168 matches
-
morminte de inhumație, iar majoritatea acestora erau construite din dale de piatră; materialele recuperate din cele 16 morminte și rezultatele investigațiilor au format obiectul unui studiu separat. Cimitirul de la Mangalia acestei perioade a fost, unul dintre cele mai remarcabile monumente paleocreștine de pe teritoriul Dobrogei (Petre Diaconu, 1924-2007). Repetarea descoperirilor (1960, 1916 și 1962) și importanța obiectivului arheologic a determinat începerea săpăturilor sistematice, desfășurate pe durata a 10 campanii de săpături (între anii 1963-1975). Tot lor le aparține și săpătura de salvare
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
următori, seria descoperirilor întâmplătoare continuă să se repete aproape cu regularitate. Aceste descoperiri din urmă au determinat la rândul lor, începând cu anul 1962, inițierea unor cercetări sistematice ale necropolei. În zona vestică a orașului se desfășura un mare cimitir paleocreștin, a cărui arie a fost scoasă la lumină pentru aproape o cincime din suprafața totală, cu circa 400 de morminte (secolele IV-VI). Necropola, deși este situată în marginea de vest a orașului Mangalia, dincolo de calea ferată, de o parte
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
M132 este datat cu certitudine pentru secolul VI, pentru toate celelalte morminte există numai aproximarea că a doua fază de întrebuințare a necropolei aparține sfârșitului de secol VI, iar unele dintre ele chiar începutului de secol VII. Dintre elementele prezenței paleocreștine din necropola callatiană în secolele IV-VI, lucru atestat de mărturiile arheologice descoperite în necropole, amintim orientarea defuncților de la V-E (începând din secolul IV; două aveau o altă orientare) și încrucișarea mâinilor pe piept. Dintre simbolurile creștine amintim semnul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
un urcior descoperit la Capidava, unde, un olar și-a scris numele, „Petre“, în grecește (prima jumătate a secolului X). Pe același vas a trasat (în jurul gâtului) o cruce, pe care a înșirat unele formule monoteiste (foarte răspândite în perioada paleocreștină) „MHQ“ și „NIKA“. Pe o cruce relicvariu de bronz, descoperită tot aici, pe jumătatea frontală este reprezentat Cristos răstignit având incizate pe ambele părți, sub mâinile întinse, literele „IC.XC“, pe cap o cruce, iar pe cealaltă jumătate este reprezentată
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
pe latura sudică și alte două, mai mici, pe laturile apusene și septentrionale. O serie de edificii, locuințe și prăvălii, cu multe faze de construcție din secolele IV-VI p.Chr., se înșiruie de-a lungul străzii principale: principia, bazilica paleocreștină cu trei nave, un mare edificiu care a suferit importante modificări și recompartimentări, o serie de locuințe, prăvălii, magazii de provizii și mărfuri. La aproape 100 m spre sud, de poarta principală, în exterior, se află băile romane (thermae). După
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
romane (thermae). După abandonarea cetății la începutul secolului al VII-lea, cetatea își reia funcția defensivă, fiind reparată (după 971) pe vremea împăratului bizantin Ioan Tzimiskes (969-976). În 1865, consulul general al Franței la Belgrad, M. Engelhard, interesat de arheologie paleocreștină, vizita localitatea Dinogeția, la sugestia lui A. Baudry. Peste puțin timp, publicația francezului Jean Victor Duruy (1811-1894), Istoria monumentală a romanilor (1885) vorbea despre planul fortificației Dinogeția (în vol. V). Informația istoricului francez a trezit atenția călugărului elvețian Raymond Netzhammer
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
fundațiile vechilor edificii de cult creștine care nu puteau lipsi de aici, ca de altfel nici din celelalte orașe făcând parte din episcopia subordonată orașului Tomis (22 iunie 1921). Cercetările sistematice reluate la Dinogeția între anii 1948-1962, identificau ruinele bazilicii paleocreștine a așezării antice, care a suferit o serie de distrugeri și reconstruiri în secolele IV-VII. Băile de la Dinogeția, distruse către sfârșitul secolului IV ori începutul secolului următor, au fost refăcute în secolul V și transformate în locaș de cult creștin
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
au stabilit dimensiunile bazilicii construite din piatră și mortar alb la 36 m x 14 m. Bazilica cu trei nave și nartex ridicată în timpul împăratului roman Valens (364-378) și refăcută în vremea lui Theodosius II (408-450), deasupra unei cripte monumentale paleocreștine, avea trei navate despărțite de ziduri prin temelii, o absidă semicirculară, un nartex și un atrium. Edificiul face parte din categoria bazilicilor cu trei nave și nartex, prezentând la fațadă un spațiu deschis - atrium - element rar întâlnit în zona balcano-pontică
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
o inscripție în limba greacă: Aici și acolo (se află) sânge de martiri. Cercetările arheologice au evidențiat și existența unui mormânt martiric și a unei construcții anexe, anterioare criptei și bazilicii, la începutul secolului IV. Fiind cel mai vechi monument paleocreștin de pe teritoriul României, bazilica (secolele IV-VI) are o lungime de 36 m și o lățime de 14 m. 10. Tomis (jud. Constanța) Până în 1959, sectorul necropolelor la Tomis era aproape necunoscut, cu excepția unor mărturii ce vizau descoperirile întâmplătoare ale
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
În nordul Mării Negre morminte cu o firidă și cameră de acces mai există în raionul Inkerman, și sunt datate pentru secolele V-VI. În sudul Dunării la Varna și Provadia (Bulgaria), cele din urmă fiind săpate în stâncă sunt considerate paleocreștine și sunt datate pentru secolele IV-VIII; 2) morminte cu două firide și cameră de acces comună (2): într-unul, înmormântarea a fost făcută în sicriu, în alte trei, direct pe podeaua de loess. Mormintele din acest tip sunt orientate una
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ariană. Cinci bazilici din cele șase descoperite au cripte relicvariu sub altar. Și aici o amintim pe cea aparținând bazilicii mari, din sectorul vestic al orașului antic, care poate fi considerată cea mai vastă cruciformă specifică unui edificiu de cult paleocreștin. Este interesant că nu s-au descoperit până acum urmele unui baptisteriu. Din decorarea cu picturi a bazilicilor, merită semnalate fragmentele de frescă în desen geometric și floreal păstrate pe pereți și pe tavan spre cripta bazilicii, identificate arheologic sub
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
au durat în piatră, cărămidă și mortar impunătoare locașuri de rugăciune. Efectuarea unor săpături arheologice, între anii 1891-1909, sub conducerea lui Grigore Tocilescu (1850-1909), George Murnu (1868-1957), Gustav V. Kube (1884-1918) ș.a., au dus la descoperirea progresivă a cinci bazilici paleocreștine (una episcopală). Trei bazilici au cripte pentru martiri (bazilica A) și moaște de martiri: bazilicile C, construită într-o fostă cisternă, și D, cu transept (datate între secolele IV-VI). Alte două bazilici se află în afara zidului de incintă: la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
necropole din Sciția Minor 12.1. Amza (Telița, jud. Tulcea) În urma cercetărilor efectuate în așezarea de la Amza de către V. H. Baumann, s-a constatat o preluare și o perpetuare a unor culte păgâne, care s-au amestecat cu elementele prezenței paleocreștine din satele autohtone, incapabile să reziste în fața presiunii credințelor arhaice de natură magico-religioase ori a manifestărilor religioase străvechi, înrădăcinate adânc în spiritualitatea maselor populare. Aceasta din urmă este reflectată de materialele arheologice descoperite (aproape exclusiv din ceramică) în acest sit
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
frunză cu trei lobi, probabil de la bazilica descrisă mai sus, din a doua jumătate a secolului VI. Cercetările arheologice desfășurate în anul 1987 în teritoriul orașului au scos la lumină, la cca. 3 km vest de cetate, un complex monastic paleocreștin - două bazilici cu câte o singură navă, o capelă cu absidă și diferite anexe înconjurate de o incintă - cu trei faze constructive, fiind datată între a doua jumătate a sec. IV și prima parte a sec. VII p.Chr. Între
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
36), indicându-ne astfel prezența unei comunități creștine consistente, cu organizare bisericească și lăcașuri de cult. Mărturiile arheologice evidențiază pătrunderea timpurie a creștinismului în a doua jumătate a primului secol, fapt ce plasează așezarea în rândul celor mai perseverente centre paleocreștine din zona Dunării de Jos. Bazilica (dimensiunile interioare de 13,80 m x 10,75 m), precum și nartexul, construite din piatră legată cu mortar, sunt datate pentru secolele V-VI. Deși a fost identificată printre altele și o bazilică cimiterială
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de lângă Silistra, are conținut clar creștin: Maica Domnului este redată cu Pruncul Isus, pe genunchi, flancați de Sfinții Arhangheli Mihail și Gabriel. Piesa datează probabil din secolul VII. Aceste descrieri reflectă mărturiile tardive ale artei sculpturale, prezente în ritualul funerar paleocreștin, despre prelungirea agoniei mentalităților politeiste, care mai păstrau încă unele reflexe accentuate ce vor fi înlocuite ori vor dispărea total în perioada următoare. Capitolul III Analiza generală a elementelor paleocreștine 1. Rituri funerare în necropolele Sciției Minor (secolele IV-VI
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
reflectă mărturiile tardive ale artei sculpturale, prezente în ritualul funerar paleocreștin, despre prelungirea agoniei mentalităților politeiste, care mai păstrau încă unele reflexe accentuate ce vor fi înlocuite ori vor dispărea total în perioada următoare. Capitolul III Analiza generală a elementelor paleocreștine 1. Rituri funerare în necropolele Sciției Minor (secolele IV-VI) Riturile funerare surprinse de către cercetarea arheologică, începând de la sfârșitul secolului XIX și până în prezent în necropolele Sciției Minor ne oferă o imagine de ansamblu asupra orientării religioase a locuitorilor acestei
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
tumul ca lângă Axiopolis etc., unele tencuite și decorate în interior cu picturi specifice epocii, ca la Durostorum și Tomis (până în secolul IV inclusiv), altele aveau forma și rolul unor cripte adăpostind relicve de martiri, dispuse sub altarul unor bazilici paleocreștine. b) Observații Mormintele de inhumație (sec. I-IV) se pot grupa în: 1) morminte tumulare scad din importanță după secolul IV și odată cu utilizarea sarcofagelor (adăpostite sub tumuli); 2) morminte simple de inhumație urmate de generalizarea orientării defuncților creștini (V-
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
2) morminte simple de inhumație urmate de generalizarea orientării defuncților creștini (V-E) și de stabilirea poziției acestora (secolul IV), fapt ce a dus la depunerea tot mai redusă a ofrandelor sau chiar a absenței totale a acestora din mormintele paleocreștine. 2. Elemente paleocreștine în morminte 2.1. Morminte cu groapă simplă Această categorie de morminte, din diferite necropole, ne ilustrează prezența elementelor paleocreștine, deosebit de importante pentru istoria creștinismului timpuriu pe teritoriul românesc: 1) Beroe (Piatra-Frecăței, jud. Tulcea), unde mormintele în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de inhumație urmate de generalizarea orientării defuncților creștini (V-E) și de stabilirea poziției acestora (secolul IV), fapt ce a dus la depunerea tot mai redusă a ofrandelor sau chiar a absenței totale a acestora din mormintele paleocreștine. 2. Elemente paleocreștine în morminte 2.1. Morminte cu groapă simplă Această categorie de morminte, din diferite necropole, ne ilustrează prezența elementelor paleocreștine, deosebit de importante pentru istoria creștinismului timpuriu pe teritoriul românesc: 1) Beroe (Piatra-Frecăței, jud. Tulcea), unde mormintele în groapă simplă sunt
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
dus la depunerea tot mai redusă a ofrandelor sau chiar a absenței totale a acestora din mormintele paleocreștine. 2. Elemente paleocreștine în morminte 2.1. Morminte cu groapă simplă Această categorie de morminte, din diferite necropole, ne ilustrează prezența elementelor paleocreștine, deosebit de importante pentru istoria creștinismului timpuriu pe teritoriul românesc: 1) Beroe (Piatra-Frecăței, jud. Tulcea), unde mormintele în groapă simplă sunt cele mai frecvente. În acest sit arheologic s-au surprins înmormântări simple și duble, reînhumări și înhumări doar de cranii
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Isaccea, jud. Tulcea) unde mormintele erau protejate cu țigle; 5) Sucidava (jud. Constanța) unde, în cele șase morminte de inhumație prezente în bazilica creștină din secolul IV, defuncții erau lipsiți de obișnuitul inventar funerar întâlnit în necropole păgâne. Elementele prezenței paleocreștine sunt date de înhumarea lor în bazilică, de orientarea V-E a defuncților, de semnul crucii pe o cărămidă din mormântul D, precum și de descoperirea unor amfore (în afara mormintelor, vezi infra) conținând formule epigrafice creștine); 6) Tomis (municipiul Constanța): din
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
datare specifică perioadei romano-bizantine. Tot aici trebuie amintită și prezența unor morminte colective (M103 și M111) dispuse în formă de cruce, precum și a altor morminte simple (într-un caz, prevăzut cu un pat de țigle și cu inventar). Elementele prezenței paleocreștine sunt date de sărăcia ori absența inventarului funerar (cele mai multe cazuri), de orientarea defuncților (V-E), poziția mâinilor pe bazin precum și a unor cruci modeste din sârmă de bronz etc. 2.2. Monumente funerare Monumentele funerare constituie o altă serie de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ori absența inventarului funerar (cele mai multe cazuri), de orientarea defuncților (V-E), poziția mâinilor pe bazin precum și a unor cruci modeste din sârmă de bronz etc. 2.2. Monumente funerare Monumentele funerare constituie o altă serie de indicii privind prezența elementelor paleocreștine în necropolele din Sciția Minor, dintre care amintim: 1) cripta bazilicii A de la Argamum, plasată sub prezbiteriu; 2) sarcofagul din piatră sau alte construcții funerare de la Callatis (jud. Constanța) precum: a) mormintele cu cameră boltită și cu dromos (M78, M318
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Minor, dintre care amintim: 1) cripta bazilicii A de la Argamum, plasată sub prezbiteriu; 2) sarcofagul din piatră sau alte construcții funerare de la Callatis (jud. Constanța) precum: a) mormintele cu cameră boltită și cu dromos (M78, M318, M338), care prezintă elemente paleocreștine (o inscripție creștină, semnul frecvent al crucii etc.) databile în secolul V; b) mormintele cu cameră simplă construite din piatră (cavouri), rectangulare, înconjurate cu zid din același material tencuit cu mortar, prevăzut cu un dromos; c) mormintele cu galerie simplă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]