221 matches
-
știință. - De-ar crede mai mulți ceea ce spui! Din păcate sunt un fachir care face gratuit minuni. Culmea este că nu-mi displace acest rol. Și au ajuns acasă. Și s-au trântit în pat după stresul zilei amplificat de palavre. Și s-au odihnit spre a începe din plin o nouă săptămâni. Și ... viaâa merge mai departe așa imperfectă cum eate. Un guru în dificultate Potrivit obișnuințelor, devenite cutume, viața decurgea normal. Într-o bună zi însă doctorul Kurt observă
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
când, pe la emisiunile de scandal televizate, care provoacă greață părinților și, în mod paradoxal, interes tinerilor, oare ce aș putea spune? Sunt convinsă că, în clipele de cercetare a conștiinței sale, chiar și o mare stea a cinematografiei, își regretă palavrele referitoare la prima sa iubire, înșirate moderatorilor creatori de show-ri pentru „gură cască”. Eram amândoi tineri și fiecare aveam scepticismul nostru. Cine ar fi trebuit să ne spună atunci de partea cui este ADEVĂRUL? Într-o dragoste curată, EL nu
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
mandatarii noului regim vor stârpi Nesimțirea, vor cultiva Candoarea, vor combate toleranța prost înțeleasă prin oribila sintagmă “face fiecare ce vrea”. Nici vorbă! În timp și în vreme ce părinții mei și ai unor dumneavoastră, mulți, și, zilnic, din ce în ce mai puțini, credeau în palavrele lichelelor foste și actuale, suite-n capul României, cești ipochimeni începuseră cel mai mare jaf din istorie, cea mai mare bătaie de joc pe adresa părinților noștri. Așa au ajuns, sărmanii, să “primească” pensii de doi lei, să li se
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) () [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
În mod intenționat, murmurul nu este determinat, putând fi al propriilor inimi ori al porumbeilor sărind în jocuri ușoare, prin pod. În același timp, în mansardă abia dacă ajunge zgomotul monoton al străzii. Dorința de a-și pierde ziua în palavre până la somn și de a vorbi până la a nu mai putea formula cuvinte reprezintă baza în dragoste. Se dorește o conviețuire fabuloasă, până la adânci bătrâneți, ca în basme. Mai există un motiv, ușor insinuat, al unei asemenea revederi în mansardă
CRIŞU DASCĂLU: A înțelege altfel sinele, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339689_a_341018]
-
când, pe la emisiunile de „scandal” televizate, care provoacă greață părinților și, în mod paradoxal, interes tinerilor, oare ce aș putea spune? Sunt convinsă că, în clipele de cercetare a conștiinței sale, chiar și o mare stea a cinematografiei, își regretă palavrele referitoare la prima sa iubire, înșirate moderatorilor creatori de showuri de scandal pentru „gură cască”. Eram amândoi tineri și fiecare aveam scepticismul nostru. Cine ar fi trebuit să ne spună atunci de partea cui este ADEVĂRUL? Într-o dragoste curată
ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI ! de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342260_a_343589]
-
înalta societate a locomotivelor s-a divizat. S-au și vopsit în culori diferite ca să distingă de la distață. Și-au ales și lider, ce mai!... Și nu știu cum se face că un tren trecu pe lângă mulțimea de locomotive strânse la o palavră pe o linie moartă. Nu pufăia, dar trecu ca gândul... Locomotivele priviră nedumerite cum o mulțime mare de vagoane alergau după ceva... S-au dumirit mai târziu că era o nouă locomotivă. Semăna mult cu vagoanele și nu s-a
LOCOMOTIVA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341595_a_342924]
-
nimeni n-a durut Și-o s-o luăm de la început; Viața doamnă e o luptă Fără milă, fără legi Și nu știi cu ce te alegi Că e zilnic mai abruptă: Fiecare pentru sine Lasă în urma lui cadavre Și frumoasele palavre Numai cât să-i fie bine; Poți să suferi, poți să speri Jinduind la primăveri Doar nebunii fără scuturi Mai aleargă după fluturi Cât mai poate fiecare Și se îmbată de culoare! Referință Bibliografică: Doar nebunii mai aleargă / Ion Untaru
DOAR NEBUNII MAI ALEARGĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343585_a_344914]
-
Coțofenele colorate care fâlfâiau prin preajmă, de la o vreme mă însoțeau, aproape domesticite. Începusem să-l suport cu mai multă răbdare și pe moș Bursuc. Uneori chiar îl compătimeam atunci când se plângea de suferințele lui din cauza reumatismului. Stăteam mult la palavre, ne găteam împreună masa, de multe ori, căram și tăiam lemne tot împreună. Îl inițiasem un pic în taina mânuirii lunetelor din podul Observatorului, căci începuse să-l pasioneze cerul. Din toate aceste motive începusem să suport un pic mai
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379948_a_381277]
-
simpatice sau frumușele. Nimeni nu le apreciază însă deși se dau mii de „like”. Citite sau nu dai like. Mai mult pentru flatarea autorului dacă nu se ascund sub el alte interese frivole. Nu știu ce reprezintă. De fapt sunt discuții frivole, palavre la o cafeluță ilustrate și cu poze. În ce scop oare? Așa, ca să ne aflăm în treabă. Chiar toată lumea asta nu are nimic de făcut? Măcar bebeluși că tot a scăzut îngrijorător natalitatea de pe la noi. În loc de un steril „like-it” o
O LUME FRIVOLĂ, FRIVOLĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373883_a_375212]
-
cu drag de Alde Bâtu și de arătătorul unchiului Staricu îndreptat spre mine, atunci. Unchiul Staricu și cu tata făcuseră tot războiul, până în Cotul Donului și pe urmă până în Munții Tatra, știau ei cum e cu adevărații pușcași, nu cu palavrele oamenilor. M-am amuzat de reacția și panica lui Patapievici și Liiceanu, maturi numai la anii care îi au și cei mai mari boieri ai minții din capitală, când au auzit această sentință ce a răsunat în Academia României din
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
fac mai spectaculos din punctul de vedere al eroismului muncii, așa cum fac azi paparazii din punctul de vedere al pozițiilor sexi. Amândoi băieți buni, fiindcă știau să bea cu noi. Nu duceau la ureche, dar nici n-o țineau în palavre de cafenea ci, pentru a fi principiali, presărau petrecerea cu toasturi; ba, chiar subliniau ritos perfidiile deprinse la învățământul seral PCUS: „Cheful cu pălăvrăgeli înseamnă beție; un chef civilizat (culturnâi) este când bei și ții discursuri și cânți cântece patriotice
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
a mai spus nimic. Asta mă interesa, probabil numai pe mine. Nu alte promisiuni aruncate în van de posibili „binevoitori” care doresc atenția publică. Oare s-a specializat mas media în difuzarea gogoșilor promise? Cu promisiunile electorale este clar. Sunt palavre de circumstanță și nimeni, în special vorbitorii, nu le cred. Ar fi o minune dacă „terminarea autostrăzii promise” s-ar fi realizat. În fond a fost „o renunțare” prin redistribuirea fondurilor la asistența socială. Dar multe inițiative bune apar, din
CINE CÂND ŞI CUM VERIFICĂ PROMISIUNILE FĂCUTE DE CONDUCĂTORII NOŞTRI? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377072_a_378401]
-
țara ar sămăna numai a casă de nebuni, dar fiindcă miile aceste de vorbe nu sânt resimțite, nu au trecut în suc și sânge, nu au avut nici o influență educativă asupra lor, ele acoper cu zgomotul lor de moară de palavre o înjosire și versatilitate de caracter nemaipomenită decât în timpii cei mai răi a Împărăției bizantine. Ceea ce-i mai frumos e că se prefac a nu te înțelege. În zadar le-am spune "Nu există libertate a alegerilor" și le-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și alegeri, și forme parlamentare, și idei economice, și știință, și literatură. De aceea nu ne mirăm dacă vedem acest proteu al unui universalism incapabil și ambițios îmbrăcînd toate formele posibile: miniștri, financiari, întreprinzători de lucrări publice (cu capital de palavre), deputați, administratori, membri la primărie, soldați (care au luat Grivița cu gura), actori, totul în fine. Nimeni nu se va mira daca-i vom spune că în țara noastră se află advocați profesori de teologie, advocați revizori de școale și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o ajunge, și să-l înzestreze precum l-au mai înzestrat, înțelegem ca aceste persoane onorabile, fără viclenie cât firul de muștar, să mai crează și acum că d. C. A. Rosetti e sărac, deși a dovedit că măcinișul de palavre [î]i aduce 3000 de galbeni pe an - adică cât o moșie mare - să-i mai dea și azi un milion daca vor. Gustul dumnealor și cestiune de apreciație. La așa cultură generală, așa om; la așa turc, așa pistol
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și ale statului. {EminescuOpXI 156} În acest înțeles am încheiat convenții comerciale cu statele europene, în prima linie însă cu Austro-Ungaria, pe baza unei perfecte reciprocități: adecă liberi noi de-a introduce toată industria noastră, precum dantele, postavuri, pielării, ceasornice, palavre patriotice, liberă și Austria de-a le introduce la noi. Din nenorocire, nu sîntem tari decât în ramura palavrelor, în celelalte am rămas mai pe jos, încît am renunțat la esportul lor; mai fericită Austria însă, care la ea acasă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu Austro-Ungaria, pe baza unei perfecte reciprocități: adecă liberi noi de-a introduce toată industria noastră, precum dantele, postavuri, pielării, ceasornice, palavre patriotice, liberă și Austria de-a le introduce la noi. Din nenorocire, nu sîntem tari decât în ramura palavrelor, în celelalte am rămas mai pe jos, încît am renunțat la esportul lor; mai fericită Austria însă, care la ea acasă a pus taxă pe palavre, de vin mai scumpe decât ale noastre, dar încolo ne vine cu de toate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de-a le introduce la noi. Din nenorocire, nu sîntem tari decât în ramura palavrelor, în celelalte am rămas mai pe jos, încît am renunțat la esportul lor; mai fericită Austria însă, care la ea acasă a pus taxă pe palavre, de vin mai scumpe decât ale noastre, dar încolo ne vine cu de toate celea la noi, până și cu făină, pe când noi cată să ne mărginim la grâne, piei brute, lână, vite cornute etc. Ce se-ntîmplă însă? Frații maghiari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
decât ale noastre, dar încolo ne vine cu de toate celea la noi, până și cu făină, pe când noi cată să ne mărginim la grâne, piei brute, lână, vite cornute etc. Ce se-ntîmplă însă? Frații maghiari sânt asemenea tari în palavre patriotice și slabi în puntul dantelelor. Există într-adevăr o brumă de industrie prin Ardeal între sași și români, cari, neavând atâta râvnă patriotică la funcții și advocatură, se mai ocupă ba cu pielăria, ba cu postăvăria, ba cu alte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acesteia Și haz și nebuneală... E vinul și femeia, Ș-anume vinul oricât greu, fata oricât de-ușoară, Căci vinul greu e apa, iar gura fetei - moară; Apoi [ - - - - ] toate. [- - - ], bărbați și javre, Cu toți își duc grăunții la moara de palavre. Și-oricum ar fi zicala, la urmă - tot aceea: A popei este lumea, a dragului - fimeia. Mă jur pe barba albă a sfântului Ilie Că nicăiurea fără conduri nu-i veselie. {EminescuOpVIII 88} 2275 ȘTEFAN E prost Bogdan al vostru
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în mică parte. Dar să ne întoarcem la faimosul toast al d-lui Grădișteanu. Am zis mai sus că nu vedem în el emanațiunea unei "colosale lipse de tact", nu vederile individuale ale unui politician cu mintea pe dos sau palavrele unei inspirațiuni de șampanie. Noi vedem în acest toast și-n purtarea Regelui confirmarea unui program politic care de mult nu mai este un secret pentru noi. Acest program se predică pe față în școli, se predică în întruniri și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cele din mediul rural, din viața funcționărimii și a activiștilor de partid), de neocolit de către eventualul istoric al formelor teatrale în ceaușism. Din această perspectivă, este obligatoriu de semnalat evoluția autorului către panoramarea socio-satirizantă a României anilor 2000: Titircă, Inimă-Bună (palavre și adulter la domeniile Marvila) este un „pamflet antioligarhic” (2002), pe tiparele proiectatei piese caragialiene Titircă, Sotirescu & Co., și care plasează în contemporaneitate tema ciocoilor vechi și noi, pe N. Filimon, I.L. Caragiale și Teodor Mazilu, într-o șarjă cu
GENOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
1983; Trecere prin verandă, Iași, 1984; Doi pentru un tangou, pref. Ileana Berlogea, București, 1986; Subiecte teatrale. Motive. Procedee, București, 1987; Conversație în oglindă, București, 1989; O lume captivă, București, 1996; Teatru, București, 1997; Dramele decăderii, București, 2000; Titircă, Inimă-Bună (palavre și adulter la domeniile Marvila), București, 2002; Teatru. Domeniile Marvila, București, 2003. Repere bibliografice: Costin Tuchilă, „Însoțitorul nevăzut”, LCF, 1983, 27; Nicolae Turtureanu, Poeme rapide, CRC, 1983, 47; Zaharia Sângeorzan, „Însoțitorul nevăzut”, CRC, 1983, 47; Eugen Simion, „Însoțitorul nevăzut”, RL
GENOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
a crezut în filosofie, pe care a practicat-o cu neîncredere, deși, în multe cazuri, afirmațiile sale referitoare la filosofie sunt mai degrabă niște întorsături retorice. El e de părere că Origen a meritat să fie condamnat pentru că a ascultat „palavrele grecilor” și nu a gândit ca un creștin (scrisoarea 81). Ca scriitor, Chiril nu e deloc atrăgător. Formația sa culturală, potrivită pentru acea epocă, îl determină să caute termeni rari și forme și expresii sobre și elegante; însă stilul e
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
, Raoul S. (1.XII.1881, Botoșani - 1960, Paris), gazetar și memorialist. Debutează în „Adevărul”, la rubrica „Impresii și palavre”, unde va colabora cu oarecare continuitate. În 1906 lansează revista umoristică „Țivil-Cazon”. În 1941 își pierde unicul fiu în tragedia vasului „Struma”. Persecutat de regimul comunist, R. reușește să emigreze în Israel în 1949 și se stabilește din 1950 la
RUBSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289394_a_290723]