limbei, apoi consonantul e reprezentantul reflexiunei, a sigurități (acurateței) conceptului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-nseamnă limba de consonante mute. Așa se nasc (se provoacă) din cerul gurei, cu aspirațiune premergătoare, sunetul r, din organul limbei l, parte prin aerul ce efluă prin nas n, din organul buzelor m. Acestora corespund cu aspirațiunea următoare sunetul palatinal k, sunetul limbal t și sunetul labial p. Ceste din urmă pot acuma să esperieze modificațiunea cumcă, esprimate cu o ușure aspirațiune a organului ce le produce, ele prin asta se-nmoaie. Așa trec sunetele aspre palatinal, limbal și labial
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aspirațiunea următoare sunetul palatinal k, sunetul limbal t și sunetul labial p. Ceste din urmă pot acuma să esperieze modificațiunea cumcă, esprimate cu o ușure aspirațiune a organului ce le produce, ele prin asta se-nmoaie. Așa trec sunetele aspre palatinal, limbal și labial k, t, p în sunetele moi g, d, b. Pentru că aste din urmă împărtășesc cu cele dentîi originea lor din același organ, de-aceea și în pronunție sânt așa de ușor de confundat încît provincii întregi germane
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
starea de sănătate a sistemului stomatognat. Indicii clinico-biologici de interpretare a acestor doi parametrii se însușesc la disciplinele clinice. Coroanele dentare prezintă mai multe suprafețe: -comune la toți dinții sunt fețele verticale, denumite după orientare (mezial, distal, vestibular și orale - palatinal sau lingual); -diferite sunt fețele orizontale care: la grupele premolari, molari, sunt suprafețe - denumite suprafețe ocluzale, la grupul frontal (incisivo-canin) aceste fețe sunt reduse la dimensiunea unei margini și de aceea se numesc margini incizale. Suprafețele cu orientare verticală sunt
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
29 b). Se împarte dintele în sensul diametrului vestibulo-oral în șapte părți egale, și anume: -pe o șeptime se desfășoară versantul vestibular al cuspidului V; -pe două șeptimi - versantul ocluzal al cuspidului vestibular; -pe două șeptimi - versantul ocluzal al cuspidului palatinal; -pe două șeptimi - versantul oral al cuspidului palatinal. În concluzie, fața ocluzală ocupă patru șeptimi din suprafața ocluzală totală, rămânând trei șeptimi pentru fața ocluzală externă. Diferența de gabarit a cuspizilor vestibulari și orali deplasează spre vestibular cu o șeptime
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibulo-oral în șapte părți egale, și anume: -pe o șeptime se desfășoară versantul vestibular al cuspidului V; -pe două șeptimi - versantul ocluzal al cuspidului vestibular; -pe două șeptimi - versantul ocluzal al cuspidului palatinal; -pe două șeptimi - versantul oral al cuspidului palatinal. În concluzie, fața ocluzală ocupă patru șeptimi din suprafața ocluzală totală, rămânând trei șeptimi pentru fața ocluzală externă. Diferența de gabarit a cuspizilor vestibulari și orali deplasează spre vestibular cu o șeptime fața ocluzală. Reliefurile coroanei dentare Coroana dentară are
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ei și sunt la rândul lor împărțite, după criteriile descrise, în creste transversale și creste oblice. Crestele transversale unesc doi cuspizi situați față în față, ele constituind practic continuarea crestelor cuspidiene esențiale. Crestele oblice unesc doi cuspizi diametral opuși (mezio palatinal cu disto vestibular). Aceste creste intercuspidiene, prin faptul că unesc versanții cuspidieni ocluzali, se mai numesc “creste ocluzale”' și se deosebesc crestele marginale. Crestele marginale sunt proeminențe de smalț liniare plasate la extremitățile meziale și distale ale fețelor orale ale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
proeminențe ce apar inconstant pe fețele verticale orale și vestibulare ale dinților reprezentând mugurii dentari pe cale de dispariție filogenetică. Nu ating planul de ocluzie și nu au structuri pulpare. Aparțin unei singure fețe. Exemplu de tuberculi: tuberculul Carabelli pe fața palatinală a primului molar superior permanent și mai rar a celui de-al doilea molar maxilar; - tuberculul Bolk aparține fețelor vestibulare. e) Cingulumul îl prezentăm separat de cuspizi și tuberculi, deoarece originea sa nu este bine precizată, unii socotindu-1 tubercul, alții
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
extremitățile proximale ale șanțului mezio-distal, având pereții formați din versanții ocluzali ai crestei marginale și pantele ocluzale ale cuspizilor adiacenți. e) Fosetele sunt depresiuni în suprafață, cu contur poligonal, situate exclusiv pe fețele vestibulare și orale ale dinților. Pe fețele palatinale ale incisivilor maxilari subcingular se află o fosetă ovalară numită “foramen caecum”. Pe fețele vestibulare și orale ale molarilor permanenți în treimea medie constituind de obicei extremitatea cervicală a șanțului de descărcare, se află o fosetă ce poartă numele suprafeței
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
lați (raportat la înălțime) și mai ascuțit. Coroanele sunt mai scurte și se termină cu un cuspid ascuțit. Segmentele marginii incizale se întâlnesc cu fețele proximale în zona cea mai lată a coroanei, la nivelul ariilor de contact. Pe fața palatinală se găsește un cingulum voluminos, ce se prelungește printr-o creastă ce delimitează două versante concave. Rădăcina pe secțiune orizontală este triunghiulară. Grupul molar - Molarii temporari sunt mult mai mici decât omologii lor definitivi, având protuberanta cervicală de smalț ce
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
variante morfologice, dintre care una seamănă cu molarii permanenți, cealaltă semănând mai mult cu premolarii. Pe fața vestibulară, foarte frecvent se întâlnește tuberculul ZUCK-ERKANDELL. Molarii 2 temporari sunt asemănători cu primii molari temporari și au, în majoritatea situațiilor, pe fața palatinală tuberculul Carabelli, iar rădăcinile palatinală și disto-vestibulară sunt frecvent unite. Molarul 1 temporar mandibular, ca și antagoniștii, prezintă două variante morfologice din care cea molariformă este cea mai frecventă, prezentând adesea patru cuspizi și numai în cazuri rare cinci cuspizi
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
seamănă cu molarii permanenți, cealaltă semănând mai mult cu premolarii. Pe fața vestibulară, foarte frecvent se întâlnește tuberculul ZUCK-ERKANDELL. Molarii 2 temporari sunt asemănători cu primii molari temporari și au, în majoritatea situațiilor, pe fața palatinală tuberculul Carabelli, iar rădăcinile palatinală și disto-vestibulară sunt frecvent unite. Molarul 1 temporar mandibular, ca și antagoniștii, prezintă două variante morfologice din care cea molariformă este cea mai frecventă, prezentând adesea patru cuspizi și numai în cazuri rare cinci cuspizi. Molarul 2 temporar mandibular este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de marginea mezială cu cea incizală este aproape drept; marginea distală este mai scurtă, mai convexă și mai puțin convergentă spre colet decât cea mezială; marginea incizală este extremitatea liberă, cu formă rectilinie ușor oblică dinspre incizal spre colet. Fața palatinală are uri contur asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai mici. Relieful este\concav în treimea incizală și mijlocie, unde prezintă două creste marginale care se lărgesc spre colet, unde se unesc cu cingulum - proeminență emisferică în treimea cervicală a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
discontinuității stratului de smalț. Fața mezială are un contur triunghiular, cu următoarele margini: marginea cervicală - are formă de “V” deschis spre rădăcina cu vârf rotunjit; marginea vestibulară - are forma unei linii ușor convexe, cu convexitatea maximă în treimea cervicală; marginea palatinală - linie convexă în treimea cervicală și concavă în două treimi incizale. Relieful feței meziale este convex în dublu sens, vestibulo-oral și cervico-incizal, realizând punctul de contact (aria de contact). Fața distală are un contur asemănător feței meziale, dar cu dimensiuni
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
în sens cervico-incizal, convexitatea maximă este situată în - treimea cervicală, iar în sens mezio-distal în treimea mezială. în treimea incizală există două depresiuni verticale care o împart în trei lobuli: distal, mai mare ca mezial, mai mare ca central. Fața palatinală are conturul asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai reduse. Relieful este concav în două treimi incizale și convex în treimea de colet. în zona concavă se evidențiază două creste marginale de smalț, care se unesc cu cingulumul. Subcingular, există
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
marginale de smalț, care se unesc cu cingulumul. Subcingular, există foramen caecum, mai frecvent ca la incisivul central. Fața mezială are contur triunghiular, cu vârful spre marginea incizală și baza la nivelul coletului. Forma marginilor corespunde profilului fețelor vestibulare și palatinale. Fața distală are un contur asemănător celui al feței meziale, dar cu dimensiuni mai reduse. Relieful este convex mai accentuat decât al feței meziale. Marginea de colet are concavitatea spre rădăcină, ca și la fața mezială, dar această concavitate este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
în treimea mijlocie. Caracteristici pentru individualizare: -coroana este mai rotunjită, mai scurtă și mai îngustă meziodistal decât a incisivului central; -unghiul incizo-mezial este mai ascuțit, cel incizo-distal mai rotunjit; -marginea incizală este mai accentuat oblică spre distal și colet; -fața palatinală este mai concavă în cele două treimi incizale; -pe fața palatinală, supracingular, există foramen caecum; -marginea de colet este mai sinuoasă pe toate fețele; -rădăcina este conică, efilată, aplatizată mezio-distal, cu vârful angulat, orientat spre distal. INCISIVUL CENTRAL MANDIBULAR (fig
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
scurtă și mai îngustă meziodistal decât a incisivului central; -unghiul incizo-mezial este mai ascuțit, cel incizo-distal mai rotunjit; -marginea incizală este mai accentuat oblică spre distal și colet; -fața palatinală este mai concavă în cele două treimi incizale; -pe fața palatinală, supracingular, există foramen caecum; -marginea de colet este mai sinuoasă pe toate fețele; -rădăcina este conică, efilată, aplatizată mezio-distal, cu vârful angulat, orientat spre distal. INCISIVUL CENTRAL MANDIBULAR (fig. 38), 3.1., 4.1. înălțime totală = 20-21 mm înălțime radiculară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibulare este marcat de prezența a două șanțuri verticale ce separă cei trei lobi de creștere, cu dimensiuni egale. Fața linguală are conturul asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai reduse mezio-distal. Relieful feței linguale este asemănător cu al feței palatinale a incisivilor superiori, dar concavitatea din cele două treimi incizale este mult mai ștearsă, iar convexitatea ce marchează cingulumul este mai puțin proeminentă (de aceea unii autori afirmă că nu există cingulum). Crestele marginale sunt mai șterse și supracingular nu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]