226 matches
-
Da’ de Jean Negulescu? Dacă se Întîmpla să fie pe- acolo, venit așa cum veneau toți prietenii bătrînului tău să caște gura la peisajele de iarnă cu care Își făcuse renumele, dar și la un pahar de vin și la o palavră, nea Gari te scăpa de un răspuns fîstîcit. Mă Goguță, nu exagera, Îi Învață statul tot ce trebuie să știe, că doar ce altă treabă are? Auzi, dar să-ți spun eu una pe care sigur n-o știai... Austriecii
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
dincolo de șoseaua prin cipală. În cîteva ore voi fi acasă la casetele mele cu muzică, la cărțile mele, voi dormi În patul meu, În hainele mele curate. Există posibilitatea să mă văd cu foștii colegi de liceu, să stăm la palavre la o bere. Îmi simt scheletul zbîrnîind de o neliniște nucleară. Mă opresc la un magazin alimentar - ridicat În mod ironic undeva În pustiu, la mijlocul drumului spre șoseaua principală. Nu e un miraj, arată așa cum mă aștept să-l găsesc
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
fratele său o foaie efemeră, „Aurora”. În 1903 îi solicită un post de redactor la „Adevărul” lui Constantin Mille, care inițial o refuză, dar o va chema în redacție în 1904, încredințându-i cronica feminină, cronica artistică, rubrica „Impresii și palavre”. Va mai da reportaje, interviuri, articole, recenzii, anchete de presă în „Dimineața”, „Provincia literară” (Tecuci), „Cronica literară” (Constanța), „Adevărul literar și artistic”, „Rampa”, „Țara”, cu numele Maria Mateescu, Maria Aida Vrioni (după căsătorie), Maria Vrioni-Aida și cu pseudonimele Aura, Aida
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
SNOAVĂ, specie a epicii populare, în proză, de obicei uniepisodică, având caracter satiric și conținut anecdotic. Pe lângă denumirile ei regionale (polojanie, jâtie, tacla, trufă, sozie, basm, păcăleală, pildă, palavră, isnoavă ș.a.), există termenii poveste și glumă, larg răspândiți în toate provinciile. În folcloristică s-a impus cuvântul snoavă (de origine veche slavă) și, alături de acesta, au fost adoptați termenii glumă și anecdotă, pentru desemnarea unor categorii. Deși specia pare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
Benveniste a ținut conferința inaugurală despre limbaj, iar eu, conferința finală despre (vai!) mit. Am întâlnit câțiva filosofi (Ricœur, de Gandillac, Jean Hyppolite etc.), dar nu și pe Benveniste, care s-a refugiat imediat la Paris. Aceste colocvii și aceste palavre despre limbaj, structură, comunicare etc. încep să mă plictisească. Poate îmbătrânesc prea repede, nu mai aparțin „timpului meu”. Sunt rugat să-l discut și chiar să-l „critic” pe Cl. Lévi-Strauss, dar nu am nimic de spus. Analizele sale asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
lung și mătăsos care trăiau în jurul orașului Angora, denumirea veche a actualei Ankara; baldachin provine din vechiul nume italienesc, Baldacco, al orașului Bagdad; bazalt pare a fi fost inițial „piatră de Basan“, numele unei regiuni din Palestina; brașoavă era o „palavră“ a negustorilor din Brașov care își lăudau în mod exagerat marfa; bungalow este format în engleză de la provincia Bangla (actualmente Bengal) din India; cariatidă ar fi fost la origine imaginea femeilor din Caryal, un oraș din Laconia, în sudul Greciei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
rest, n-a crezut în filozofie, pe care a practicat-o cu neîncredere, deși, în multe cazuri, afirmațiile sale referitoare la filozofie sînt mai degrabă niște întorsături retorice. După părerea sa, Origen a meritat să fie condamnat pentru că a ascultat „palavrele grecilor” și nu a gîndit ca un creștin (scrisoarea 81). Ca scriitor, Chiril nu e deloc atrăgător. Formația sa culturală, potrivită pentru acea epocă, îl determină să caute termeni rari și forme și expresii sobre și elegante, însă stilul e
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a crezut în filosofie, pe care a practicat-o cu neîncredere, deși, în multe cazuri, afirmațiile sale referitoare la filosofie sunt mai degrabă niște întorsături retorice. El e de părere că Origen a meritat să fie condamnat pentru că a ascultat „palavrele grecilor” și nu a gândit ca un creștin (scrisoarea 81). Ca scriitor, Chiril nu e deloc atrăgător. Formația sa culturală, potrivită pentru acea epocă, îl determină să caute termeni rari și forme și expresii sobre și elegante; însă stilul e
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
să vă spun ca la niște prieteni, Domnilor, deși este un mister pentru mine ce veți face cu informația, după ce aflați totul. E Acum doi ani, cînd a fost trimis în secția mea din Potapègo, se nimeri să stau la palavre cu primarul satului. Sosi camionul din Kaukenau, din care coborî un ins negricios, bine făcut, cu un cap mare, ochi rotunzi și buze subțiri. F Apoi, dintr-o dată, i-am văzut numele în scrisoarea maiorului. G "Heintje Massuro!" Harry Mulisch
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
boieri hicleni, adunați pe sub zidurile curții domnești, trăncăneau. Răspândeau cu iuțeală dihonia. Se întreceau în a cleveti și unelti împotriva lui vodă. Ascunși pe sub ișlice și caftane îmblănite, brodate cu fir de aur, complotau, urzind minciuni sfruntate. Le ticluiau în palavre lungi și dese cât bărbile lor. Punga cu galbeni, prinsă la brâu cu șnur de piele, sălta sub mișcările burdihanului. Zornăiala lor se întretăia arareori cu șușotelile boierilor. Își spuneau că aveau nevoie mare să-l pârască pe vodă atotputernicei
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
le predau un curs despre Gulagul românesc sunt însă mai sceptici în această privință. Ei nu exclud posibilitatea unei condamnări oficiale a comunismului, dar se îndoiesc de asumarea reală a unei asemenea condamnări. Vorbe, vorbe, vorbe - sau, mai pe românește, palavre, palavre, palavre? Rămâne de văzut, în timp, cum vor sta lucrurile și dacă ele țin doar de retorica momentului. Mari rrromâni și mici români - straturile deconspirării - Între nașpa și cool, România postcomunistă din 2006 a excelat prin două spectacole: Mari
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
predau un curs despre Gulagul românesc sunt însă mai sceptici în această privință. Ei nu exclud posibilitatea unei condamnări oficiale a comunismului, dar se îndoiesc de asumarea reală a unei asemenea condamnări. Vorbe, vorbe, vorbe - sau, mai pe românește, palavre, palavre, palavre? Rămâne de văzut, în timp, cum vor sta lucrurile și dacă ele țin doar de retorica momentului. Mari rrromâni și mici români - straturile deconspirării - Între nașpa și cool, România postcomunistă din 2006 a excelat prin două spectacole: Mari Rrrromâni
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
un curs despre Gulagul românesc sunt însă mai sceptici în această privință. Ei nu exclud posibilitatea unei condamnări oficiale a comunismului, dar se îndoiesc de asumarea reală a unei asemenea condamnări. Vorbe, vorbe, vorbe - sau, mai pe românește, palavre, palavre, palavre? Rămâne de văzut, în timp, cum vor sta lucrurile și dacă ele țin doar de retorica momentului. Mari rrromâni și mici români - straturile deconspirării - Între nașpa și cool, România postcomunistă din 2006 a excelat prin două spectacole: Mari Rrrromâni (scris
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
obișnuit, i-am explicat și de-atunci doarme cu noi doi, să știi că-mi pare rău că nu l-am învățat să doarmă singur, îi zicea Dan: Nicu, te duci și te culci! noi stăteam în bucătărie la o palavră șî cît stăteam noi așa el adormea, aia-i camera mea? bine, el o băgat la cap, da-i mai mare ca băiatu', diferență de vreo doi ani, poate vreau să merg și eu, unu-altu', conținutul vorbirii este vorbirea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mon cher, râzi tu, râzi, dar dumnea-mea chiar a semnat așa. Cristi se întoarce spre Mihail, iar acesta îi confirmă. Nu, serios ? Sachi ? Disperat după amor și romanțe, domnișorule Cristian. Dar ! Dar ! Am publicat și ca Ivan Turbincă sau Ion Palavră până să ajung la acest Ion Pribeagu, de asta ce spui ? Mamutu’ comandă al treilea rând de whisky-uri, printre hohote de râs. E drept, evreii nu fuseseră niciodată îndrăgiți de români, dar mai ales atunci, când valul de antisemitism
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
rândul lor” <endnote id="(387, p. 383)"/>. Românul nu a fost nici cuceritor, nici mare călător sau negustor <endnote id="(624)"/>, dar a coabitat și a intrat În legătură cu multe nații. În prefața unui volum de E. Baican, Literatura populară sau Palavre și anecdote (publicat În 1882), Mihai Eminescu constata că „Nu e 326 Imaginea evreului În cultura română popor care să fi intrat În contact cu românul, fără ca acesta să-și bată joc de el. Sunt nenumărate anecdote populare În cari
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În cele din urmă, le promit că le-o Înmînez imediat ce o developez, dar acum au devenit suspicioase și nu mai vor să coopereze. Unul dintre copii scapă afară, să se joace cu prietenii, În vreme ce eu continui să stau la palavre cu familia. La final, stau de pază la ușă, cu aparatul În mînă, pretinzînd că voi fotografia pe oricine care Își scoate capul pe ușă. Ne jucăm astfel o vreme, pînă cînd Îl văd pe puști Întorcîndu-se lipsit de griji
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
de asistență și depanare HP. Răspunde un tip și Îmi notează toate datele personale. După vocemi-a fost limpede că se află undeva În India. Așa că Încep să-l Întreb unde se află și cum e vremea. Stăm o vreme la palavre. După ce mă ajută vreme de 10-15 minute, zice: «Domnule, dați-mi voie să vă spun un lucru». «Cum să nu», zic eu. Credeam că o să-mi mai spună despre vreo greșeală pe care o mai fac la computer și Încearcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
cele din mediul rural, din viața funcționărimii și a activiștilor de partid), de neocolit de către eventualul istoric al formelor teatrale în ceaușism. Din această perspectivă, este obligatoriu de semnalat evoluția autorului către panoramarea socio-satirizantă a României anilor 2000: Titircă, Inimă-Bună (palavre și adulter la domeniile Marvila) este un „pamflet antioligarhic” (2002), pe tiparele proiectatei piese caragialiene Titircă, Sotirescu & Co., și care plasează în contemporaneitate tema ciocoilor vechi și noi, pe N. Filimon, I.L. Caragiale și Teodor Mazilu, într-o șarjă cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
1983; Trecere prin verandă, Iași, 1984; Doi pentru un tangou, pref. Ileana Berlogea, București, 1986; Subiecte teatrale. Motive. Procedee, București, 1987; Conversație în oglindă, București, 1989; O lume captivă, București, 1996; Teatru, București, 1997; Dramele decăderii, București, 2000; Titircă, Inimă-Bună (palavre și adulter la domeniile Marvila), București, 2002; Teatru. Domeniile Marvila, București, 2003. Repere bibliografice: Costin Tuchilă, „Însoțitorul nevăzut”, LCF, 1983, 27; Nicolae Turtureanu, Poeme rapide, CRC, 1983, 47; Zaharia Sângeorzan, „Însoțitorul nevăzut”, CRC, 1983, 47; Eugen Simion, „Însoțitorul nevăzut”, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
a perechii în devenire Doru Hallipa (alungat de Lenora) și "fosta logodnică" Eliza se înscrie în tipar: "(Mini) știa că într-acolo e locuința Elizei. Nu cotiră, dar se uitau jur în jur, parcă nedumeriți. Își aminti atunci că în palavrele ei, Nory spusese că Eliza a fost evacuată de proprietar și caută casă. Așadar, nu aveau domiciliul stabil. Mini îi petrecu în căutarea lor, cu un gînd bun, pereche totodată gata pentru cuib și nomadă." Pregătită și ea pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
îi apare în 1935. Mai colaborează la „Poezia”, „Familia”, „Kalende”, „Azi”, „Săptămâna CFR”, „Ramuri”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Vremea”, „Evenimentul zilei”, „Ardealul”, „Tribuna românească” ș.a., apoi la „Orizont”, „Viața românească”, „Gazeta literară” ș.a. A semnat și cu pseudonimele Aureola Nalbă, Stan Palavră, Marcella U., Tudor Dima. Pe lângă poezie are numeroase traduceri, publicate de-a lungul unei jumătăți de secol (va primi, de altfel, din partea Societății Poeților Francezi, o distincție) și câteva piese de teatru pentru copii - Iancu Jianu, Gheorghe Lazăr (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290199_a_291528]
-
mâncată/ de coșuri și bube, dar generoasă.” Exersarea unei astfel de priviri crude urmărește în fond să purifice, să despartă apele dintre poezie și flecăreală poetică: un poem se încheie cu versul „O, generația mea, generație, de ce te ții de palavre atât?” Volumul următor, O tăcere asurzitoare, din 1985, este o plonjare abruptă într-un univers mai abstract, în care poezia pare că vrea să „părăsească” pământul, să lase în urmă concretețea prea acuzată a versului, pentru a exploata conceptele și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
aici o Poiană a lui Iocan unde se strâng fumătorii. Lângă calorifer se află poiana asta. Mă gândeam ce interesant e că, dacă primitivii se strângeau în jurul focului, noi căutăm tot o sursă de căldură unde să ne adunăm la palavre. Care sursă în acest caz e caloriferul. Ulița satului își găsește echivalentul în culoarul pe care ieși precum Moromete să vezi care mai trece pe drum și cu ce treabă, care venetic s-a mai internat - și să-i faci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
periferie, aflați în exil de bunăvoie, ca și mine. Bârfele astea nu au nici o greutate și garnizoana romană se comportă exact ca și cum aceste zvonuri nici n-ar exista: trebuie să se ocupe de lucruri cu mult mai importante, în loc să asculte palavrele unor marinari beți. Sarcina de căpetenie e să ferească granițele imperiului de asaltul barbarilor. Am remarcat că se manifestă oarecare îngăduință față de cei care doresc să devină cetățeni romani. Oricum, nu există legi precise care să stabilească cum anume și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]